Descentralizarea Administrativă în România

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 27256
Mărime: 217.04KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr.DAIANA VESMAS
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE DREPT SIMION BĂRNUŢIU SPECIALIZAREA DREPT ADMINISTRATIV

Cuprins

Aspecte introductive 3

Organizarea sistemului de administratie publica 3

Componentele sistemului de administratie publica 6

Raporturile juridice dintre componentele sist. administrativ 10

Cap. 1 Descentralizarea administrativa in Romania 13

1.1. Introducere 13

1.2. Principii de organizare si functionare ale adm publice locale 14

1.3. Descentralizarea administrativ-teritoriala 21

1.4. Descentralizarea tehnica 25

1.5. Avantajele si dezavantajele descentralizarii in Romania 29

Cap. 2 Autonomia locala - principiu fundamental al

administratiei publice in Romania 32

2.1. Introducere 32

2.2. Limitele autonomiei locale 34

2.3. Reglementarea autonomiei locale in contitutiile tarilor europene 37

Cap. 3 Tutela administrativa 41

3.1. Introducere 41

3.2. Prefectul-autoritatea prin care Guvernul isi exercita componentele44

3.3. Reglementarea tutelei administrativesi a descentralizarii in

Franta si Germania 50

Cap. 4 Consiliul local si Prefectura – simboluri ale

descentralizarii si autonomoei in Romania 62

4.1. Introducere 62

4.2. Consiliul local 64

4.3. Prefectura si Prefectul 67

Cap. 5 Concluzii 73

Bibliografie 77

Extras din document

Aspecte introductive

Organizarea sistemului de administraţie publică

Termenul de administraţie provine din limba latină administer traducându-se prin: agent, ajutator, servitor.

Dicţionarul limbii romane reţine pentru verbul a administra explicaţia: a conduce, a cârmui, iar pentru administraţie totalitatea autorităţilor administrative existente într-un stat, secţie sau serviciu, care se ocupă de problemele administrative ale unei instituţii sau agent economic.

În dreptul administrativ tradiţional, noţiunea de „administraţie publică” a fost amplu şi diferit analizată, atât în literatura juridică interbelică, cât şi în cea de după al doilea razboi mondial. Uneori sfera administraţiei de stat, alteori, administraţia realizată de organisme statale era privită doar ca o dimensiune a administraţiei publice, făcându-se distincţia între administraţia publică de stat şi administraţia publică a comunităţilor locale. Apoi, administraţia de stat, în unele perioade legislative, s-a limitat la activitatea organelor administraţiei de stat, ca în alte perioade legislative, de regula dupa adoptarea de noi Constituţii, să fie extinsă şi la activitatea altor organe de stat.

În limbajul curent termenul „administraţie” este utilizat în mai multe sensuri. Astfel, prin administraţie se poate întelege: conţinutul principal al activităţii puterii executive a statului; sistemul de autorităţi publice care înfaptuiesc puterea executivă; conducerea unui agent economic sau instituţii social-culturale; un compartiment (direcţie, secţie, sector, serviciu, birou) din unităţile direct productive sau instituţii social-culturale, care nu desfasoară nemijlocit o activitate direct productivă.

Explicarea conceptului de administraţie publică se realizează prin raportarea la alte noţiuni, cum ar fi: serviciul public, putere publică, autoritate administrativă, organ administrativ, interes public.

Dintre multiplele sensuri ale termenului de administraţie, preocuparile teoretice s-au axat în principal pe clarificarea noţiunii de administraţie publică, luată ca formă de exercitare a puterii executive în stat, mai ales datorită importanţei pe care o reprezintă cunoaşterea exactă a acestei activităţi în intimitate, a modului în care trebuie să fie organizată realizarea ei în practică, moment esenţial, de care depinde în mare măsură înfaptuirea rolului statului în organizarea şi conducerea societăţii.

În concepţia Profesorului Ioan Alexandru, Administraţia Publică este un termen mai larg decat conducerea publică (management public), pentru că aceasta nu se limitează la management ci include imprejurările politice, sociale, culturale şi legale care afectează conducerea instituţiilor publice.

