Favorizarea Infractorului

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 23004
Mărime: 109.53KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Cuprins

Introducere 3

I. Aspecte generale privind corupţia şi înfăptuirea justiţiei 7

I.1. Noţiunea de infracţiune 7

I.2. Aspecte generale privind infracţiunile de corupţie 8

I.3. Înfăptuirea justiţiei 12

I.4. Istoric (paralelă între noul Cod penal şi Codul penal anterior) 15

II. Elemente constitutive ale favorizării infractorului 19

II.1. Noţiune şi definiţie 19

II.2. Condiţii preexistente 20

II.2.1 Obiectul infracţiunii 20

II.2.1.1 Obiectul juridic special 20

II.2.1.2 Obiectul material 20

II.2.2 Subiecţii infracţiunii 21

II.2.2.1 Subiectul activ. Participaţia 21

II.2.2.2 Subiectul pasiv 23

II.3. Situaţia premisă 23

II.4. Conţinutul constitutiv al infracţiunii 29

II.4.1 Latura obiectivă 29

II.4.2 Latura subiectivă 33

II.5. Tentativa şi consumarea 34

II.6. Sancţiunea 35

II.7. Cauza specială de nepedepsire 36

III. Elemente de drept comparat 38

III.1. Asenănări / deosebiri între favorizarea infractorului şi alte infracţiuni 38

III.1.1 Analiză comparativă între infracţiunea de favorizare a infractorului şi complicitate 38

III.1.2 Deosebiri între infracţiunile de tăinuire şi favorizare a infractorului 41

III.1.3 Situaţii juridice de sancţionare a infracţiunilor de tăinuire şi favorizare a infractorului 42

III.2. Incriminarea favorizării infractorului în legile speciale 45

III.3. Elemente de drept comparat 48

III.4. Aspecte criminologice şi de drept procesual penal 51

Concluzii. Propuneri de lege ferendă 55

Bibliografie 58

Extras din document

Introducere

Orice societate (comunitate sau colectivitate umană) presupune un contact natural între membrii săi, în cadrul unor relaţii sociale din cele mai diverse, în vederea satisfacerii unor trebuinţe individuale sau de grup. Sfera relaţiilor sociale care pot apărea în cadrul interacţiunii umane este

infinită şi imposibil a fi limitată de spaţiu, timp sau prin voinţa omului.

Nu toate voinţele umane implicate în interacţiunea reciprocă a membrilor comunităţii pot fi

uniform armonizate, întrucât în mod firesc oamenii îşi urmăresc şi satisfac interese din cele mai diverse, care nu concordă întotdeauna la nivelul grupului. Acolo unde indivizii acţionează în vederea satisfacerii unor necesităţi considerate normale, fireşti, care nu aduc atingere în planul manifestării celorlalţi membri ai comunităţii, există o stare de armonie socială, un echilibru în planul manifestării

exterioare a indivizilor, un consens care determină o dezvoltare şi o multiplicare sănătoasă a relaţiilor sociale.

Dimpotrivă, acolo unde există indivizi care prin acţiunile lor aduc atingere celor mai importante valori ale comunităţii respective, acţionând în dispreţul armoniei grupului şi împiedicând prin faptele lor ilicite dezvoltarea echilibrată şi durabilă a comunităţii, se fac responsabili de perturbarea manifestării fireşti a relaţiilor sociale, de crearea unei stări de insecuritate, determinate de proliferarea unor acţiuni primejdioase sau vătămătoare.

Împotriva acestor indivizi se impune o reacţie de înlăturare a comportamentului lor antisocial, de izolare şi de reeducare a lor, reacţie care intervine firesc din partea celor lezaţi în drepturile lor de comportamentul ilicit, reacţie care are drept scop restabilirea stării de echilibru încălcate prin fapta antisocială şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

Din cele de mai sus rezultă existenţa la nivelul oricărei comunităţi umane (indiferent de întindere sau de numărul membrilor) a unei stări pe care o cunoaştem sub denumirea de ordine socială, adică acel climat (mediu social) în care este posibilă dezvoltarea normală a personalităţii

umane, spre satisfacerea armonioasă a trebuinţelor fiecăruia şi crearea condiţiilor favorabile dezvoltării materiale şi spirituale a comunităţii. Acest climat de ordine şi securitate socială nu poate fi menţinut într-o comunitate organizată sub formă de stat decât prin intermediul unor norme de drept, care să reglementeze principalele relaţii sociale, prin arătarea comportamentelor permise şi a celor nepermise (interzise) de lege, fiind subsecvent principiul unanim recunoscut că „este permis tot ceea ce legea nu interzice expres”.

