Cuprins
- Cap. I Consideratii generale privind contractul de munca
- 1.1 Evolutia contractului individual de munca 1
- 1.2 Consideratii introductive cu privire la institutia contractului individual de munca 3
- 1.3 Scurta comparatie între conditii si clauze la încheierea contractului individual de munca din sectorul public si contractul individual de munca din sectorul privat 7
- Cap. II Conditii la încheierea contractului individual de munca
- 2.1 Conditii de validitate ale contractului individual de munca
- 2.1.1 Capacitatea juridica a partilor contractului individual de munca 10
- 2.1.2 Consimtamântul partilor 14
- 2.1.3 Obiectul si cauza contractului individual de munca 17
- 2.2 Conditii specifice încheierii contractului individual de munca
- 2.2.1 Examenul medical 18
- 2.2.2 Repartizarea în munca 20
- 2.2.3 Avizul prealabil 22
- 2.2.4 Conditii de studii 22
- 2.2.5 Conditii de vechime în munca si în specialitate 23
- 2.2.6 Concursul sau examenul 24
- 2.2.7 Perioada de proba 26
- 2.2.8 Stagiul 27
- Cap. III Clauze prevazute în contractul individual de munca
- 3.1 Clauze esentiale ale contractului individual de munca
- 3.1.1 Durata contractului individual de munca 28
- 3.1.2 Felul muncii 31
- 3.1. 3 Locul muncii 36
- 3.1.4 Conditii de munca 42
- 3.1.5 Salariul 44
- 3.1.6 Timpul de munca si timpul de odihna 48
- 3.2 Clauze specifice prevazute de Codul muncii
- 3.2.1 Clauza privind formarea profesionala 51
- 3.2.2 Clauza de neconcurenta 53
- 3.2.3 Clauza de mobilitate 55
- 3.2.4 Clauza de confidentialitate 57
- 3.3 Clauze neprevazute de Codul muncii
- 3.3.1 Clauza privind drepturile de proprietate intelectuala 59
- 3.3.2 Clauza de stabilitate. Clauza de prelungire 62
- 3.3.3 Clauza de obiectiv 63
- 3.3.4 Clauza de constiinta 65
- 3.3.5 Clauza de risc 66
- 3.3.6 Clauza de restrictie în timpul liber 67
- 3.3.7 Clauza de delegare de atributii 68
- 3.3.8 Clauza de mobilitate profesionala 68
- 3.4 Clauze interzise la încheierea contractului individual de munca
- 3.4.1 Clauza de exclusivitate 70
- 3.4.2 Clauza de variabilitate 71
- 3.4.3 Clauza prin care salariatul ar fi conditionat sa faca sau sa nu faca parte, sa se retraga sau nu dintr-o organizatie sindicala 71
- 3.4.4 Clauza prin care s-ar limita dreptul salariatului de a participa la greva 72
- Cap. IV Contractul individual de munca în Dreptul Comparat
- 4.1 Aspecte generale de drept comparat cu privire la contractul individual de munca 73
- 4.2 Aspecte de drept comparat privind durata contractului individual de munca 74
- 4.3 Aspecte de drept comparat privind clauza de neconcurenta 75
- Cap.V Concluzii 78
Extras din licență
„Reglementarea juridica a contractului individual de munca ca institutie de drept distincta are o istorie relativ scurta. Necesitatea unei astfel de reglementari a aparut în tarile dezvoltate la începutul sec.XIX , iar pentru România , problema a devenit stringenta la finele acestui secol.”
În 1934 E. Cristoforeanu „doctor în Drept de la Roma” scria în introducerea lucrarii „Contractul individual de munca - analiza lui în cadrul legilor în vigoare”ca „înainte de razboi, exista legea meseriilor din 1912, care se ocupa de raporturile dintre ucenici si calfe pe de o parte si patroni pe de alta parte; însa aceste dispozitii nu faceau referire si la salariatii din comert si industrie.”
Se pare ca problemele referitoare la munca s-au impus si în politica sociala a perioadei interbelice, ea fiind tratata si în Constitutia din 1923.
Daca la început contractul de munca era un contract de închiriere a muncii si era asigurat de regulile dreptului civil, la sfârsitul sec.XIX prin complexitatea si diferentierea relatiilor de munca s-a constatat necesitatea reglementarii specifice a prestarii muncii, pentru care se primea un salariu, reglementare ce interesa atât angajatorul cât si angajatul „reglementarea se referea la crearea unui cadru de disciplina specific, la protectia mai eficienta a salariatului, la raspunderi si jurisdictii cu mare grad de specificitate.”
Asadar „dintre toate aceste legi cea mai importanta este de sigur legea asupra contractelor de munca din 1929, deoarece ea este pentru lucratori si functionarii particulari, ceea ce este statutul pentru functionarii publici legea consfiinteste si încadreaza în dispozitiuni clare statutul legal al salariatilor în genere, fixând un minimum de drepturi si obligatiuni între acestia si patron, peste care nu se poate trece.”
Cristoforeanu apreciaza aceasta lege ca masura de protectie pentru „lucrator” si a „functionarului particular atât de legat de întreprinderea careia îi consacra serviciile sale, îsi vede munca sau activitatea sa profesionala la adapost de tirania sau atotoputernicia patronului sau, prin garantiile serioase instituite în favoarea lui.”
Conform afirmatiilor lui Cristoforeanu înfaptuirea legii asupra contractelor de munca s-a realizat într-un timp destul de lung primul proiect fiind prezentat Parlamentului în 1909 de ministrul M. Orleanu ca apoi sa fie reluat în 1920 de Gr. Trancu, repus în discutii în sesiunea 1926-1927 si în final sa devina lege în 1929 în timpul lui Chirculescu si Lupu.
Legea 53/2003 a cunoscut foarte multe modificari cauzate de o nevoie cât mai mare de a fi în consens cu evolutia societatii, precum si cu aderarea României la Uniunea Europeana. Astfel în ziua de azi încheierea contractului individual de munca are la baza principiul liberei negocieri si a respectarii drepturilor si obligatiilor ce revin celor doua parti, aceasta situatie fiind circumstantiata prin lege care bineînteles este perfectibila.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contractul Individual de Munca.doc