Fabricarea sau punearea în circulație a semnelor bănești false sau a titlurlor de valoare false

Introducere

Actualitatea și importanța temei

Indiferent de locația geografică, originea etnică, statutul social sau nivelul de educație, contrafacere de semne bănești poate afecta pe oricine și cauza situații neplăcute.

Contrafacerea a fost și rămîne a fi una din cele mai puternice afaceri ilegale progresive la momentul actual, care aduc profituri considerabile subiecților ce produc bancnote contrafăcute și titluri de valoare.

Scopul și obiectivele propuse în teză

Scopul tezei este de a analiza legislația în vigoare privind răspunderea penală pentru fabricarea sau punerea în circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare, elaborarea unor recomandări ce pot îmbunătăți normele de încriminare ce țin de fabricarea sau punerea în circulație a banilor falși și titluri de valoare, schimbarea a formulării art. 236 Cod Penal al Republicii Moldova, precum și eliminarea lacunelor de drept din legislația privind falsificarea și discrepanțele cu prevederile dreptului civil, realitățile economice moderne și prioritățile politicii de stat în acest domeniu întrucît art. 236 din Codul Penal este de blanchetă și necesită respectarea și consecvența în aceste domenii.

Obiectul de studiu constituie relațiile publice în domeniul protecției juridico-penale a activității economice a subiecților sistemului monetar asociat cu circulația banilor și titlurilor de valoare. Ipoteza după care ne conducem pe parcursul întregii lucrări este: obiectul de studiu al legii penale care asigură protecția intereselor economice a entităților din domeniul relațiilor monetare, însuși protecția sistemului monetar al Republicii Moldova și a țărilor străine.

Țările în curs de dezvoltare, la fel cum este și Republica Moldova, se confruntă cu o problemă dificilă ce ține de condițiile și mecanizmul aplicat întru combaterea infracțiunilor în detrimentul dezvoltării economice. Aceste probleme nu sunt legate numai de îmbunătățirea legislației penale și aplicarea acesteia în practică de către agenții de justiție penală, întrucît utilizarea măsurilor juridico-penale pentru combaterea criminalității economice nu este suficientă.

Suportul methodologic și teoretico-științific al lucrării. Metode de cercetare

Pentru elucidarea orizontului teoretic și practic, în cadrul lucrării de față, am abordat studiile și teoriile specialiștilor în domeniu privind înțelegerea și abordarea conceptuală privind fabricarea sau punerea în circulație a semnelor bănești false și a titlurilor de valoare false.

Pentru studiul de caz denumit „Analiza juridico-penale al fabricării sau punerii în circulație a banilor falși sau a titlurilor de valoare false”, am realizat analiza juridică, enunțînd aspectele principale referitoare la acest subiect. De asemenea paralel investigînd practica judiciară a acestei infracțiuni și expunerea personală asupra acestora. Ca sursă de informație utilizînd baza de date a hotărîrilor Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție. Cecrcetînd în final multitudinea metodelor de falsificare și metodele de siguranță contra falsificări.

În prezentarea metodologiei juridice utilizate în conținutul lucrării a toatlității de factori, raporturi, legături și tehnici a studiului realizat, ne axăm pe următoarele metode de cercetare:

- Metoda logică permite stabilirea sensului și înțelesului exact al normaei de drept, ceea ce permite abstracția de la tot ce este neesențial și întămlător;

- Metoda istorică este procedeul de cercetare evolutivă a dreptului și statului în timp cu o interdependență istorică;

- Metoda comparativă presupune axarea pe procedeul logic de comparație și se exprimă în stabilirea asemănarilor și deosebirilor între diferite fenomene juridice;

- Metoda sociologică permite cunoașterea dreptului cu ajutorul altor fenomene sociale morala, etica, politica și economia;

- Metoda statistică cuprinde totalitatea procedeelor, tehnicilor și principiilor utilizate pentru efectuarea observării fenomenelor sociale de masă, pentru colectarea datelor obținute prin observare și pentru realizarea unei analize și interpretări a rezultatelor statistice obținute.

Capitolul X, supranumit „Infracțiuni economice” este cel mai mare capitol din actualul cod penal, care include 44 de articole. Aceste infracțiuni sunt diferite după natură și grad de pericol social. Dacă luam după tipul de infracțiune atunci:

- 2 dintre acestea sunt legate de circulația semnelor bănești, titlurile de valoare sau carduri false (art. 236 și 237 CP RM);

- 3 au la bază infracțini legate de creditare și asigurare (art. 238, 239 și 240 CP RM);

- o singură infracțiune presupune comercializarea de produse petroliere (art. 2401 CP RM) ;

- 2 sunt infracțiuni de gestiuni sau supraveghere a băncii (art. 2391 și 2392 CP RM);

- 5 infracțiuni sunt din sfera activității de întreprinzător (art. 241-2422 CP RM);

- altele 3 infracțiuni sunt din sfera distribuirii bunurilor (art. 243, 247 și 251 CP RM);

- 3 sunt infracțiuni fiscale (art. 244, 2441 și 250 CP RM);

- 9 dintre aceste sunt săvîrșite în sfera peții financiar bancare (art. 245-2453, 2455-2458, 24511 și 24512 CPRM);

- 3 infracțiuni din domeniul societăților comerciale (art. 2454, 2459 și 24510 CPRM);

- 2 din sfera concurenței (art. 246 și 2461 CP RM);

- 4 sunt legat de consumul de bunuri și servicii (art. 2462, 2501, 255 și 256 CPRM);

- 2 sunt infracțiunile din sfera activității economice externe (art. 248 și 249 CP RM);

- altele 2 sunt infracțiuni legate de insolvabilitate (art. 252 și 253 CP RM) și;

- ultimele 2 infracțiuni (art. 257 și 258 CP RM) sunt de construcție și exploatarea fondului de locuințe.