David H. Rosenbloom, în lucrarea sa „Public Administration” relevă faptul că „ Administraţia Publică, ca multe alte strădanii umane, este dificil de definit dar oamenii au cu toţii un sens al acesteia, deşi sunt păreri diferite despre cum ar putea fi realizată”.

De asemenea, consideră că, orice definiţie dată administraţiei publice trebuie să producă un impact adânc asupra publicului. Sunt asemănări între administraţia publică şi cea privată, adesea, acestea sunt relativ neimportante.

Administraţia publică are ca principal obiectiv administrarea interesului public, este constransă de Constituţii, dar nu şi de forţa marketingului, şi este considerată un adevăr public exercitat în numele suveranilor.

Administraţia publică este o categorie atât de abstractă şi variată, încât poate fi descrisă în termeni diferiţi. Totuşi, o definire a administraţiei publice este necesară.

Conceptul de administraţie publică, aşa după cum, de altfel, se cunoaşte, în orice societate, fie ea clasică, fie modernă, reprezintă în esenţa un instrument al statului indispensabil în atingerea unor deziderate, a unor obiective majore determinate de el, în fapt, de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice, în scopul satisfacerii interesului general, prin acţiunea puterii publice.

Ea este constituită din ansamblul serviciilor publice, a căror bună desfaşurare permite realizarea obiectivelor definite de puterea politică. Constituie de asemenea, organizarea care se dă oricarui grup social evoluat, instrumentul de coeziune şi de coordonare indispensabilă, fără de care societatea se „dezagreghează”.

În acest plan sunt edificatoare afirmaţiile Prof. Paul Negulescu care afirmă că „ activitatea statului manifestată prin activitatea diverselor servicii publice şi supusă ordinii legale, constituie administraţiunea”, el definind Administraţia Publică ca fiind acea instituţie complexă ce reuneşte toate serviciile destinate satisfacerii intereselor generale, regionale sau comunale, precizând ca sunt administraţii publice statul, judeţul şi comuna. Se menţiona, totodată, în Legile administrative din perioada interbelică precum şi în Constituţia din 1923, ca administraţiile publice sunt personificate, adica au initiativă, răspundere şi capacitate juridică de a face acte de putere publică, de comandament şi acte patrimoniale, ele fiind persoane juridico-teritoriale ce au dreptul de comanda şi ca atare pot aplica constrângerea, în limitele unui anumit teritoriu.

Bibliografie

Iorgovan Antonie, “Tratat de drept administrativ”, Editura Nemira, Bucureşti, 1996;

Prisacaru Valentin, “Tratat de drept administrativ roman”, Editura ”All”, 1996

Preda Mircea, “Curs de drept administrativ”, Casa Editoriala “Calistrat Hogas”, Bucureşti, 1995;

Ioan Alexandru, “Administratie publicăţ, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006

Rosenbloom, David H., “Public administration Understanding Management, Politics and Law in the Public Sector”, Random House, New York, 1989,

Manda Corneliu , “Administraţia publică şi cetăţeanul, Editura Tehnică, Bucuresti, 1997,

Manda Corneliu, Ştiinţa administraţiei, Bucureşti, EdituraLumina Lex, 2004

Negulescu Paul, “Tratat de drept administrative”, Editura Marvan, Bucureşti, 1934,

Marvan Edward,"Tratat de drept administrativ",Institutul de Arte Grafice, Bucureşti, 1929,

Brezoianu Dumitru, “Drept administrativ român, Editura All Beck, Bucureşti, 2005,

Furtuna Constantin, “Legi de larg interes din Germania”

Stanciulescu Gabriela, Armenia Androniceanu, “Sisteme comparate de administraţie publică europeană, Editura.Economică, Bucureşti, 2002

Gheorghe Filip, Mihaela Onofrei, “Sisteme administrative comparate”, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2001

Petrescu Rodica Narcisa, “Drept administrative”, Editura Accent, Cluj –Napoca, 2005

Eugen Popa, “Autonomia locala în România”, Editura ALL BECK, 1999

Constituţia României, Bucuresti, 1991.

Emil Balan, „Drept administrativ şi contencios administrativ” – Editura Fundaţiei „România de Mâine”; Bucuresti, 2002.

