Coruptia

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Coruptia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 80 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Introducere
Capitolul I. Noţiuni generale despre fenomenul corupţiei.
1.1 Caracteristica criminalistică a infracţiunilor de corupţie
1.2 Obiectul probaţiunii în cazul infracţiunilor de corupţie
1.3 Organizarea şi planificarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor de corupţie.
1.4 Versiuni înaintate şi activităţi de verificare a lor
Capitolul II. Acţiuni premărgătoare pornirii urmăririi penale.
2.1 Situaţii tipice şi selectări metodologice privind efectuarea cercetărilor infracţiunilor de corupţie.
2.2 Depistarea şi documentarea infracţiunilor de corupere activă.
2.3 Depistarea şi documentarea infracţiunilor de corupere pasivă.
Capitolul III. Tactica acţiunilor de urmărire penală.
3.1 Audierea persoanei care a declarat infracţiune de corupţie.
3.2 Audierea martorilor.
3.3 Organizarea şi reţinerea persoanei bănuite în flagrant delict.
3.4 Audierea bănuitului.
3.5 Tactica efectuării confruntării.
3.6 Tactica efectuării percheziţiei şi ridicării de obiecte.
3.7 Tactica cercetării la faţa locului.
3.8 Colectarea mostrelor pentru cercetarea comparativă.
3.9 Ordonarea expertizelor şi constatărilor tehnico – ştiinţifice şi medico – legale.
Încheiere
Bibliografie

Extras din document

Introducere

Societatea contemporană a ajuns într-un moment când se poate spune că fenomenul corupţiei are dimensiuni universale, având un impact direct asupra dezvoltării economice şi sociale; necesitatea analizei acestui fenomen în Republica Moldova se impune îndeosebi din cauza influenţei negative deosebite pe care îl are acest flagel asupra tuturor păturilor şi categoriilor sociale.

În literatura juridică corupţia este definită drept un fenomen antisocial, caracterizat prin mituire - corupere a funcţionarilor de stat şi din alte organizaţii, constând în utilizarea de către aceştia, în scopuri personale, de grup sau corporative a atribuţiilor de serviciu, a posibilităţilor pe care le acordă serviciul, un comportament antisocial, ce deviază de la îndatoririle fireşti ale unui funcţionar public, un fenomen antisocial, expresie a unor manifestări de dereglare normativă, de deformare a moralităţii sociale sau de degradare spirituală a societăţii.

Cu referire la statul nostru, specificul perioadei de tranziţie a generat contradicţii şi dificultăţi în sferele economică, socială, spirituală, în celelalte domenii ale vieţii, creşterea considerabilă a numărului de infracţiuni şi apariţia unor noi forme ale criminalităţii.

Scăderea disciplinei şi responsabilităţii a determinat, în mare măsură, apariţia unor noi forme de activitate economică ilicită, care se infiltrează în sfera economiei legale, mituind unii funcţionari publici ale căror servicii devin necesare pentru evaziuni-fiscale, spălarea banilor şi alte acţiuni ilegale.

Este necesar de subliniat că, aceste acţiuni duc la discreditarea autorităţilor publice, la subminarea stabilităţii în societate, a bazelor democratice ale statului, denaturează principiile legalităţii i realizarea procesului de reformă.

În esenţă, se poate aprecia că actele de corupţie publică conţin unele trăsături comune, iar efectele nocive se fac resimţite în întreaga lume.

Din analiza situaţiei create putem constata că de fapt corupţia este produsă şi facilitată de mai mulţi factori de ordin social politic şi economic, cum ar fi:

- instabilitatea social-politică şi economică, care se datorează în mare măsură acutizării luptei pentru putere, manifestîndu-se o deplasare a accentelor, cînd politicienii se distanţează de problemele stringente ale societăţii, ceea ce duce la sporirea tensiunii sociale, la intensificarea manifestărilor masă spontane şi, implicit, la încurajarea criminalităţii şi corupţiei;

- societatea civilă nu posedă destulă fermitate în depistarea şi combaterea actelor de corupţie la fel, mijloacele mass-media, deseori manipulate de anumite forţe politice, trec cu vederea anumite momente de manifestare a fenomenului corupţiei;

- incoerenţa politică, manifestată prin desemnarea unor persoane incompetente în posturile-cheie ale conducerii, adoptarea unor acte normative imperfecte sau care exprimă interesele de grup, lipsa de unitate a partidelor politice în probleme de importanţă naţională;