Dreptul, ca ansamblu de reguli de conduită, nu poate reglementa toate relaţiile sociale, întrucât numărul acestora este infinit, determinat de posibilităţile nelimitate de dezvoltare a gândirii umane. Dreptul reglementează însă principalele relaţii sociale, adică pe cele mai importante pentru crearea stării de echilibru, considerate astfel de legiuitor în urma sesizării necesităţilor de reglementare socială.

Este cunoscut faptul că majoritatea covârşitoare a relaţiilor umane se desfăşoară prin respectarea de bunăvoie a regulilor de conduită, fie pentru că se cunoaşte caracterul sancţionator al acestora, fie pentru că există o stare de conştiinţă a legii, un bun simţ comun fiecăruia care-i dictează ce este „drept” şi ce este „nedrept” să facă. Încălcarea regulilor de conduită apare întotdeauna ca o excepţie şi este rezultatul nesocotirii de către indivizi predispuşi la un comportament deviant a normelor de conduită, ceea ce determină o stare de conflict ce trebuie dedusă judecăţii.

Societatea organizată statal nu mai lasă indivizilor libertatea de a alege care forme de represiune (pedepsire) sunt propice restabilirii echilibrului social încălcat, aşa cum se întâmpla în societatea prestatală, unde atributul tragerii la răspundere aparţinea celui mai puternic sau comunităţii în ansamblul ei. Societatea organizată statal reglementează prin vocea legiuitorului penal care fapte sunt considerate vătămătoare pentru societate, pedepsele considerate optime pentru restabilirea ordinii încălcate şi condiţiile de răspundere a celor vinovaţi, procedura prin care indivizii vinovaţi de săvârşirea unor fapte incriminate sunt aduşi în faţa organelor de stat şi condamnaţi prin intermediul instanţei la o pedeapsă prescrisă de lege şi individualizată de judecător, precum şi modalităţile de executare a pedepsei legal individualizate.

Tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi de încălcarea ordinii sociale devine astfel un monopol al statului, care are agenţi specializaţi de urmărire, judecare şi condamnare a indivizilor cu comportament antisocial, precum şi instituţii cu competenţă clar delimitată de lege de a efectua asemenea acte de restabilire a ordinii sociale. În această analiză, când ne referim la stat, din conţinutul complex al puterii publice (cel mai important element al statului după teritoriu şi populaţie) avem în vedere în primul rând acele organe şi acei agenţi specializaţi, învestiţi cu prerogative de autoritate publică, însărcinaţi prin lege să restabilească ordinea de drept nesocotită prin încălcarea normelor de drept penal.

Preview document

Favorizarea Infractorului - Pagina 1
Favorizarea Infractorului - Pagina 2
Favorizarea Infractorului - Pagina 3
Favorizarea Infractorului - Pagina 4
Favorizarea Infractorului - Pagina 5
Favorizarea Infractorului - Pagina 6
Favorizarea Infractorului - Pagina 7
Favorizarea Infractorului - Pagina 8
Favorizarea Infractorului - Pagina 9
Favorizarea Infractorului - Pagina 10
Favorizarea Infractorului - Pagina 11
Favorizarea Infractorului - Pagina 12
Favorizarea Infractorului - Pagina 13
Favorizarea Infractorului - Pagina 14
Favorizarea Infractorului - Pagina 15
Favorizarea Infractorului - Pagina 16
Favorizarea Infractorului - Pagina 17
Favorizarea Infractorului - Pagina 18
Favorizarea Infractorului - Pagina 19
Favorizarea Infractorului - Pagina 20
Favorizarea Infractorului - Pagina 21
Favorizarea Infractorului - Pagina 22
Favorizarea Infractorului - Pagina 23
Favorizarea Infractorului - Pagina 24
Favorizarea Infractorului - Pagina 25
Favorizarea Infractorului - Pagina 26
Favorizarea Infractorului - Pagina 27
Favorizarea Infractorului - Pagina 28
Favorizarea Infractorului - Pagina 29
Favorizarea Infractorului - Pagina 30
Favorizarea Infractorului - Pagina 31
Favorizarea Infractorului - Pagina 32
Favorizarea Infractorului - Pagina 33
Favorizarea Infractorului - Pagina 34
Favorizarea Infractorului - Pagina 35
Favorizarea Infractorului - Pagina 36
Favorizarea Infractorului - Pagina 37
Favorizarea Infractorului - Pagina 38
Favorizarea Infractorului - Pagina 39
Favorizarea Infractorului - Pagina 40
Favorizarea Infractorului - Pagina 41
Favorizarea Infractorului - Pagina 42
Favorizarea Infractorului - Pagina 43
Favorizarea Infractorului - Pagina 44
Favorizarea Infractorului - Pagina 45
Favorizarea Infractorului - Pagina 46
Favorizarea Infractorului - Pagina 47
Favorizarea Infractorului - Pagina 48
Favorizarea Infractorului - Pagina 49
Favorizarea Infractorului - Pagina 50
Favorizarea Infractorului - Pagina 51
Favorizarea Infractorului - Pagina 52
Favorizarea Infractorului - Pagina 53
Favorizarea Infractorului - Pagina 54
Favorizarea Infractorului - Pagina 55
Favorizarea Infractorului - Pagina 56
Favorizarea Infractorului - Pagina 57
Favorizarea Infractorului - Pagina 58
Favorizarea Infractorului - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Favorizarea Infractorului.doc