Emil Bălan , „Prefectul şi prefectura în sistemul administraţiei publice” – Editura Fundaţiei „România de Mâine”; Bucureşti, 1997.

Antonie Iorgovan – „Drept administrativ- tratat elementar” (lV); Editura Actami, Bucureşti, 1994.

Preview document

Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 1
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 2
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 3
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 4
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 5
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 6
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 7
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 8
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 9
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 10
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 11
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 12
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 13
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 14
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 15
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 16
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 17
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 18
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 19
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 20
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 21
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 22
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 23
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 24
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 25
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 26
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 27
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 28
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 29
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 30
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 31
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 32
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 33
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 34
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 35
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 36
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 37
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 38
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 39
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 40
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 41
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 42
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 43
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 44
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 45
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 46
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 47
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 48
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 49
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 50
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 51
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 52
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 53
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 54
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 55
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 56
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 57
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 58
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 59
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 60
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 61
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 62
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 63
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 64
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 65
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 66
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 67
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 68
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 69
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 70
Descentralizarea Administrativă în România - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Descentralizarea Administrativa in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul la Vot

Capitolul I EXPLICAREA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI Secţiunea 1: Apariţia şi evoluţia istorică a protecţiei drepturilor omu¬lui Omul, prin...

Regimul Constituțional și Legal al Autonomiei Locale

INTRODUCERE « În perspectivă istorică , până extrem de recent, autonomia locală a reprezentat o chestiune exclusiv internă a statelor, un domeniu...

Administrația Publică Locală în România

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI ROLUL ACESTEIA ÎN SISTEMUL SOCIAL 1.1.Generalităţi privind administraţia...

Răspunderea Președintelui României

Introducere Instituţia Şefului Statului constituie una dintre cele mai vechi autorităţi politice, ea a apărut odată cu statul, cunoscând o...

Principiul subsidiarității în administrația publică românească

INTRODUCERE Principiul subsidiarităţii reprezintă o modalitate de organizare politică de proximitate, care îmbină necesitatea suveranităţii cu...

Administrația Publică Locală

INTRODUCERE Lucrarea de față se intitulează Politici de dezvoltare locală în administraţia publică românească şi europeană. Am structurat lucrarea...

Prefectul - organ de tutelă administrativă

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 1.1 Organizarea Sistemului de administraţie publică Termenul de administraţie provine...

Descentralizarea Administrativă în România

Introducere În cadrul prezentului proiect se dezbate tema <<Descentralizarea administrativă în România>> și se prezintă stadiul actual al...

Te-ar putea interesa și

Administrația Publică Locală și Cooperarea Transfrontalieră

Omenirea este într-un punct în care, reprezentând împlinirea a doua milenii de la începutul erei noastre, îsi face un bilant al drumului parcurs de...

Administrația Publică Centrală și Actele Acesteia

INTRODUCERE Transformările intervenite după prăbuşirea imperiului sovietic în plan politic, economic şi social, au determinat în mod firesc...

Descentralizarea și Autonomia Finanțelor Publice Locale

CAPITOLUL I FINANTELE PUBLICE LOCALE-IN CONTEXTUL PROCESULUI DESCENTRALIZARII FINANCIARE 1.Conceptul finantelor publice locale pe plan...

Incidenta Idealului Modelului European de Administratie asupra Spatiului Administrativ din Romania

Introducere Actualitatea temei investigate. Reforma Administraţiei Publice din România, este o prioritate de necontestat a oricărei guvernări....

Descentralizarea Administratiei Publice si Autonomia Locala in Romania

Introducere Până în 1990 România a avut una dintre cele mai centralizate forme de administraţie publică. Deciziile erau luate în cea mai mare...

Descentralizarea Administrativă în România

Introducere În cadrul prezentului proiect se dezbate tema <<Descentralizarea administrativă în România>> și se prezintă stadiul actual al...

Descentralizarea in Administratia Publica Locala

INTRODUCERE Descentralizarea în administraţia publică este un regim juridic în care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de funcţionari...

Impactul procesului de descentralizare a administrației publice din România asupra deciziilor în administrația publică

Cap. 1 Introducere Descentralizarea este una din prioritatile procesului de reforma a administratiei publice din Romania. Obiectivele procesului...

Ai nevoie de altceva?