Dreptul tratatelor internaționale

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 15212
Mărime: 68.01KB (arhivat)
Publicat de: Mihnea Văduva
Puncte necesare: 8

Extras din licență

Capitolul I. Noţiuni introductive

Secţiunea I. Introducere privind etica profesiilor juridice

1. Ce este etica ?

Deşi există opinii potrivit cărora termenii de „etică” şi „moral” ar fi diferiţi, în general se acceptă că aceştia ar fi identici în conţinut, fapt care ne este de folos la definirea conţinutului comportamentului etic în domeniul profesiilor juridice.

Din punct de vedere etimologic, cei doi termeni au acelaşi înţeles, atât grecescul „éthicos” (éthos), cât și latinescul „mores” (prin care s-a tradus în latină termenul grecesc) având semnificația de „moravuri”.

Morala a fost definită ca fiind un ansamblu de judecăţi ce privesc binele şi răul, destinate să conducă comportamentul oamenilor. Potrivit unei alte opinii, moralul constă într-o dispoziţie interioară de a recunoaşte legea, a i se supune şi a o împlini, iar această afirmaţie este valabilă în ceea ce priveşte atât legea pozitivă, adoptată de legiuitor, cât şi legea morală, care nu are o consacrare într-un act normativ.

Într-o încercare de a o defini știința eticii s-a spus că aceasta este o disciplină socio-umană, îndrumătoare şi prescriptivă, care are la bază principiile deliberării şi alegerii, vizând natura personalităţii şi vieţii, formarea caracterului, studiul moravurilor.

De aici deducem că etica nu este o știință descriptivă, care descrie fenomenele din natură așa cum sunt (de ex, biologia, chimia, fizica, etc.), ci este o știință normativă, care descrie viața omenească așa cum ar trebui să fie (ca și dreptul).

2. Ce este etica profesiilor juridice?

Etica reprezintă un domeniu al filozofiei, mai exact al filozofiei morale. Astfel, se pune întrebarea de ce ar interesa ea un domeniu specializat, cum ar fi cel al dreptului?

Răspunsul este acela că şi profesionistul dreptului trebuie să urmărească binele în activitatea sa profesională ca, în orice activitate umană, pentru a putea fi în acord cu „rostul” său.

Doar în acest mod activitatea sa poate fi considerată una morală sau etică. În prezent, în cadrul profesiilor juridice nu se dezbat (doar) probleme abstracte, pur teoretice, ci în mod distinct probleme de etică aplicată în domeniul profesiilor juridice.

Instituirea unui cod de etică pentru un corp profesional prezintă o importanţă aparte, întrucât obligă un număr mare de profesionişti să gândească într-un mod original misiunea lor şi care sunt obligaţiile pe care ei, ca grup şi ca indivizi, le au faţă de organizaţie, dar şi faţă de societate ca întreg. Acceptarea şi însuşirea valorilor etice fundamentale se impun în dobândirea profesionalismului.

Etica profesiilor juridice decurge din nevoia omului de a căuta binele, care îl animă în majoritatea acţiunilor sale. De data aceasta omul caută binele în exercitarea profesiei juridice.

În perioada comunistă, societatea noastră a stagnat orice demersuri în ceea ce privește dezvoltarea filozofiei morale și implicit, a laturii acesteia constând în etica profesională. Domeniul eticii profesiilor juridice nu a făcut excepţie, despre care a început să se vorbească de foarte puţin timp, când s-a pus problema adoptării unor coduri deontologice ale magistraţilor.

Lipsa discutării serioase a problemelor de etică a profesiilor juridice a făcut ca practici sedimentate în anii regimului comunist să se perpetueze în diferite forme și după 1989, iar pe de altă parte arbitrariul și managementul defectuos ori de-a dreptul rău intenționat să-și facă loc cu ușurință în viața profesională.

Se susţine aşadar că etica profesiilor juridice ar însemna ştiinţa dobândirii unui comportament moral de către reprezentanţii acestor profesii, care presupune ca aceştia să cunoască şi să facă binele și să evite totodată răul.

3. Care este rolul eticii profesiilor juridice?

Rolul eticii profesiilor juridice acela de „formator al conştiinţei profesionale, de slujire a adevărului fără a te sluji de el şi, astfel, de evitare pe plan subiectiv a oricărei disonanţe dintre performanţele şi aspiraţiile profesionale şi realitatea concretă pe care o slujeşte.”

Se apreciază că doar prin cultivarea valorilor eticii profesionale se poate ajunge la promovarea în soluțiile adoptate de organele judiciare a principiilor ce stau la baza științei dreptului.

Pe lângă asta, etica profesiilor juridice contribuie totodată la întărirea prestigiului jusiției, asigurând astfel eficiența statului de drept. Ordinea de drept în societate va fi instituită doar atunci când nimeni nu va fi deasupra legii (în faţa căreia toţi trebuie să fim egali) şi doar atunci când distribuirea justiţiei va fi făcută într-un mod integru şi corect.

Etica profesiilor juridice, de asemenea, mai are rolul de a asigura o egalitate reală a tutror în faţa legii, deoarece „deontologia susţine nevoia constituţională a unei justiţii egale pentru toţi, nimeni nefiind deasupra legii care, în calitate de autoritate a justiţiei în societate, se realizează prin autoritatea etică a judecătorului, aceea de a fi în afara influenţelor politice, sociale, familiale şi, mai presus de toate, incoruptibil.”

