Condiția juridică a străinului în Republica Moldova

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Migrațiile umane constituie un fenomen social major în lumea contemporană. Însă migrația nu este un fenomen nou, ea a însoțit omenirea cu mult înainte de timpurile în care se putea vorbi despre aceasta în mod corespunzător.

Conform cercetărilor arheologice, mișcările populației au existat în toate regiunile lumii drept urmare a cuceririlor, invaziilor sau simplelor deplasări ale populațiilor.

În prezent, fenomenul migrației, care a căpătat un caracter internațional datorită fluxurilor migraționiste permanente, reclamă o ocrotire deosebită atît la nivel național, cît și internațional, pornind de la garantarea dreptului la libera circulație, care determină procesul migrațional.

Deși migrația a fost o componentă a tuturor formațiunilor social-economice ce s-au perindat de-a lungul evoluției istorice a omenirii, fenomenul migrației și statutul juridic al străinului au devenit obiect de studiu pentru juriști abia în secolul al XX-lea.

În zilele noastre, preocuparea demografică reapare datorită riscurilor ce ar putea influența în mod negativ ordinea socială, sau declanșa unele tulburări ale echilibrelor etnice sau religioase, dînd naștere unor crize la nivel local sau chiar continental.

Protecţia internaţională a drepturilor omului se bazează pe anumite principia și include protecția diferitor categorii de personae, cum ar fi cetățenii, străinii, apatrizii și refugiații, dar deoarece obiectul acestui studiu constituie o anumită categorie de persoane şi anume străinii și statutul lor juridic, ne vom referi pe parcurs anume la ea.

Mai mult, tot mai des în doctrină se întrebuinţează sintagma de „cetățean străin”, desemnând o instituție a dreptului internaţional public care reglementează relaţiile statului față de cetățenii altui stat.

Fără cunoştinţe profunde în domeniul determinării statutului juridic al străinului, astăzi, nu poate fi conceput un specialist în domeniul dreptului internațional public și în domeniul protecției diferitor categorii persoane și îndeosebi a protecției persoanelor străine aflate legal sau ilegal, pe teritoriul altor state și pe teritoriul Republicii Moldova.

Scopul și obiectivele cercetării constă în evedențierea importanței privind condiția juridică a străinului în Republica Moldova, interpretată atât în literatura de specialitate din Republica Moldova, cât și din alte țări, ca mai apoi, raportând constatările făcute la practica judiciară să deducem anumite idei progresive vizând interpretarea și aplicarea justă a normelor în vigoare vizavi de subiectul propus și a constata anumite lacune, coliziuni, inexactități referitoare la subiectul supus investigației științifice, de a formula propuneri și recomandări, inclusiv cu caracter de lege-ferenda.

Scopurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetării, la care am referi examinarea complexă a următoarelor elemente de bază:

- să definească noţiunea de străin și să determine specificul acestui concept;

- să identifice principalele forme ale condiției juridice a străinului;

- să evalueze particularitățile trecerii Frontierei de Stat a Republicii Moldova de către străini;

- să estimeze importanţa incriminării infracţiunii de trafic de fiinţe umane.

Semnificația și valoarea aplicativă. Ca rezultat al reflectării dispozițiilor legislative în vigoare în țara noastră și al trecerii în revistă a celor din străinătate, în teză sînt înaintate propuneri vizând modificarea legii penale a Republicii Moldova care, în opinia autorului, ar favoriza posibilitatea aplicării juste a acesteia în cazurile de trafic de ființe umane.

Structura lucrării.

Lucrarea constă din trei capitole, structurate în 12 paragrafe, din întroducere, sinteza rezultatelor obținute, concluzii și referințe bibliografice.

CAPITOLUL I. CONDIȚIA JURIDICĂ A STRĂINULUI PERSOANĂ FIZICĂ.

1.1. Noțiuni generale privind statutul juridic al străinului

Potrivit Dicționarului politic ,,străinul este privit în sensul larg al termenului (cel de persoană fizică), el fiind definit ca: ”orice individ ce nu posedă naționalitatea statului în care se gasește”.

Această definiție condiționează caracterul de extranietate al persoanei în funcție de teritoriul pe care se află, precum și de criteriul cetațeniei pe care o deține respectiva persoană”.

Legea cu privire la regimul juridic al cetațenilor străini si al apatrizilor, art.1 prevede că ,,se consideră cetățean străin persoana care nu are cetățenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenenței sale la un alt stat”.

Sunt străini potrivit legii 200 cu privire la regimul străinilor, art.3 lit. a) - persoanele care nu dețin cetățenia Republicii Moldova, fie că sunt apatrizi. Astfel, străinul care se gaseste la un moment dat pe teritoriul Republicii Moldova poate avea statutul de apatrid, refugiat sau persoana străină.

Însa, noțiunea de străin poate fi pusă mai bine în evidență raportînd-o la cea de cetățean, aceasta fiind persoana care beneficiază de cetațenie.

Condiția juridică a străinului desemnează ansamblul normelor juridice ce instituie drepturile și obligațiile acestuia în Republica Moldova. Ca o regulă generală, în Republica Moldova, intrarea, șederea și ieșirea străinilor fac obiectul legilor speciale privind regimul străinilor.

Drepturile și obligațiile străinului sunt prevăzute de diferite acte normative interne și înțelegeri internaționale semnate de statul de reședința. Fiecare stat reglementează intrarea, șederea și ieșirea străinilor de pe teritoriul sau într-un mod uniform, indiferent dacă este vorba de un stat federal sau unitar.

În practică și teoria dreptului internațional se întîlnesc 4 forme principale ale condiției juridice a străinului.