Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice

Licență
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 22253
Mărime: 100.01KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

ARGUMENT 5

Capitolul I Familia între ideal și realitate 7

I.1. Familia - scurt istoric în spațiul românesc 6

I.2 Familia în zilele noastre 9

Capitolul II Violenţa domestică 13

II.1. Definiția și cauzele violenței domestice 13

II.2. Formele şi efectele violenţei domestice 17

II.3. Tipuri de victime ale violenței domestice 21

II.3.1 Femeia şi violenţa domestică 21

II.3.2 Copilul şi violenţa domestică 24

II.3.3 Bătrânii şi violenţa domestică 28

Capitolul III Aspecte legislative în domeniul violenței domestice 30

III.1. Violența domestică și legea penală 30

III.2. Legea nr. 217/2003 – pentru prevenirea și combaterea violenței în familie 32

III.3 Dispoziţiile procedurale penale referitoare la fenomenul violenţei domestice 33

III.4 Procedura penală când nu este necesară o plângere prealabilă 34

III.5 Măsurile de siguranţă care se pot lua în cazul violenţei în familie 35

Capitolul IV Violența domestică – aplicație practică 38

IV.1 Aspecte metodologice 38

IV.1.1 Metode şi instrumente de cercetare 39

IV.2. Interviuri cu victime ale violenței domestice 40

IV.2.1 Interviul nr. 1 40

IV.2.2 Interviul nr. 2 42

IV.3 Studii de caz 45

IV.3.1 Studiul nr.1 45

IV.3.2 Studiul nr.2 45

IV.3.3 Studiul nr. 3 46

IV.3.4 Studiul nr. 4 46

IV.3.5 Studiul nr. 5 47

IV.4. Interpretarea datelor 48

IV.4.1 Analiza primară 48

IV.4.2 Analiza secundară 49

CONCLUZII 51

BIBLIOGRAFIE 52

ANEXE 54

Extras din document

ARGUMENT

Familia nu reprezintă doar un grup format din câţiva membri, de regulă soţ, soţie şi copii, ci mult mai mult de atât, înseamnă o relaţie de sprijin reciproc, ajutor dezinteresat, dragoste şi securitate emoţională. Deşi există familii care întruchipează idealul, membrii cărora nu sunt doar părinţi şi copii, ci şi prieteni, în altele, din ce în ce mai multe, caracteristica principală o reprezintă relaţiile tensionate. În orice familie există probleme mai mari sau mai mici, discuţii în contradictoriu sau chiar situaţii limită, important este găsirea unor soluții de a depăși astfel de momente cât mai repede. Din păcate, mulţi par să uite că familia este locul în care există siguranţă şi în care copiii capătă primele noţiuni despre viaţă.

Oamenii nu pot trăi singuri, chiar dacă sunt înconjuraţi de prieteni. Acesta este motivul pentru care a apărut familia, cu toate regulile ei, care au transformat-o într-o instituţie al cărei rol este de a-i apăra pe membri şi de a-i ajuta pe copii să crească. Din păcate, schimbările ce au caracterizat sfârşitul de mileniu au afectat şi structurile sociale, începând cu familia. Aceasta este supusă schimbării şi se observă din ce în ce mai des apariţia unor manifestări negative: alcoolism, adulter, abuz sexual, inclusiv asupra copiilor, delincvenţa juvenilă, promiscuitate, săracie, abandonul copiilor şi al bătrânilor, violenţa fizică şi verbală între soţi.

Din păcate, există familii în care relaţiile afective au de suferit, se acumulează tensiuni care, nu de puţine ori, degenerează în diferite forme de violeță. Intoleranţa, rigiditatea relaţiilor ierarhice din societate, statutul inferior al victimei cât şi lipsa unor mecanisme de protecţie socială şi a unui cadru legislativ adecvat, sunt factorii specifici care explică comportamentul violent în familie.

