Constituirea și evoluția sistemului actual al administratiei publice locale

INTRODUCERE

Actualitatea si importanta problemei abordate. Este bine cunoscuta expresia napoleoneana precum ca, a guverna se poate de departe, iar a administra bine se poate numai de aproape. Comuna, ca comunitate istorica, are o indelungata istorie, iar aparitia vietii administrative locale, spune prof. Anibal Teodorescu, a precedat-o cu mult pe acelei generale, pentru ca in ordinea istorica a lucrurilor, comuna cu nevoile ei a aparut inainte de nasterea statului cu marele interese si probleme.

Consiliul Europei considera ca autoritatile publice locale reprezinta unul dintre principalele fundamente ale oricarui regim democratic si dreptul cetatenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre, care poate fi exercitat in modul cel mai direct la nivel local.

Existenta autoritatilor administratiei publice locale imputernicite cu responsabilitati efective permite o administratie, in acelasi timp, eficienta si apropiata de cetateni. In acest sens, colectivitatile locale urmand sa fie reprezentate prin autoritati ale administratiei publice locale inzestrate cu organe decizionale, constituite in mod democratic, beneficiind de o larga autonomie in ceea ce priveste competentele, modalitatile de a le exercita si mijloacele necesare pentru indeplinirea misiunii lor.

Administratia publica in unitatile administrativ - teritoriale trebuie sa raspunda unor exigente sporite legate de buna gestionare a problemelor colectivitatilor locale. Din aceste considerente rezulta principiile potrivit carora este organizata si functioneaza administratia publica locala din Republica Moldova. Buna administrare a unitatilor administrativ-teritoriale depinde de principiile puse la baza organizarii teritoriului, care, la rindul lor, constituie ,,obiectul discutiilor axate pe formele si structurile de realizare eficienta a administrarii teritoriului, iar ratiunea reorganizarii acestuia consta in eficienta realizarii intereselor locale.

Gradul de studiere a temei este determinat de amploarea cercetarilor in acest domeniu. Astfel, unele aspecte ce tin de constituirea si evolutia sistemului actual al administratiei publice locale, sunt abordate intr-un sir de lucrari precum: 1. Creanga I. - locul administratiei publice locale in statul de drept, 2. Gutuleac V., Balmus V. - probleme ale administrarii de stat; 3. Orlov M. - rolul si locul administratiei publice in sistemul autoritatilor publice; Popa V. - probleme de drept public si de drept parlamentar, reforma administratiei publice; Smochina A. - institutia reprezentativa in Republica Moldova: schimbare, dezvoltare si modernizare; Bantus A. - autoritatile publice reprezentative locale - parte integranta din regimul democratiei constitutionale; Guceac I. si Carnat T. - diverse aspecte ce tin de stiinta dreptului constitutional si in special drepturile omului etc.

Scopul si obiectivele tezei. Scopul prezentului studiu il constituie cercetarea complexa a problematicii privind sistemul administratiei publice locale.

Avand in vedere actualitatea temei si caracterul multilateral al investigatiei in cauza, realizarea scopului preconizat a impus urmatoarele obiective:

o studierea conceptelor si structura de sistem al administratiei publice;

o identificarea principiilor de baza ale administratiei publice;

o analiza capacitatilor administratiei publice locale in contextul procesului de modernizare a sistemului administrativ teritorial.

o Elaborarea procesului de descentralizarea administratiei publice

Volumul si structura tezei. Teza este structurata: introducere, 2 capitole, concluzii generale si bibliografie.

I. CARACTERISTICA GENERALA A SISTEMULUI AL ADMINISTRATIEI PUBLICE

1.1. Notiunea si structura de sistem al administratiei publice

Abordata intr-o viziune sistemica, activitatea specifica administratiei publice se desfasoara prin intermediul unei multitudini de forme institutionale ce constituie un angrenaj institutional, ale carui principii de organizare variaza in functie de problemele puse, de presiunile exterioare si de preocuparile proprii, dar care presupune si integrarea sa in mediul social, politic si economic existent cu multiple diferentieri in spatiu si timp. Intr-o acceptiune generalizatoare, sistemul administrativ al unui stat sau uniuni de state poate fi definit ca un ansamblu coerent de structuri, institutii si reglementari interdependente prin care se infaptuieste activitatea de administratie publica, ca proces real .

Astfel, sustinem opinia ca sistemul administrativ trebuie conceput ca parte integranta a sistemului social, aflata in interactiune permanenta si reciproca cu celelalte componente ale acestuia. Astfel, pe de o parte, intereseaza modul cum mediul social furnizeaza administratiei publice impulsurile si sustinerea necesare indeplinirii misiunilor acesteia. Pe de alta parte, se are in vedere faptul ca sistemul administrativ este in masura sa-si formeze propriile capacitati si sa-si cuantifice nevoile, influentand la randul sau asupra evolutiei mediului social.

Conceptul de ,,sistem" (sustemo in latina insemnand multime, adunare, reuniune) apare in forma embrionara inca din filozofia antica greaca. Afirmand ca intregul este mai mult decat suma partilor, Aristotel da o prima definitie notiunii de sistem, insemnand un set de concepte organizate, clasificate, mai ales in sens filozofic, care se va dezvolta si va evolua pentru a ajunge la forma actuala de abia la inceputul secolului XX. Deja, la inceputul sec. XX, oamenii de stiinta realizasera importanta stabilirii de interdependente reciproce si corelatii intre fenomene si procese, ceea ce a condus la acuzabilitatea complexa in explicarea stiintifica a acestora, deci si la conceptul de sistem. Termenul ,,sistem" are o varietate de semnificatii in diferite contexte. Un sistem este un grup de obiecte (sau parti) legate intre ele prin forme de interactiune, pentru realizarea unui anumit scop .

Dictionarul explicativ al limbii romane defineste notiunea de sistem ca ,,ansamblu de elemente (principii, reguli, forte etc.) dependente intre ele si formand un tot organizat, care pune ordine intr-un domeniu de gandire teoretica, reglementeaza clasificarea materialului intr-un domeniu de stiinte ale naturii sau face ca o activitate practica sa functioneze potrivit scopului urmarit .