Contractul în dreptul mediului

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 23126
Mărime: 85.12KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL ICONTRACTUL-IYVOR DE DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

1.1.Noţiunea

1.2.Reguli aplicabile contractelor

1.3.Reguli aplicabile contractelor nenumite

1.4.Libertatea de a contracta

1.5.Categorii de contracte

1.5.1.Contractul sinalagmatic şi contractul unilateral

1.5.2.Contractul cu titlul oneros şi contractul cu titlu gratuit

1.5.3.Contractul comutativ şi contractul aleatoriu

1.5.4.Contractul consensual, solemn sau real

1.5.5.Contractul de adeziune

1.5.6.Contractul cadru

1.5.7.Contractul închieat cu consumatorii

CAPITOLUL IICONTRACTUL INSTRUMENT DE REGLEMENTARE AL PROTECŢIEI MEDIULUI

2.1.Regimul juridic general al deşeurilor

2.2.Regimul juridic de gestionare a deşeurilor

2.2.1.Regimul administrării deşeurilor

2.2.2.Regimul controlului deşeurilor

2.2.3.Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor

CAPITOLUL IIICONTRACTUL - INSTRUMENT DE REGLEMENTARE AL REGIMULUI JURIDIC AL SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE PRIN INSTRUMENTUL CONTRACTULUI

3.1.Regimul substanţelor şi preparatelor chimice

3.2.Agenţa Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase

3.3.Procedura de plasare pe piaţă a produselor biocide

CAPITOLUL IIICONTRACTUL - INSTRUMENT DE REGLEMENTARE AL REGILMULUI JUDRIDIC AL ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE ŞI AL PRODUSELOR DE PROTECŢIE A PLANTELOR

4.1.Regimul juridic general

4.2.Regimul produselor de uz fitosanitar

4.2.1.Reguli specifice de fabricare şi comercializare a produselor de uz fitosanitar

4.2.2.Procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi şi utilizării lor pe teritoriulu României

CAPITOLUL VCONTRACTUL - INSTRUMENT DE REGLEMENTARE AL REGIMULUI JURIDIC AL STUPEFIANTELOR ŞI SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE

5.1.Reglemenatrea regimului stupefiantelor şi substanţelor psihotrope

5.2.Regimul de gestionare a stupefiantelor şi substanţelor psihotrope în România

CAPITOLUL VICONTRACTUL - INSTRUMENT DE REGLEMENTARE AL REGIMULUI JURIDIC AL ACTIVITĂŢILOR EXPLOZIVE ŞI NUCLEARE

6.1.Reglemntări juriidce în domeniul materialelor explozive

6.2.Reglementarea cadrului juridic al activităţilor de producere a energiei nucleare

6.2.1.Reglementarea activităţilor de utilizare a energieie nucleare în România

6.2.2.Aplicarea prevederilor Legii nr. 111/1996 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2003

6.2.3.Procedura de autorizare în vederea desfăşurării activităţii nucleare

6.2.4.Desfăşurarea activităţilor ce au ca obiect producerea energieie nucleare

6.2.5.Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

6.3.Regimul juridic al armelor şi substanţelor de distrugere în masă.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

În perioada actuală, a regândirii unor factori care influenţează funcţionarea economiei de piaţă, studierea aprofundată a tuturor particularităţilor contractului , reprezintă o necesitate de prim rang.

Necesitatea cunoaşterii mecanismelor juridice cu relevanţă atât de semnificativă face ca lucrarea de licenţă să reprezinte un studiu al contractului de vânzare-cumpărare începând cu caracterele sale juridice, continuând cu aspectele juridice legate de formarea consimţământului, de capacitatea juridică de a încheia astfel de contracte sau de obiectul contractului, cu efectele specifice ale acestui tip de contract de vânzare-cumpărare, cu varietăţi ale contractului de vânzare-cumpărare, şi sfârşind cu jurisprudenţa în domeniu.

Contractul reprezintă a fi unul din cele mai vechi acte juridice cunoscute civilizaţiei umane.

Iniţial, o dată cu apariţia proprietăţii private, apare, căpătând o amploare deosebită, contractul chemat să asigure trecerea prin schimb a bunurilor dintr-o gospodărie în alta. Contractul, și-a căpătat autoritatea cuvenită cu mult înainte de apariţia monedei ca unitate de schimb, deoarece satisfăcea necesităţile societăţii romane timpurii, care se afla în faza trecerii de la gospodăria naturală la gospodăria bazată pe relaţiile de schimb

Cunoscând o evoluţie multiseculară, contractul reprezintă şi astăzi una din instituţiile tradiţionale principale ale dreptului civil.

