Competenta administrației publice

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Eficienţa oricărei administraţii publice aflate în slujba cetăţenilor, este determinată de calitatea profesională a funcţionarilor ce ocupă diverse funcţii de conducere.

Fostul Secretar Permanent al Guvernului Marii Britanii, Sir Robin Montfield, menţiona, cu această ocazie, că principiile esenţiale pe care le putem găsi în orice Administraţie Publică din Uniunea Europeană sunt: • permanenţa • profesionalismul • neutralitatea politică

Permanenţa este legată de nevoia de continuitate a experienţei câştigată în timp de funcţionarii publici, care pot să explice superiorilor de ce lucrurile sunt aşa şi nu altfel, ce s-a încercat şi a eşuat în trecut şi să facă acest lucru fără teama de a-şi pierde locul de muncă, doar pentru că a avut curajul să demonstreze punctele slabe ale unui punct de vedere.

Profesionalismul funcţionarilor publici, în general şi al celor de conducere, în special, este elementul decisiv pentru realizarea unei activităţi eficiente de administraţie publică şi oferirea de servicii de cea mai bună calitate pentru cetăţeni.

Neutralitatea politică este justificată prin aceea că, dacă o administraţie publică, centrală sau locală, este angajată politic de un singur guvern, ea va fi obligatoriu inacceptabilă pentru următorul guvern.

Toate aceste trei lucruri – permanenţă, profesionalism, neutralitate politică – sunt strâns legate între ele, nu putem avea nici unul dintre ele fără celelalte două, pentru a putea spune că avem o administraţie publică modernă.

Crearea unei Administraţii publice moderne şi eficiente, care să se apropie de cetăţean, reprezintă una din priorităţile incluse în calendarul procesului de integrare europeană, dar reprezintă şi scopul principal al Procesului de reformă a administraţiei publice care să răspundă cerinţelor societăţii democratice şi eficienţei economice.

Abordând problema drepturilor funcţionarilor publici trebuie să subliniem că, aşa cum se susţine în realitatea juridică, nu există drepturi şi obligaţii independente unele de altele. Astfel, fiecărui drept îi corespunde o obligaţie corelativă şi fiecare obligaţie naşte, la rândul său, un drept.

Funcţionarii publici au, în considerarea calităţii lor de angajaţi, drepturi specifice dreptului muncii, cum ar fi: dreptul la salariu, la concedii de odihnă, medicale sau de studii, asistenţă medicală, pensie etc. În cadrul raportului juridic de drept administrativ în care funcţionarul public este parte, acesta are o serie de drepturi şi obligaţii, îndatoriri şi chiar interdicţii.

Dacă instituţia publică, naţională sau europeană, are dreptul să ceară de la funcţionarul său un comportament profesional şi extraprofesional adecvat, în mod similar, funcţionarul public este îndreptăţit să pretindă şi să obţină de la instituţia publică în care este încadrat recunoaşterea şi respectarea drepturilor sale garantate de lege.

Trăsăturile caracteristice reformei în administraţia publică locală la etapa dată trebuie să fie: desfăşurarea în modul cel mai concret şi pe baze ştiinţifice a acestui proces, folosirea cît mai raţională a experienţei ţărilor dezvoltate în condiţiile corelării depline cu obiectivele majore ale reformei social-economice, îmbunătăţirea şi perfecţionarea cadrului organizatoric şi funcţional al tuturor autorităţilor administraţiei publice, colaborarea şi conlucrarea permanentă şi bine planificată a lor, cu organisme sociale guvernamentale şi ne guvernamentale interesate, cu structurile oficiale a diferitor comunităţi internaţionale, concomitent cu creşterea competenţei profesionale a tuturor categoriilor de funcţionari publici din administraţie.

Existenţa colectivităţilor locale, investite prin lege cu responsabilităţi efective, permite funcţionarea unei administraţii publice, simultan, eficace şi aproape de cetăţean. Aceste reforme sunt indisolubil legate de problemele şi perspectivele dezvoltării democraţiei locale, de necesitatea atingerii unui echilibru dinamic în drepturile şi interesele individuale ale cetăţenilor şi drepturile şi interesele colective ale comunităţilor locale.

Este evident faptul că elaborarea şi aplicarea unor noi programe de reformă a administraţiei publice locale reprezintă o condiţie importantă nu numai în desfăşurarea muncii organelor de conducere ale administraţiei şi a aparatului său, ci şi în realizarea reformei economice propriu-zise.

Reieşind din cele mai sus scopul lucrării de licenţă este examinarea cadrului legislativ al reformei administraţiei publice locale, rolul, principiile, eficienţa, manifestarea în activitatea practică privind competenţele funcţionarilor publici.

Pentru materializarea scopului au fost puse următoarele sarcini:

- A elucida actualitatea temei în cauză;

- A studia sistemul autorităţilor publice locale în Republica Moldova

- Studiu comparat a sistemului de administraţie publică locală în unele ţări ale lumii;

- A elucida avantajele oferite de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană;

- A studia corelaţia administraţiei publice a Republicii Moldova şi integrarea europeană;

- A studia rolul cadrului legal în teoria şi practica administraţiei publice locale privind competenţeleprofesionale, generale şi speciale;

Reieşind din scopul şi sarcinile trasate teza de licenţă are următoarea structură: introducere, unde sunt elucidate actualitatea, necesitatea abordării temei în cauză, scopul, sarcinile, metodologia, însemnătatea teoretică şi practică a acestei probleme, patru capitole, încheiere şi bibliografie.

În primul capitol este elucidată organizarea şi principiile de activitate a sistemului administraţiei publice locale din perspectiva competenţelor legale a autorităţilor publice locale în Republica Moldova.

Capitolul II este consacrat studiului competenţelor profesionale, generale şi speciale a funcţionarilor publici din administrare publică locală.

În capitolul III sunt studiate aspectele ce privesc administrarea publică şi integrarea europeană a Republicii Moldova.

În procesul efectuării acestui studiu au fost utilizate un şir de metode de cercetare, printre care pot fi menţionate următoarele: istorică, juridico-comparativă, logico-juridică, dialectică, sociologică.

Însemnătatea practică şi ştiinţifică a lucrării de licenţă constă în faptul că rezultatul cercetărilor şi concluziilor pot fi utilizate le perfectarea cadrului legislativ, la aplicare şi respectarea normelor în activitatea practică a funcţionarilor din administraţie.

Baza teoretică şi metodologică a studiului efectuat a constituit-o actele normative care reglementează domeniul dat, literatura de specialitate , literatura suplimentară şi sursele Internet. Totodată au fost utilizate monografii articole din domeniu.