Executarea modalităților neprivative de libertate

Structura acestui proiect reflectă noutatea conţinutului şi sistematizării reglementărilor referitoare la pedepse din proiectul noului Cod penal ce va intra in vigoare la 1 Septembrie 2009, din actualul Cod penal si Legea privind executrea pedepselor, dar si reglementari din vechile coduri penale. Astfel, proiectul conţine reglementări referitoare la executarea pedepselor principale neprivative de libertate

Proiectul Legii privind executarea pedepselor se înscrie în contextul general al unificării legislaţiei penale europene şi în cel special al integrării europene şi euroatlantice a României. Prin acest proiect se realizează o reformă a sistemului de executare a pedepselor, noua reglementare fiind superioară celei în vigoare, proiectul reprezentând un instrument modern şi eficace în lupta împotriva infracţiunilor.

Titlul II Executarea pedepselor neprivative de libertate, privin Legea executarii pedepselor, este structurat în două parti destinate reglementării executării celor două pedepse principale neprivative de libertate: munca în folosul comunităţii şi amenda sub forma zilelor amendă În ce priveşte munca în folosul comunităţii, reglementările privesc organizarea executării acestei pedepse, stabilindu-se domeniile şi locurile unde se poate executa această pedeapsă, în domeniul serviciilor publice, gestionate de autorităţile administraţiei publice, în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, abilitate în acest scop de instanţa de judecată, precum şi activităţile în folosul comunităţii care pot fi efectuate în executarea pedepsei, ca şi persoanele şi autorităţile care exercită supravegherea şi controlul executării. Se reglementează, de asemenea, modul de executare a muncii în folosul comunităţii şi anume procedura de urmat, încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepsei, obligaţiile condamnatului, durata, locul şi condiţiile de executare etc.

Elaborarea şi adoptarea unui nou Cod penal reprezintă un moment crucial în evoluţia legislativă a oricărui stat. Decizia de a se trece la elaborarea unui nou Cod penal nu este o simplă manifestare a voinţei politice, ci reprezintă, în egală măsură, un corolar al evoluţiei economico-sociale, dar şi a doctrinei şi jurisprudenţei.

Profundele transformări în plan politic, social şi economic, care au avut loc în societatea românească în cele aproape patru decenii care au trecut de la adoptarea Codului penal în vigoare, şi mai ales în perioada de după 1989, nu lasă loc pentru nicio îndoială în privinţa necesităţii adoptării unui nou Cod penal.