Cuprins
- Introducere.4
- Capitolul I-Comparaţie între desfiinţarea căsătoriei şi alte sancţiuni care pun capăt căsătoriei.5
- Secţiunea I-Comparaţie între desfiinţarea căsătoriei şi desfacerea căsătoriei prin divorţ.5
- Secţiunea a II-a-Comparaţie între desfiinţarea căsătoriei şi încetarea căsătoriei.9
- Capitolul II-Desfiinţarea căsătoriei.12
- Secţiunea I-Noţiunea de nulitate.14
- Secţiunea a II-a-Istoricul nulităţii căsătoriei.16
- § 1.Nulitatea căsătoriei după reglementarea iniţială în Codul Civil român.16
- § 2.Nulitatea căsătoriei în reglementarea actuală.19
- § 3.Proiectul noului cod civil privind nulitatea căsătoriei.21
- Secţiunea a III-a-Nulitatea absolută.23
- § 1.Cazuri de nulitate absolută.24
- § 2.Regimul juridic .36
- Secţiunea a IV-a-Nulitatea relativă.40
- § 1.Cazuri de nulitate relativă.40
- § 2.Regimul juridic.45
- Capitolul III-Efectele desfiinţării căsătoriei.47
- Secţiunea I-Efectele nulităţii căsătoriei cu privire la relaţiile dintre soţi.47
- § 1.Efectele nulităţii căsătoriei cu privire la capacitatea de exerciţiu.48
- § 2.Efectele nulităţii căsătoriei cu privire la relaţiile patrimoniale dintre soţi.48
- Secţiunea a II-a-Efectele nulităţii căsătoriei cu privire la relaţiile dintre părinţi şi copii.49
- § 1.Derogare de la nulitatea de drept comun.49
- § 2.Efectele privind relaţia părinţi-copii.49
- Secţiunea a III-a- Autoritatea hotărârii judecătoreşti în materia nulităţii căsătoriei.50
- Secţiunea a IV-a-Căsătoria putativă.51
- § 1.Noţiune.Origine.Utilitate.51
- § 2.Condiţiile căsătoriei putative.51
- § 3.Efectele căsătoriei putative.53
- Capitolul IV-Încetarea căsătoriei.57
- Secţiunea I-Moartea unuia dintre soţi.57
- Secţiunea a II-a-Declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.60
- Concluzii.66
- Bibliografie.68
Extras din licență
Introducere
Opinia curentă afirmă că familia este cea mai fidelă păstrătoare a tradiţiilor, a valorilor naţionale. Contrar acestor opinii, familia este mai puţin "depozitară" şi mai curând "barometrul" al schimbărilor sociale.
Definiţiile date familiei au încercat să pună în evidenţă o serie de aspecte de ordin structural şi funcţional.Astfel,familia este un grup care îşi are originea în căsătorie, fiind alcătuită din soţ, soţie şi copiii născuţi din unirea lor (grup căruia i se pot adăuga şi alte rude) pe care îi unesc drepturile şi obligaţiile morale, juridice, economice, religioase şi sociale .
Familia ca grup social a fost dintotdeauna influenţată de contextul mai larg cultural, social, economic, politic al societăţii în care s-a constituit. Unele dintre aceste influenţe au fost mai puternice, altele mai puţin vizibile ca efect direct asupra familiei. Familia prin natura ei reuneşte membri care au statuturi şi roluri diferite, determinate atât de factori externi familiei, cât şi de factori interni. Acest schimb natural între exteriorul şi interiorul familiei face ca substanţa raporturilor familiale să capete configuraţii diferite în funcţie de caracteristicile societăţii în care trăiesc, dar şi de modul de receptare a vieţii în comun de către fiecare membru în parte. Familia tradiţională îşi are baza organizarea şi funcţionarea pe norme sociale şi culturale predefinite.
Rolurile erau preluate, nu erau negociate. Femeile odată căsătorite, deja se conformau statutului de soţie şi mamă cu toate rolurile asociate prin norma culturală. În fapt norma socio-culturală impunea limite statutare. Aceste norme însă au cunoscut unele modificări odată cu jumătatea secolului XX, când numărul femeilor care au intrat pe piaţa muncii a crescut, fapt care a continuat până în prezent, şi care a fost acompaniat de mişcările de emancipare a femeii, ce impuneau necesitatea reconsiderării statutului femeii în societate şi, implicit, şi în familie. Cu alte cuvinte, „dacă înainte femeile acceptau departajarea de roluri şi complementaritatea de tip tradiţional, acum multe văd în complementaritatea de acest gen o mare inechitate şi o situaţie conflictuală” .
S-ar putea afirma că familia modernă apare odată cu reconsiderarea normei culturale şi sociale generată de statutul femeii şi cel al bărbatului în societate şi familie.