Etica profesiilor juridice are o contribuţie şi în ceea ce ţine de înlăturarea conduitelor lipsite de etică, înrădăcinate în cultura profesională din neştiinţă, ceea ce contribuie în final la eradicarea corupţiei.

Bibliografie

Cărţi

• A. Aman, Logică judecătorească sau Tratat de argumente legale urmată de logica conștiinței, Ed. Sim Art, Craiova, 2007;

• Christine Le Bihan, Marile probleme ale eticii, Ed. Institutul European, 1999;

• Cristinel Ghigheci, Etica profesiilor juridice, Bucureşti, 2017;

• I. Copoeru, N. Szabo, Societatea românească post-totalitară: resemnificarea autonomiei individuale și a practicilor morale în profesii, în Dileme morale și autonomie în contextul democratizării și al integrării europene, de I. Copoeru, N. Szabo (coordonatori), Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007;

• Pierre Lambert, Secret professionnel, Bruylant, 2005;

• E. Poenaru, C. Murzea, Profesiile juridice liberale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009;

• Gh. Scripcaru, V. Ciucă ș.a., Deontologie judiciară. Sylabus, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2009;

Articole

• M. Niculeasa, Anticriștii juridici ai zilelor noastre sau despre cele două relații ce ne tulbură viețile profesionale: relația dintre avocat și client din perspectiva ilicitului, respectiv relația dintre dependent şi independent în activitatea avocatului din perspectiva ilicitului fiscal, articol pubicat pe site-ul www.universuljuridic.ro , ultima vizualizare la 20.06.2017.

• M. Niculeasa, Scolastica lui Aristotel și Metoda lui Descartes puse în slujba desluşirii naturii avocatului: apărător sau profesionist al avocaturii?, articol publicat on-line pe site-ul www.juridice.ro , ultima vizualizare la 18.06.2017;

• PROIECT Recomandările Consiliului Barourilor şi al Societăţilor de Drept din Europa (CCBE) privind protejarea confidenţialităţii clienţilor în contextul activităţilor de supraveghere.

• A 14-a conferinţă a avocaţilor europeni. Avocatul – subiect de anchetă a autorităţilor de urmărire penală; răspunderea penală şi urmărirea penală a avocaţilor, Berlin. 7 noiembrie 2014, Berliber Anwaltsverein e.V.

• În A. Szabo, Interferenţele libertăţii de exprimare a avocatului cu secretul profesional în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, articol publicat pe site-ul www.juridice.ro , ultima vizualizare 19.06.2017.

• http://avdumitru.ro/avocatul-mai-mult-decat-necesar-intr-o-societate-disfunctionala/ ultima vizualizare la 17.06.2017.

• https://www.juridice.ro/412912/aspectele-specifice-libertatii-de-exprimare-a-avocatilor-la-nivel-institutional-si-la-nivel-individual.html, ultima vizualizare la 18.06.2017;

• https://www.juridice.ro/429896/unele-aspecte-actuale-in-practica-profesiei-de-avocat-privind-protectia-secretul-profesional-al-avocatului.html vizualizat la data de 20.06.2017;

Preview document

Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 1
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 2
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 3
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 4
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 5
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 6
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 7
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 8
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 9
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 10
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 11
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 12
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 13
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 14
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 15
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 16
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 17
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 18
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 19
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 20
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 21
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 22
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 23
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 24
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 25
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 26
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 27
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 28
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 29
Dreptul tratatelor internaționale - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Dreptul tratatelor internationale.docx

Alții au mai descărcat și

Noțiunile de etică și deontologie - independența, imparțialitatea și integritatea - valori deontologice

Etică și deontologie juridică Termenul de etică provine din grecescul ethos care înseamnă în traducere liberă, caracter, obișnuință, datină. În...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Contract de Societate

SOCIETATEA COOPERATIVA MESTESUGAREASCA “VIITORUL” FAGARAS I. PARTILE CONTRACTANTE (MEMBRII COOPERATORI) Art.1. Persoanele fizice...

Te-ar putea interesa și

Încheierea tratatelor - modul de exprimare a consimțământului de a se lega printr-un tratat

CAPITOLUL I Reguli generale privind incheierea tratatelor internationale Secţiunea I Introducere privind dreptul internaţional Societatea...

Valoarea tratatului internațional ca instrument principal în dreptul internațional public

INTRODUCERE Tratatul internațional este rezultatul preocupărilor mai multor state sau membrii ai comunității internațional față de anumite...

Instituțiile naționale și internaționale de mediu

CAPITOLUL I. Dreptul la mediu - drept fundamental al omului Constituţia României, în noua sa formă revizuită în anul 2003, înscrie dreptul la un...

Izvoarele Dreptului Internațional

Introducere Tema se referă la o serie de aspecte privind izvoarele dreptului internaţional Lucrarea a analizat atât noţiunea de izvoare ale...

Tratatul internațional - izvor de drept

Capitolul 1. Preliminarii 1.1 Notiunea de tratat international Tratatul internaţional constituie cel mai important izvor al drep¬tului...

Aplicarea în Timp și Spațiu

1. Introducere privitoare la dreptul tratatelor Dreptul international reglementeaza în principal raporturile dintre statele suverane, egale în...

Aplicarea tratatelor de drept internațional public

APLICAREA TRATATELOR INTERNAŢIONALE I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRATATELE INTERNAŢIONALE Problema obligaţiilor şi drepturilor ce decurg...

Dreptul aplicabil administrației publice

A-Despre Administratie si Drept in Dacia Administratia de stat, ca fenomen apare o data cu statul. Deci si in statul sclavagist dac,...

Ai nevoie de altceva?