- persistenţa aparatului birocratic, care a solicitat susţinere la timp şi fără menajamente, care a generat apariţia fenomenului de solicitare a susţinerii din partea unor foşti şi actuali înalţi funcţionari cu mare influenţă în aprobarea deciziilor administrative actuale. Acest fenomen îmbracă cu timpul forme de corupere tot mai accentuată. Actuală este problema „limitelor puterii", noua administraţie fiind blocată în încercările ei, adesea sincere, de a combate corupţia;

- politizarea excesivă a sistemului administrativ care nu a permis angajarea funcţionarilor în baza criteriului profesionalismului şi competenţei, astfel afectând puternic activitatea şi autoritatea serviciului public şi, implicit, activitatea instituţiilor abilitate cu depistarea şi sancţionarea corupţiei;

- largi pături sociale trăiesc sub nivelul sărăciei în condiţiile lipsei protecţiei sociale a categoriilor de populaţie social-vulnerabilă;

- afirmarea în viaţa social-politică a grupurilor sociale ce deţin capitaluri mari, indiferent de forma în care au fost obţinute acestea;

- modificarea atitudinii societăţii şi a indivizilor în parte faţă de anumite comportamente antisociale, ceea ce a amplificat sentimentul de iresponsabilitate a unor funcţionari publici şi a contribuit la formarea unui nou tip de infractori care acţionează organizat, caută şi obţin susţinere din partea persoanelor aflate în exerciţiul puterii de stat;

- erorile grave care se comit în cadrul administrării treburilor publice, inexistenţa bazei economice şi organizaţionale a funcţionării serviciului public, răspândirea psihologiei atotputerniciei şi posibilităţii de a utiliza orice mijloace în scopul îmbogăţirii;

- afirmarea noilor relaţii economice şi a unui nou tip de proprietari în urma ritmurilor accelerate de apariţie a economiei subterane şi legalizării capitalului aparţinând comunităţilor criminale. Corupţia şi criminalitatea economică au devenit două mijloace puternice şi eficiente de redistribuire a proprietăţii şi a capitalului. Astfel, a apărut o pătură socială care este interesată în păstrarea relaţiilor bazate pe corupţie;

- lipsa unei activităţi eficiente legislative şi de ocrotire a normelor de drept, care s-a manifestat prin: inexistenţa unor reglementări adecvate şi concentrarea tuturor activităţilor şi reglementărilor doar în direcţia reprimării, ignorându-se măsurile de prevenire a faptelor ilicite, blocarea elaborării şi adoptării noilor legi anticorupţie, care ar lua în consideraţie noile realităţi de piaţă, preluând

practica internaţională în domeniu;

- slăbirea puterii organelor de drept, dotarea lor tehnico-materială şi financiară mizeră, neasigurarea condiţiilor elementare de trai, lipsa unor garanţii şi asigurări sociale pentru toţi acei care luptă cu criminalitatea;

- scăderea şi chiar dispariţia controlului social şi normativ la nivel local, criza autorităţii şi scăderea credibilităţii funcţionarilor publici, slaba influenţă a normelor de conduită socială şi morală asupra cetăţenilor, toleranţa manifestată faţă de cei care încalcă legea;

- lipsa de coordonare a reformelor în domeniul combaterii corupţiei. Reformele deja iniţiate deseori se aplică nejustificat doar asupra unor funcţionari de rang inferior. Inconsecvenţa campaniilor anticorupţie face ca acestea să-şi piardă eficacitatea;

- în unele cazuri corupţia devine un mijloc de redistribuire a bunurilor materiale şi de afirmare a dominaţiei în structurile puterii şi a sistemul bancar etc.

În concluzie, menţionăm că indiferent de tipul şi nivelul de dezvoltare socială, corupţi subminează esenţial sistemul de valori pe care se fundamentează societatea şi favorizează arbitrarul şi nesiguranţa în luarea deciziilor, determinând contestarea şi dispreţul faţă de ordinea de drept; corupţia distruge bunul nume si credibilitatea de care trebuie să se bucure autorităţile publice, politicienii, oamenii de afaceri, pentru ca sistemul din care fac parte, să funcţioneze corespunzător.

Fisiere in arhiva (1):

  • Coruptia.doc

Alte informatii

teza de licenta la tema ,, prevenirea si combaterea fenomenului de coruptie