Expertiză tehnică explozii la instalații sub presiune

CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE

1.1. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA FENOMENULUI EXPLOZIEI

Explozia ca fenomen a fost definită ca un proces de ardere foarte rapida și violentă , care se produce în fracțiuni de secundă , cu degajare de caldură , lumină și care generează presiuni mari .

Mai recent , explozia a fost definită ca un fenomen fizico-chimic manifestat prin producerea brutala și în cantități foarte mari de gaze , care prin presiune și detentă produc un lucru mecanic deosebit , spargând , îndepartând , distrugând orice obstacol ce se opune expansiunii .

Explozia produce trei categorii de efecte , asupra obiectelor sau persoanelor care se gasesc în raza de acțiune :mecanice , termice si luminoase .

Un exemplu de explozie de natură fizică este cel al exploziei unei butelii , rezervor sau recipient, determinat de excesul de presiune al gazului lichefiat care-l contine , ori de un defect de construcție .La rândul lor exploziile de natura fizico-chimice sunt determinate de substanțele propriu-zise , de cauze diferite cum este contactul dintre diferite substante chimice periculoase , ca și amestecul aerului într-o anumită proporție cu gaze , vapori inflamabili sau pulberi combustibili .

În privința exploziilor de natura chimică clasificarea este mult mai complexa , făcându-se distincția intre disociere simplă și complexă , intre deflagrație și detonație .

Deflagrația se defineste ca o reactie chimică pe timpul careia viteza de ardere variază între câțiva centimetrii pe secunda la cațiva metrii pe secundă , ceea ce face ca arderea să se propage din aproape în

Detonația este reactia chimica sau arderea propagata cu viteze foarte mari , până la 10000m/s .

Caracteristica principala a detonatorilor o constituie viteza mare de propagare , superioară, constanta și care depinde de compozitia amestecului .La gaze viteza de propagare este de 2000-3000m/s , iar la explozibili solizi intre 6000-10000m/s.

Din punct de vedere criminalistic , exploziile se clasifică în accidentale și premeditate Raportat însă la unele particularitați determinate de urmele formate , distincția se face după caracterul difuz sau concentrat al exploziei.

O clasificare mai veche imparțea exploziile în explozii de substanțe explozive , explozii de atmosferă explozivă , explozii fizice .

1.2. EXPLOZII DIFUZE

Acestea au de regulă caracter accidental și sunt specifice amestecului aerului cu gaze , vapori sau prafuri combustibile .Se datorează în special neglijenței , nerespectării regulilor de protecție a muncii , defectelor de fabricație și uzurii instalațiilor .

1.3. URMELE CREATE DE EXPLOZIILE DIFUZE.

În privința urmelor create , caracteristic acestui gen de explozii este faptul ca ele se întind mai mult sau mai puțin uniform pe intreaga suprafața afectată , fară a exista un caracter sau un focar central , având un caracter accidental ( de obicei) .Apar de cele mai multe ori în cazul exploziilor de atmosfera explozivă ( amestec de aer cu prafuri combustibile , vapori sau gaze ). Urmele se prezintă in felul urmator :

1.explozia inițială este însoțită de regulă de o sucesiune de alte explozii ( secundare ) ,ca o consecință a mișcării de către unda de șoc a straturilor detonante , prezente în alte locuri .Acest lucru face ca obiectele sau victimele ) sa fie culcate în direcții diferite , nu ca în cazul unei singure unde de soc , intregul loc al faptei oferind o imagine de dezordine.

2. urma de fumizare , de pârlire a pereților sau obiectelor din încăperea unde s-a produs explozia , ca o consecintă a apariției și acțiunii flăcării .

3.urmele de scurgere a unei subsțante lichide , combustibile sau inflamabile din instalații.

4.urmele unor fisuri pe instalațiile din care s-au scurs asemenea lichide.

5.dislocări unde s-a produs explozia .Acest fenomen este determinat de presiunea care se exercită , aproximativ egal asupra tuturor pereților, întrucăt pe de o parte amestecurile explozive sunt relativ uniforme , în întreaga incapere , iar pe de alta parte , arderea se produce integral și aproape în acelasi timp .

6.efectele distructive sunt mult mai mici , iar uneori inexistente la diversele mașini și instalații , comparativ cu cele de pe pereți , întrucât din cauza suprafețelor lor neregulate pe care le prezintă primele , frontul undei de soc se fragmentează actionând cu presiuni mici și neuniforme asupra lor .

Când este vorba de o explozie difuză a unor cantitati mari de amestec a aerului cu vapori combustibili , efectele pot fi dezastruoase.