Capitolul I
Comparaţie între desfiinţarea căsătoriei şi alte sancţiuni care pun capăt căsătoriei
Instituţia căsătoriei are, din punct de vedere al dreptului familiei, o importanţă deosebită. Ea nu este, decât rezultatul unei lungi evoluţii, prin care uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie încheiată potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie şi reglementată de normele imperative ale legii, fiind transformată într-o instituţie respectată şi stabilă. Legea vede căsătoria cu multă favoare şi o socoteşte în principiu, ca o uniune definitivă, ce nu încetează decât prin decesul unuia dintre soţi, şi poate fi desfăcută, în cazuri excepţionale, prin divorţ (art. 37 C. familiei), legiuitorul prevăzând în materie de divorţ o serie de măsuri destinate a împiedica pe cât se poate desfacerea anticipată a căsătoriilor (art. 38 alin. 1 C. familiei).
Deci pe lângă nulitate, care desfiinţează căsătoria ca urmare a nerespectării unor cerinţe prevăzute de lege, cu privire la încheierea acesteia (art. 19 şi art. 21 C. familiei), Codul familiei mai reglementează alte două instituţii juridice care pun capăt căsătoriei, şi anume divorţul şi decesul unuia dintre soţi.
Secţiunea I.Comparaţie între desfiinţarea căsătoriei şi desfacerea căsătoriei prin divorţ
Dacă examinăm nulitatea căsătoriei în contextul reglementărilor referitoare la încheierea şi desfacerea căsătoriei putem observa, mai întâi, că legiuitorul a conceput-o ca o „măsură extremă” pe care a încercat pe cât posibil, să o evite şi, apoi că, a reglementat-o în paralel cu o altă modalitate de disoluţiune a căsătoriei, respectiv divorţul.
Tocmai datorită faptului că nulitatea este, aşa cum a fost calificată, „o măsură extremă”, legiuitorul a reglementat amănunţit formalităţile şi verificările prealabile încheierii căsătoriei, a instituit solemnitatea şi publicitatea celebrării căsătoriei şi a conferit delegatului de stare civilă dreptul de a refuza încheierea acesteia ori de câte ori acesta va constata neîndeplinirea cerinţelor legale (art. 15 C. fam.), indiferent dacă este vorba de cerinţe dirimante ori numai de cerinţe prohibitive.
Bibliografie
I. Tratate, monografii, cursuri universitare şi alte lucrări de specialitate
1. Albu I. - Căsătoria în dreptul român , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988;
2. Albu I. - Dreptul familiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988;
3. Adrian Pricopi-Dreptul familiei, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
4. Anca P. - Persoana fizică în dreptul român, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972;
5. Anca P., Popescu T.R. - Teoria generală a obligaţiilor, Editura Ştiiţifică, Bucureşti, 1968;
6. Bacaci Al. -Dreptul familiei, ediţia a III-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;
7. Bacaci Al. - Dreptul familiei, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005;
8. Beleiu Gh. - Dreptul civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Editura Şansa, Bucureşti, 1995;
9. Beleiu Gh. - Dreptul civil.Teoria generală, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1987;
10. Calmuschi O. - Efectele căsătoriei cu privire la raporturile personale dintre soţi, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1981;
11. Cantacuzino M. B. -,Elementele dreptului civil, Editura All, Bucureşti, 1996.
12. Capitan H., Colin A. - Traité de droit civil , Librairie Dalloz, Paris, 1957;
13. Dan Lupaşcu - Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, 2005;
14. Dan Lupaşcu - Dreptul familiei, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004
15. D. Lupulescu, A. M. Lupulescu - Dreptul familiei, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006;
16. Emese Florian - Dreptul familiei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003;
17. Filipescu I. P., Filipescu A. I. - Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;
18. Filipescu I. P. - Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1982 ;
19. Filipescu I. P. - Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucureşti, 1998;
20. Filipescu I. P., Anca P. - Încheierea căsătoriei şi efectele ei, Editura Academiei, 1981;
21. Hamangiu C., Rosett-Bălănescu I., Băicoianu A. - Tratat de drept civil, vol. I, Editura All, Bucureşti, 1996 ;
22. Ionaşcu A., Mureşan M., Costin M., Ursa V. – Familia şi rolul ei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975;
23. Ionaşcu A. – Drept civil, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1963;
24. Ionaşcu Tr. şi alţii – Tratat de drept civil. Partea generală, vol. I, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1967;
25. Ion Dogaru - Elemente de dreptul familiei, Ed. Themis, Craiova, 2001;
26. Lupan E. – Drept civil – Partea generală, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1997;
27. Maria Harbădă - Dreptul familiei şi starea civilă, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2003;
28. Marty G., Reynaud P. – Droit civil, vol. I, Paris, Sirey, 1961;
29. Mazeaud L. H., Mazeaud J. – Leçons de droit civil, vol. II, Paris, Montchrestien, 1967;
30. Popescu T. R. – Drept civil, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1963;
31. Popescu T. R. – Dreptul familiei – Tratat, vol. I, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965;
32. Reghini I. – Dreptul familiei, Editura Lex, Bucureşti, 1995;
33. Rucăreanu I. – Căsătoria în dreptul Republicii Socialiste România, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1964;