Originea violenţei în familie şi ceea ce o înrădăcinează puternic este mentalitatea tradiţionalistă care vizează şi statuează diferenţa între rolurile masculine şi feminine trimiţând la societăţile patriarhale. Tradiţiile, respectate altădată cu stricteţe, au ajuns să fie încălcate şi nici măcar normele religioase nu mai pot face faţă tendinţei de desfacere a căsătoriilor sau violenţei. Această mentalitate are la bază “principiul celui mai puternic” şi “legea pumnului”.

Lucrarea de faţă este structurată în trei capitole, astfel, în primele două capitole sunt prezentate generalităţi privind familia şi violenţa domestică, urmând ca în capitolul trei să fie dezbătută problema violenţei asupra femeii.

Capitolul I Familia între ideal și realitate

I.1. Familia - scurt istoric în spațiul românesc

Familia devenise, în cursul timpului, centrul lumii, al istoriei, reperul constant în care se vor căuta mereu înțelegerea şi liniştea sufletească. Încă de la începuturile sale, mai pretutindeni, familia a presupus exercitarea unei puteri, aceasta revenindu-i, printr-o deducţie logică, celui mai puternic fizic (bărbatul) care va veghea asupra tuturor membrilor reuniţi sub autoritatea sa. Elementul central este bărbatul, cu predilecţie în ipostaza sa de soţ şi tată iar elementul secundar femeia, ca soţie şi mamă, iar undeva, la contingenţa dintre cele două planuri, copilul. Aceste tipare sunt destul de bine împământenite prin obiceiuri străvechi.

Legiuirea lui Caragea, moment important în evoluţia juridică a spaţiului nostru la sfârşitul perioadei feudale (1818), stipula extrem de clar menirea principală a căsătoriei: „Nunta este tocmeala unirii bărbatului cu femeia spre facere de copii”. Inegalitatea la nivelul membrilor principali ai familiei se regăseşte la capitolul drepturi. Chiar dacă Legiuirea Caragea, mai sus- numită, pomeneşte de o cvasiegalitate succesorală, în multe privinţe starea de inferioritate a femeii, în ceea ce priveşte moştenirea, este evidentă. Infidelitatea se raporta constant doar la soţie, care, conform Codului lui Callimachi – culegerea de legi, inspirată în mare parte din codul civil austriac şi apărută în Moldova la 1817 – era pedepsită în asemenea caz cu închiderea la mănăstire şi pierderea zestrei. Soţului, în schimb, îi revenea „răscumpărarea metehnei” de a călca strâmb cu daruri care mai de care mai alese. Așadar soția trebuia să uite și să ierte cele întâmplate.

Cazul divorţului, al dezacordului final, era şi mai revelator. La 1817 era foarte clar: soţul dispunea de dreptul de a desface căsătoria pentru infidelitatea soţiei sau chiar şi numai dacă „aceasta mănâncă şi bea sau se scălda împreună cu alţi străini fără voia bărbatului ei.” În schimb, soţia putea apela la divorţ doar în cazul în care, conform Codului lui Callimachi, „bărbatul, căzând în dragostea altei femei, nu se va părăsi de aceasta”, iar Legiuirea lui Caragea era şi mai explicită, bărbatul fiind vinovat şi divorţul legal numai atunci când acesta îşi aducea „posadnica“ în casă sau când „o ţine cu cheltuială”.

