Discriminarea pe Piața Forței de Muncă din România

INTRODUCERE

Lucrarea de față dorește să analizeze fenomenul discriminării pe piața muncii în general și pe piața românească în particular. Astfel, incursiunea în acest domeniu s-a realizat prin prezentarea unui cadrul general al pieței muncii, din perspectiva teoriilor care au guvernat și anume, aici, teoria neoclasică a pieței muncii, precum și a teoriilor noi ce s-au format în noua economie a muncii.

În ideea de a surpinde cât mai multe păreri specializate, am realizat scurte prezentări ale părerilor diferiților economiști precum Becker, Phelps, Arrow, Akerlof, Aigner, Cain sau ale rezultatelor unor analize experimentale precum cele aparținând lui Dickinson și Oaxaca. Am evidențiat trăsăturile discriminării pe piața muncii în funcție de sursa de proveniență a acesteia, conform analizei lui Becker, urmată de o explicație oferită de Arrow, asupra celui mai evident tip de discriminare existent pretutindeni și anume, discriminarea rasială. Drept încheiere a acestei cunoașteri în domeniul discriminării pe piața muncii, am adus cîteva argumente și analize efectuate asupra fenomenului discriminării statistice, analizat de Akerlof, Dickinson și Oaxaca.

În continuare am dorit să analizez două forme ale discriminării cel mai des întâlnite pe piața muncii din România și anume, discriminarea etnică și discriminarea de gen. În ceea ce privește discriminarea etnică, am pornit analiza mea de la un proiect de cercetare asupra fenomenului discriminării în România, realizat de TOTEM Communication pentru Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), ce trata analitic diferențele ce se aplică în funcție de etnie, analizând părerile românilor despre minorități, precum și părerile minorităților despre români. Pentru a testa personal rezultatele proiectului referitor la discriminarea grupurilor etnice din România, am creat un test al CV-urilor fictive; aceasta însemnând să creez pentru 3 grupuri etnice (Români, Maghiari, Rromi) datele necesare și CV-urile aferente, pe un site de specialitate. În urma aplicării CV-urilor la locurile de muncă deschise de către angajatori pe site-ul de specializare, s-a observat o ușoară neconcordanță între cele 3 grupuri etnice, în unele cazuri fiind favorizat un anumit grup, iar în altele, celelalte grupuri.

Cercetarea în domeniul discriminării de gen a pornit de la un raport al inegalității dintre bărbați și femei realizat de către Comisia Europeană în 2010. Astfel, descoperirea tipului de discriminare cu cel mai mare procent acordat de către piața românească, m-a condus la o analiză referitoare la calculul segregării de gen. Am urmărit astfel să analizez perioada 2000-2009, din perspectiva influenței indicatorilor tradiționali de măsurare a segregării și anume: indicele de disimilare aparținând Duncan și Duncan (ID), indicele WE sau indicatorul de segregare al lui Moir și Selby- Smith-(MSS) și indicele lui Karmel și MacLachlan (pe scurt, IP). Analiza a fost efectuată pentru perioada amintită anterior, în funcție de regiunile de dezvoltare ale României și ținând cont de activitățile economice, conform secțiunilor CAEN.

Rezultatele obținute în urma acestei analize teoretice și practice, denotă faptul că nivelul discriminării în România nu este unul de neglijat. O altă observație necesară spre a fi menționată face referire la impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra evoluției nivelului de segregare din țara noastră. Se observă astfel, o tendință de creștere a discriminării dintre bărbați și femei pe piața românească a muncii, începând cu anul 2007, urmată de o ușoară scădere în 2009 dar, numai în anumite regiuni; în altele, tendința de creștere s-a păstrat.

În concluzie, analiza acestui fenomen a fost realizată cu scopul de a scoate în evidență caracteristicile ce conduc la apariția discriminării, sub toate formele ei, precum și metodele cele mai adecvate de măsurare a nivelului acesteia, acceptând marje de eroare cât mai mici posibil.

1. INCURSIUNE ÎN PIAȚA MUNCII

„These are turbulent times in the field of European labour relations. Progress on what has often been termed the ‚social dimension’ has been accompanied by a renewed concern with ‚ social dialogue’ between management and employee representatives at a European scale. Passage of the European Works Council Directive in 1994 has beene rehalded in some quarters as a further significant step on the road towards a European-scale labour relations environment.”

David Sadler – Organizing European labour:governance,

production, trade unions and the question of scale

Perioada anilor 1870-1914 a fost marcată de o schimbare de mare amploare în istoria gândirii economice. În timp ce teoria clasică părea că şi-a atins limitele şi că marxismul era ignorat de cea mai mare parte a economiştilor, o nouă teorie a luat naştere în anii 1870 prin lucrările lui Jevons, Menger şi Walras.