II. Articole şi studii de specialitate
1. Albu I. - Nulitatea căsătoriei în practica judiciară, în S.U.B.B., 1974;
2. Anca P. - Analiza cursului de dreptul familiei, de prof. T.R. Popescu, în S.C.J. nr. 2/1958;
3. Anca P. - Efectele juridice ale bunei-credinţe în dreptul civil, în J.N. nr. 12/1965;
4. Banciu M. -Dreptul familiei.Teorie şi practică, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998;
5. Câmpianu V. - Nevalabilitatea căsătoriei, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 1984;
6. Deak Fr. - Curs de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960;
7. D. Pavel - Infracţiuni contra familiei în noul cod penal, în R.R.D. nr. 19/1969.
8. Filipescu I. P., Beleiu Gh. - Unele probleme privind nulităţile căsătoriei ridicate în practica judiciară, în R.R.D. nr. 9/1971;
9. Marica P. – Cauzele de desfiinţare a căsătoriei în dreptul comparat, în S.C.J. nr.1/1971;
10. Mihuţă I. G. – Repertoriu de practică judiciară, 1960 – 1975;
11. Mihuţă I. – Încăţcarea unor norme imperative. Nulitatea. Efecte , în R.R.D. nr. 12/1976;
12. Oprişan C. – Probleme ale lichidării comunităţii de bunuri a soţilor în practica judecătorească şi în literatura juridică de specialitate, în L.P. nr. 4/1960;
13. Pavel D. – Infracţiuni contra familiei în noul Cod penal, în R.R.D. nr. 19/1969;
14. Pop T., în J.N. nr. 1/1963;
15. Protopopescu D., Rizeanu D. – Consideraţii în legătură cu unele soluţii în materie civilă ale Tribunalului Suprem, în R.R.D., nr. 7/1976;
16. Şerbănescu Sc. – Codul familiei comentat şi adnotat, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Desfiintarea si Incetarea Casatoriei.doc
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Căsătoria uneşte pe bărbat şi pe femeie în cea mai firească comunitate socială, care le contopeşte într-o asemenea măsură...
Introducere Căsătoria este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, cu scopul întemeierii unei familii, care se încheie pe viaţă şi...
INTRODUCERE Ca formă de conviețuire ce a fost recunoscută încă din cele mai vechi timpuri, familia nu a putut rămâne în afara sferei de...
INTRODUCERE Am ales să abordez acest subiect în lucrare din motive subiective intrând în contact încă de mic cu acest concept, datorita locului de...
Capitolul 1 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Divorţul la popoarele antice Încă din cele mai vechi timpuri, instituţia juridică a divorţului a...
Introducere Desfacerea căsătoriei produce consecinţe asupra întregului complex de relaţii de natură personală şi de natură patrimonială generate...
INTRODUCERE În materie civilă, nulitatea este o sancțiune care determină ineficacitatea actului juridic civil încheia cu nerespectarea cerințelor...
Te-ar putea interesa și
Reglementarea căsătoriei în Codul civil român de la 1865 Introducere Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diplomă se intitulează...
INTRODUCERE Persoana fizică este definită în societate de anumite atribute care o diferenţiază si-i conferă un anumit statut civil. Conceptul de...
Introducere Obligaţia de întreţinere reprezintă îndatorirea unei persoane de a acorda altei persoane cele necesare traiului, în condiţiile în care...
CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND NOŢIUNEA DE OBLIGAŢIE DE ÎNTREŢINERE SECŢIUNEA I: NOŢIUNEA DE OBLIGAŢIE. VIZIUNE ISTORICĂ. Noţiunea de...
Capitolul I Caracterizarea generală a relaţilor de familie Secţiunea I. Familia-fenomen social 1. Noţiunea sociologică şi cea juridică a...
INTRODUCERE Până la adoptarea Codului familiei filiaţia a fost reglementată de Codul civil, în Titlul VII "Paternitatea şi filiaţiunea" (art....
INTRODUCERE Legea fundamentală a României , Constituţia , în art. 23, alin. 2, statuează că “statul ocroteşte căsătoria şi familia şi apără...
ARGUMENT In aceasta lucrare mi-am propus să analizez filiaţia firească, adică filiaţia bazată pe legătura de sânge, care izvorăşte din procreare...