Contrabanda

Introducere

Moldova este o ţara nouă pe harta Europei, apărută numai cu 10 ani în urmă. Ca şi orice altă ţară, Moldova are frontiere care joacă un rol economic important: frontiera nu numai are funcţia de protecţie a ţării, dar şi asigură o pondere a transferurilor financiare în bugetul de stat. Datorită faptului că frontiera are o importanţă vitală pentru stat, noi ar trebui să o menţinem şi să o dezvoltăm la un nivel respectiv.

Din punct de vedere internaţional frontierele de est şi de vest ale Moldovei constituie două filtre pentru rutele de trafic ilegal originare din Asia de sud şi destinate Uniunii Europene. UE şi-a dizolvat frontierele interioare şi îşi concentrează toată atenţia din ce în ce mai mult asupra frontierelor sale exterioare.

În momentul de faţă există 3 tipuri de frontiere între statele vecine:

Primul tip este tipul tradiţional, de exemplu între Polonia şi Belarusi. Teritoriile acestor două ţări sunt separate de garduri de sârmă ghimpată cu sisteme de alarmă, de către fâşia frontalieră şi de către patrule permanente de grăniceri de ambele părţi ale frontierei. Cetăţenii ambelor ţări, la fel ca şi cetăţenii altor ţări europene pot să traverseze frontiera numai în punctele de trecere special amenajate. Cetăţenii trebuie să corespundă anumitor cerinţe, să îndeplinească anumite proceduri; să plătească taxele vamale, accizele şi alte plăţi dacă este necesar.

Al doilea tip de frontieră este spre exemplu frontiera dintre Franţa şi Germania. Linia de frontieră este marcată prin semne de circulaţie şi este similară cu frontiera dintre Moldova şi Ukraina în timpul Uniunii Sovietice. Aici nu există posturi de control şi nici patrulă, la fel nu există controlul documentelor şi nu sunt obligatori plăţi vamale. Aceasta este un exemplu de frontieră internă administrativă în interiorul Uniunii Europene.Drept exemplu pentru al treilea tip de frontieră poate servi frontiera dintre Moldova şi Ucraina sau Ucraina şi Rusia. Acest tip de hotar presupune puncte pentru traversarea frontierei special amenajate pe drumurile importante auto sau căile ferate, adică: teritorii păzite, edificii, oficii şi funcţionarii diferitor structuri. Uneori se poate întâmpla că la un singur post de control se află vreo 10 servicii: grăniceri, vameşi, serviciul veterinar, serviciul fito-sanitar,serviciul sanitar, serviciul transportatorilor de încărcături, declaranţi, filiale bancare, ş. a. Pentru majoritatea funcţionarilor este necesar de a pregăti şi de a prezenta documente speciale sau certificate. Însă drumurile secundare, pe care nu sunt amplasate puncte de control, sunt complet nepăzite. La acest tip de frontiere nu există hotare special amenajate. Dorinţa de a se folosi de acest moment este extrem de mare şi contrabanda este aici o afacere bine pusă la punct. De asemenea, transparenţa frontierei de est a Moldovei face ca ţara noastră să fie foarte atrăgătoare pentru migranţii ilegali din ţările Asiei.

O problemă deosebită pentru Moldova este nu numai transparenţa hotarului de est, ceea ce facilitează contrabanda, dar şi existenţa vidului enorm la frontieră, care l-a format teritoriul Transnistriei. Acesta este un teritoriu cu lungime de mai mult de 400 de km, unde paza frontierei este pur convenţională. Prin acest spaţiu se deplasează cantităţi enorme de mărfuri de contrabandă, interesele politice şi financiare ale persoanelor cointeresate fac mult mai dificilă înţelegerea reciprocă şi colaborarea dintre serviciile de grăniceri şi cel vamal ale Moldovei şi Ucrainei. La un nivel satisfăcător de colaborare nu se poate ajunge nici prin intermediul ordinelor directe ale preşedinţilor statelor şi ale Guvernelor ambelor ţări.

Consecinţele economice ale problemelor frontaliere nesoluţionate sunt micşorarea considerabilă a exportului din Moldova în Rusia – exportator principal.

Un alt aspect legat de frontieră – importul mărfurilor nedeclarate, datorită căruia pierderile în bugetul statului se estimează la sute de milioane de lei. De exemplu, prezenta unei discrepanţe esenţiale între volumul importat al produselor petroliere oficial declarat şi cel vândut pe piaţa internă. Din totalul de 1 mln de tone de produse petroliere utilizate pe piaţa din Moldova au trecut controlul vamal mai puţin de 500 mii de tone.Astfel bugetul statului a avut pierderi în valoare de 800 mln lei, pe când partea de venit al bugetului a constituit 3 mld lei, iar suma totală a transferurilor vămii în buget a fost de 1 mld lei (deficitul bugetar era de 370 mln lei). Este naivă ideea, că sutele de mii de tone de combustibil au fost transportate pe căi ascunse şi au fost nevăzute. [p.41 - http://www.ipp.md]