Darea de mită

Introducere

Fenomenul corupției este analizat în această lucrare cu instrumentele literaturii neo-instituționaliste economice, politologice și sociologice. Scopul lucrării este de a dezvolta o perspectivă teoretică asupra corupției care să explice modul de apariție și consecințele sociale ale acesteia.

Tema cercetări o reprezintă corupția și modul în care acest fenomen/comportament a fost înțeles de către comunitățile umane de-a lungul timpului. Analizând societățile umane din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, lucrarea își propune să prezinte constantele corupției, să argumenteze că acest fenomen nu este nou și nu se manifestă doar în anumite societăți, ci este o constantă a existenței umane pentru că este legată de exercitarea puterii.

Lucrarea oferă un răspuns unei probleme ce a preocupat intens societatea în tranziție: problema corupției. Confrom unor statistici, majoritatea cetățenilor consideră că aproape toți cei înstăriți s-au îmbogățit prin metode ilegale. Cetățenii percep generalizarea corupției în sistemul de sănătate, cel politic și al administrației publice. La nivelul politicilor publice, soluțiile de combatere a corupției, prin varietate și multitudine, au ținut pasul cu standardele internaționale. La nivelul mass-media, anchetele de corupție au ținut capul de afiș. Societatea civilă a acționat împotriva copruției prin inițiative de monitorizare-analiză, propuneri de politici publice, educație, conștientizare, campanii împotriva realegerii politicienilor corupți.

Lucrarea este organizată în trei capitole: 1 - Fenomenul de corupție, 2 - Infracțiunile de corpuție și 3 - Studiu de caz.

În capitolul 1 al lucrării am analizat problema definițiilor corupției și se propune definirea corupției care răspunde mai multor cerințe empirice. Analiza, din perspectiva noi definiții, literatura dominantă privind corupția și semnalându-se problemele de interpretare a realității corupției ce decurg din presupozițiile pe care se bazează acest model dominant și din instrumentele de măsurare pe care le utilizează.

În capitolul al doilea am relatat infracțiunile de corupție, analizând aspectele de luare și dare de mită, traficul și cumpărarea de influnță, iar spre finanul acestui capitol am menționat autoritățile competente în combatera corupției. Ultimul capitol l-am dedicat unui studiu de caz, analizand pe larg fenomenul de corupție dat de darea de mită.

Este o temă majoră, întâlnită în aproape orice domeniu, lupta împotriva corupției fiind una care datează de câțiva ani buni, rezultatele nefiind însă pe măsura așteptărilor, corupția rămânând o problemă a societății românești.

Țara noastră se confruntă cu grave probleme de corupție, fiind deseori criticată de forurile internaționale, (de exemplu Uniunea Europeană), și de anumite organisme neguvernamentale care monitorizează fenomenul corupției la nivelul statelor lumii (cum ar fi Freedom House și Transparency International).

Lucrarea dată constituie o încercare de a aborda problema corupției și a formelor ei sub aspectul teoretic al dreptului penal și criminologiei. Deoarece criminologia este o știință complexă de studiu, lucrarea conține referiri la aspectul normativ - juridic, social și istoric al subiectului, precum și analize comparative ale legislației altor state și studiul expertizei pozitive acumulate de alte state în contracararea acestui fenomen.

Se propune prin prezenta lucrare îmbunătățirea cadrului normativ existent, pentru a determina aplicarea eficientă a normelor de drept în practică nu doar la nivel teoretic, a elimina textele cu interpretare ambiguă și cu posibilități de eludare a legii și de evitare a răspunderii. Necesită de asemenea adoptarea unui șir de măsuri spre perfecționarea aparatului public, spre ridicarea responsabilității funcționarilor, publicitatea în activitatea factorilor de decizie și transparența activității lor, informarea largă a societății civile despre modul de rezolvare a intereselor ei, precum și controlul eficient din partea organelor de control competente, mass - media și societății civile, asupra aparatului public.

Baza metodologică utilizată cuprinde acte normative, lucrări de specialitate, publicații din mass - media ce reglementează problema corupției și date statistice.

Astfel s-a obținut o lucrare ce reflectă pe larg fenomenul corupției, prin prisma literaturii de specialitate, cât și a viziunii proprii asupra fenomenului în cauză.

Este o abordare teoretică a fenomenului corupției, care impune o abordare practică. E de menționat că atâta timp, cât acest fenomen va fi abordat doar teoretic, dar nu și practic, cât timp societatea îl va tolera, acesta va dăinui în stat. Depinde de fiecare dintre noi în parte în ce fel de societate existăm, cine ne conduce și cum vom trăi în viitor.