În prezent contractul este cel mai răspândit act juridic ce asigură atât circuitul civil, cât şi cel comercial. Existenţa şi utilitatea acestuia este determinată de acţiunea legilor economice ale societăţii ce se reduc la circulaţia bunurilor de la producător/proprietar la consumator.

CAPITOLUL I

CONTRACTUL

IZVOR DE DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

1.1.Noţiunea

Contractul reprezintă un instrument juridic care îndeplineţte o serie de funcţii esenţiale în societate, iar, prin intermediul său, se face posibilă satisfacerea necesităţilor persoanei.

El este principalul izvor de raporturi juridice obligaţionale şi este definit ca un acord de voinţe încheiat între două sau mai multe persoane cu intenţia de a produce efecte juridice şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Rezultă aşadar că un contract este un act juridic de formaţie bilaterală sau multilaterală.

Preeminenţa contractului în societate impune necesitatea descoperirii fundamentelor sale, pentru o înţelegere mai corectă a acestuia, precum şi pentru a decela eventuale direcţii de evoluţie şi principii care îi stau la bază.

Primele teoretizări ale contractului s-au format în jurul conceptului autonomiei de voinţă, întemeiat pe teoriile filosofice ale lui Immanuel Kant) şi care presupune pe scurt următoarele: forţa obligatorie a contractului se explică datorită voinţei părţilor, iar statul garantează doar executarea actului juridic; orice contract este just şi legitim fiindcă se bazează pe această voinţă; există deplina libertate contractuală (a se vedea art. 1169 NCC); există deplină obligativitate a contractului exprimată prin adagiul pacta sunt servanda.

Cu toate acestea, odată cu trecerea timpului şi cu modificarea relaţiilor sociale care au condus la accentuarea inegalităţilor dintre participanţii la circuitul civil, caracteristicile autonomiei de voinţă nu au rămas în măsură să explice aceste noi realităţi. în mod necesar, pentru înlocuirea rolului avut de autonomia de voinţă au apărut mai multe teorii, majoritatea construite pe doctrina pozitivismului juridic care oferă dreptului obiectiv (normele juridice în vigoare) poziţia principală în fundamentarea contractului.

Totuşi, indiferent dacă se vorbeşte despre utilitarism, solidarism contractual, analiza economică a contractului sau teoria acestuia ca situaţie juridică obiectivă, aceasta nu conduce la un declin al ideii de contract sau la o diminuare a rolului şi importanţei sale în viaţa socială. într-adevăr, aşa cum s-a spus, circuitul civil cunoaşte o dezvoltare deosebită care necesită mecanisme de cuantificare juridică a raporturilor informaţionale şi economice, iar contractul îşi păstrează rolul esenţial în fundamentarea acestor raporturi.

De asemenea, trebuie reţinut că, aşa cum indică art. 1166 NCC, voinţa părţilor contractante nu lipseşte şi nu poate lipsi pentru încheierea unui contract şi, prin urmare, ea păstrează un rol important în cadrul fundamentelor acestuia, putându-se vorbi doar despre dispariţia caracterului său suveran, erodat pe parcusul timpului de necesitatea respectării normelor imperative, precum şi de intervenţia directă a legiuitorului şi cea tot mai frecventă a judecătorului asupra conţinutului contractelor, în numele ordinii publice.

1.2.Reguli aplicabile contractelor

Dispoziţiile legale conţinute de art. 1166-1323 NCC reprezintă norme de aplicaţie generală în materia contractelor, care configurează situaţia de drept comun, şi se indică în

alin. (2) că reguli particulare privind anumite contracte sunt r revăzute distinct în cadrul noului Cod civil sau în legi special.

Dispoziţiile particulare vor avea caracter de norme speciale şi, în baza regulii cunoscute pot deroga de la cele statuate în cuprinsul Capitolului I al Cărţii a V-a, Titlul II din NCC.

Reprezentând excepţii de la norma de aplicaţie generală, regulile particulare vor fi de strictă interpretare şi aplicare, iar în măsura în care soluţiile oferite de acestea nu sunt suficiente se impune revenirea la dreptul comun: regulile din Capitolul I din Cartea a V-a, Titlul II din noul Cod civil.