Alții au mai descărcat și

Uciderea din Culpă

Codul Penal În sistemul nostru de drept, persoana omului ocupa primul loc în ierarhia valorilor. În primul articol al Constitutiei se prevede ca...

Favorizarea Infractorului

INTRODUCERE Importanta protectiei penale pentru relatiile sociale privitoare la infãptuirea justitiei. Importanta practicã a protectiei penale...

Hoții de buzunare - elemente de psihologie comportamentală

CAPITOLUL I CARACTERIZAREA GENERALĂ A INFRACŢIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI 1.1 CONSIDERAŢII GENERALE Ocrotirea patrimoniului prin normele...

Talhăria

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND TÂLHĂRIA Secţiunea I LOCUL TÂLHĂRIEI ÎN STRUCTURA INFRACŢIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI 1. Cadrul...

Criminalitatea Minorilor - Aspect Penal, Psihologic și Criminologic

Introducere Actualitatea temei investigate si gradul de studiere a acesteia Mileniul trei reclama necesitatea elaborararii unor strategii în...

Aspecte de Teorie si Practica in Materia Infractiunii de Violare de Domiciliu

Capitolul I: Consideraţii generale asupra infracţiunilor contra persoanei Încă din cele mai vechi timpuri importanţa principiului garantării şi...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Aspecte Teoretice si Practice privind Infractiunile de Tainuire si Favorizare a Infractorului

CAPITOLUL I Consideratii generale privind infractiunile contra patrimoniului si infaptuirea justitiei SECTIUNEA I – Consideratii generale si...

Te-ar putea interesa și

Participația Penală

Problematica dreptului poate fi abordata sub mai multe aspecte, întrucât dreptul este privit, în primul rând, ca un fenomen sociologic, cu o...

Participația Penală în Dreptul Penal Român

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA INSTITUŢIEI PARTICIPAŢIEI ÎN DREPTUL PENAL 1.1. Noţiune şi caractere Denumirea de participaţie penală...

Favorizarea Infractorului

INTRODUCERE Importanta protectiei penale pentru relatiile sociale privitoare la infãptuirea justitiei. Importanta practicã a protectiei penale...

Infracțiunea de Favorizare a Infractorului

Infractiunea de favorizare a infractorului Legea numarul 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea si completarea Codului penal, art. 264, spune...

Aspecte de Teorie și Practică Judiciară privind Infracțiunea de Tăinuire și Infracțiunea de Favorizare a Infractorului

C A P I T O L U L I Noţiuni şi definiţii Secţiunea I Consideraţii introductive privind infracţiunile de tăinuire şi cea de favorizare a...

Infracțiunile de Tăinuire și Favorizarea Infractorului

Capitolul I CONSIDERAŢII GENERALE, REFERINŢE ISTORICE ŞI ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND INFRACŢIUNILE DE TĂINUIRE ŞI FAVORIZAREA...

Tăinuirea și nedenunțarea

INTRODUCERE Dreptul penal reprezintă subsistemul normelor juridice care reglementează relaţiile de apărare socială prin interzicerea că...

Infracțiunea de Favorizare a Infractorului

Favorizarea infractorului este prevazuta de art. 264 inclus în Titlul al VI-lea din partea speciala a Codului penal, intitulat: Infractiuni care...

Ai nevoie de altceva?