Bibliografie

Banciu D., Rădulescu S.M., Voicu M., (1987), Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti;

Desurmont M., (2001), De la violence conjugale á la violence parentale, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne;

Darlene T., (2000), Domestic violence, Center for women and families - Domestic Violence Program;

Divet, Y., Heleine, J., Morellec, J. (1999), Enfants en danger, Direction des Affaires Sociales, Conseil General d‟Ille et Vilaine;

Filipescu I.P., (1993), Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, Bucureşti;

Ferreol G. şi Neculau A., (2003), Violenţa -Tratate psihosociale, Editura Polirom, Iaşi;

Gluvacov A., (1975), Afirmarea femeii în viaţa societăţii, Editura Politică, Bucureşti;

Hobbs C.J., (1989), When are burns not accidentall, Archives of Disease in Childhood;

Iluţ, P. (2005), Sociopsihologia şi antropologia familiei, Ed. Polirom, Iași;

Killen K.,(1998), Copilul maltratat, Editura Eurotit, Timişoara;

Mitrofan I., Mitrofan N., (1991), Familia de la A ....la Z. Mic diţionar al vieţii de familie, Editura Ştiintifică, Bucureşti;

Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T., (1992), Psihologie judiciară, Casa de Editură „Şansa“ S.R.L, Bucureşti;

MacFarlen K., (1986), Sexual abuse of young children, Rinerhart & Winston, K-London;

Neveanu P.P., (1978), Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti;

Rohner R.P., Rohner E.C., (1980), Antecedents and consecoences of parental rejection: A teory of emotional abuse, Child & Neglect;

Răulea C., Suport de curs la disciplina „Metode de cercetare în psihologie şi pedagogie”;

Ronald Myles Dworkin (1987), Philosophical Issues in Senile Dementia. Washington, DC: U.S. Government Printing Office;

Rowlend R., (1992), Radical feminist heterosexualitiy: The personal and the political in Feminism and psychology, vol 2, nr. 3;

Rădulescu S. M., (2001), Sociologia violenței intrafamiliale, Bucureşti;

Stark E., Flitcraft A., (1996), Women at risk, Sage Publication;

21.Toch H., (1989), Psychology of Crime and Criminal Justice-Prospect, Heights, Waveland Press Inc,Illinois;

Vlăsceanu, L. (2007), Familia şi relaţiile de gen, Sociologie şi modernitate. Tranziţii spre modernitate reflexivă, Ed. Polirom, Iași.

Preview document

Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 1
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 2
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 3
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 4
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 5
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 6
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 7
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 8
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 9
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 10
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 11
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 12
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 13
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 14
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 15
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 16
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 17
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 18
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 19
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 20
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 21
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 22
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 23
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 24
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 25
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 26
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 27
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 28
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 29
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 30
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 31
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 32
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 33
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 34
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 35
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 36
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 37
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 38
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 39
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 40
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 41
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 42
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 43
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 44
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 45
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 46
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 47
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 48
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 49
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 50
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 51
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 52
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 53
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 54
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 55
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 56
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 57
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 58
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 59
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 60
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 61
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 62
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 63
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 64
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 65
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 66
Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Dimensiuni Socio-Juridice ale Violentei Domestice.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza infracțiunilor de lovire și vătămare a integrității corporale

CAPITOLUL I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Instituţiile fundamentale ale dreptului penal sunt: infracţiunea, răspunderea penală şi pedeapsa. Aceste...

Criminalitatea în Familie

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA FAMILIEI ŞI A MEMBRILOR ACESTEIA I.1 NOŢIUNEA DE FAMILIE Familia – ca fenomen social este...

Legislația română privind violența în familie

INTRODUCERE “Amploarea fenomenului violenţei în familie reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care trebuie să se confrunte...

Violența domestică

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește violența astfel: folosirea intenționtă a forței sau puterii, reală sau sub formă de amenințări,...

Violența în Familie

Violența în familie cunoscută și sub numele de violența domestică (abreviat VD) , abuz domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept penal român - note de curs

Titlul I Noţiuni generale CAPITOLUL I Noţiuni introductive Secţiunea I DREPTUL PENAL CA RAMURĂ DE DREPT 1. Noţiunea dreptului penal 1....

Drept penal - partea specială II

Unitatea de învăţare nr. 1 INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII Cuprinsul unităţii: 1.1 Aspecte comune.5 1.2 Infracţiunile în special.6...

Ai nevoie de altceva?