1.3.Reguli aplicabile contractelor nenumite

. în funcţie de reglementarea lor, contractele se clasifică l in contracte numite - cele care sunt reglementate expres de lege şi au o denumire stabilită pe cale normativă - respectiv

Bibliografie

I.Tratate. Cursuri. Monografii

1)Baias, Fl.A Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2012;

2)Pop, L.Tratat de drept civil. Obligaţiile¸vol. II, Contractul, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2009;

II.Articole din reviste de specialitate

1)F. Roşioru, Consideraţii privind executarea în natură a obligaţiilor contractuale, în Revista de drept internaţional privat şi drept comparat 2006;

III.Legislaţie internă şi europeană

Preview document

Contractul în dreptul mediului - Pagina 1
Contractul în dreptul mediului - Pagina 2
Contractul în dreptul mediului - Pagina 3
Contractul în dreptul mediului - Pagina 4
Contractul în dreptul mediului - Pagina 5
Contractul în dreptul mediului - Pagina 6
Contractul în dreptul mediului - Pagina 7
Contractul în dreptul mediului - Pagina 8
Contractul în dreptul mediului - Pagina 9
Contractul în dreptul mediului - Pagina 10
Contractul în dreptul mediului - Pagina 11
Contractul în dreptul mediului - Pagina 12
Contractul în dreptul mediului - Pagina 13
Contractul în dreptul mediului - Pagina 14
Contractul în dreptul mediului - Pagina 15
Contractul în dreptul mediului - Pagina 16
Contractul în dreptul mediului - Pagina 17
Contractul în dreptul mediului - Pagina 18
Contractul în dreptul mediului - Pagina 19
Contractul în dreptul mediului - Pagina 20
Contractul în dreptul mediului - Pagina 21
Contractul în dreptul mediului - Pagina 22
Contractul în dreptul mediului - Pagina 23
Contractul în dreptul mediului - Pagina 24
Contractul în dreptul mediului - Pagina 25
Contractul în dreptul mediului - Pagina 26
Contractul în dreptul mediului - Pagina 27
Contractul în dreptul mediului - Pagina 28
Contractul în dreptul mediului - Pagina 29
Contractul în dreptul mediului - Pagina 30
Contractul în dreptul mediului - Pagina 31
Contractul în dreptul mediului - Pagina 32
Contractul în dreptul mediului - Pagina 33
Contractul în dreptul mediului - Pagina 34
Contractul în dreptul mediului - Pagina 35
Contractul în dreptul mediului - Pagina 36
Contractul în dreptul mediului - Pagina 37
Contractul în dreptul mediului - Pagina 38
Contractul în dreptul mediului - Pagina 39
Contractul în dreptul mediului - Pagina 40
Contractul în dreptul mediului - Pagina 41
Contractul în dreptul mediului - Pagina 42
Contractul în dreptul mediului - Pagina 43
Contractul în dreptul mediului - Pagina 44
Contractul în dreptul mediului - Pagina 45
Contractul în dreptul mediului - Pagina 46
Contractul în dreptul mediului - Pagina 47
Contractul în dreptul mediului - Pagina 48
Contractul în dreptul mediului - Pagina 49
Contractul în dreptul mediului - Pagina 50
Contractul în dreptul mediului - Pagina 51
Contractul în dreptul mediului - Pagina 52
Contractul în dreptul mediului - Pagina 53
Contractul în dreptul mediului - Pagina 54
Contractul în dreptul mediului - Pagina 55
Contractul în dreptul mediului - Pagina 56
Contractul în dreptul mediului - Pagina 57
Contractul în dreptul mediului - Pagina 58
Contractul în dreptul mediului - Pagina 59
Contractul în dreptul mediului - Pagina 60
Contractul în dreptul mediului - Pagina 61
Contractul în dreptul mediului - Pagina 62
Contractul în dreptul mediului - Pagina 63
Contractul în dreptul mediului - Pagina 64
Contractul în dreptul mediului - Pagina 65
Contractul în dreptul mediului - Pagina 66
Contractul în dreptul mediului - Pagina 67
Contractul în dreptul mediului - Pagina 68
Contractul în dreptul mediului - Pagina 69
Contractul în dreptul mediului - Pagina 70
Contractul în dreptul mediului - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Contractul in dreptul mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice

1. Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară Stabilirea adevărului este o problemă asupra căreia se concentrează atât...

Aspecte crimonologice ale infractiunilor savarsite cu violenta

Introducere: Am decis să redactez lucrarea de licență folosindu-mă de o temă de actualitate și bazându-mă pe un subiect care poate provoca...

Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE Omul beneficiază de drepturi inerente fiinţelor umane oriunde s-ar afla, indiferent de statutul sau regiunea unde s-a...

Studiu de caz privind capacitatea civilă a minorului

INTRODUCERE În prezent, capacitatea de a încheia acte juridice reprezintă o condiție de fond esențială, de validitate și generală a actului...

Analiza Nedemnității Succesorale în Lumina Noului Cod Civil

INTRODUCERE În prezenta lucrare, ne-am propus să analizăm nedemnitatea succesorală, o instituţie care, deşi strâns legată de moştenire, atât în...

Ascultarea Martorului

INTRODUCERE Lucrarea de faţă, Tactica Ascultării Martorului, este structurată pe trei capitole, fiecare incluzând mai multe părţi, iar în...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Ai nevoie de altceva?