Funcționalitatea Statului de Drept în România

Licență
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 28079
Mărime: 103.38KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Oprea Florin
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Cuprins

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND STATUL DE DREPT 3

1. 1. CONSTRUCŢIA IDEII DE STAT DE DREPT 3

1. 2. TEORII PRIVIND RAPORTUL DINTRE STAT ŞI DREPT 7

1. 3. EVOLUŢII PRACTICE ALE STATULUI DE DREPT – MODELE ŞI CONSTRUCŢIE 9

CAPITOLUL 2. PREMISE CONSTITUŢIONALE ALE FUNCŢIONĂRII STATULUI DE DREPT ŞI REFLECTAREA LOR ÎN PRACTICA ROMÂNEASCĂ 12

2. 1. POSIBILITĂŢI DE DETERMINARE A STATULUI DE DREPT ÎN ROMÂNIA 12

2. 2. ANALIZA CONDIŢIILOR STATULUI DE DREPT ÎN ROMÂNIA 16

2. 2. 1. Supremaţia Constituţiei şi controlul constituţionalităţii legilor 16

2. 2. 2. Garantarea drepturilor şi libertăţilor democratice 19

2. 2. 3. Separaţia puterilor, echilibrul puterilor, colaborarea puterilor în stat 23

2. 2. 4. Pluralismul politic 33

CAPITOLUL 3. EFICIENŢA MECANISMELOR DE CONTROL ÎN STATUL DE DREPT DIN ROMÂNIA 36

3. 1. CONTROLUL POLITIC 36

3. 2. CONTROLUL CONSTITUŢIONAL 43

3. 3. CONTROLUL ADMINISTRATIV 46

3. 4. CONTROLUL JURISDICŢIONAL 49

3. 5. PROCEDURA DE CONCILIERE 51

3. 6. CĂILE DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI CONSIDERATE CA NETEMEINICE SAU NELEGALE 54

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI 59

BIBLIOGRAFIE 64

Extras din document

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND STATUL DE DREPT

1. 1. Construcţia ideii de stat de drept

Analizând determinările statului de drept, profesorul Ion Deleanu remarcă evaluările diverse, surprinzătoare şi contradictorii ale statului de drept, trecând în revistă numeroase “percepţii doctrinare” între care: statul de drept corespunde unei “necesităţi antropologice” (H. Ryffel); el este un mit, un postulat şi o axiomă, o veritabilă dogmă (J. Chevallier); un pleonasm, un nonsens juridic (H. Kelsen); un concept inutil care mutilează de factură arbitrară alte două concepte” (A. Hauriou) .

Asemenea evaluări sunt expresia unor abordări în perspective diferite ale premiselor şi mecanismelor fenomenului statal în corelaţie cu fenomenul juridic care au condus la sesizarea unor multiple semnificaţii ale conceptului „stat de drept”, şi anume: statul de drept semnifică subordonarea statului faţă de drept (J. Gicquel); este un sistem de organizare în care ansamblul raporturilor sociale şi politice sunt subordonate dreptului (J.P. Henry); statul în care puterea este subordonata dreptului, toate manifestările statului fiind legitimate şi limitate prin drept (M.J. Redor); statul de drept înseamnă garanţii fundamentale libertăţilor publice, protecţia ordinii legilor (J.L. Quermonne); statul de drept implică existenţa regulilor constituţionale care se impun tuturor (G. Duhamel); este statul în măsură să concilieze libertatea şi autoritatea (M. Miaille); statul de drept este ordinea juridică ierarhizată şi sistematizată (J. Dabin) .

Statul de drept reflectă coexistenţa celor două entităţi sociale distincte, dar nedisociabile care sunt Statul şi Dreptul, a relaţiilor reciproce manifestate ca relaţie dintre putere şi normativitate - prima cu tendinţa spre dominare şi supunere, cealaltă cu tendinţa de frânare şi ordonare, relaţie exprimată foarte plastic de Leon Duguit : “Dreptul fără forţă este neputincios, dar forţa fără drept este barbarie”, tot aşa ” Statul făcând legea, trebuie să o respecte atâta timp cât ea există. El o poate modifica sau abroga: dar atâta timp cât ea există el nu poate face un act contrar, un act administrativ sau jurisdicţional contrar decât în limitele fixate prin această lege, şi astfel statul este un stat de drept. Statul în virtutea aceleiaşi idei este justiţiabilul propriilor sale tribunale. El poate fi parte într-un proces, el poate fi condamnat de proprii săi judecători, şi este ţinut să respecte ca un simplu particular sentinţa prezentată împotriva sa ”.

“Statul de drept” – concept şi formă de exprimare a “statului modern”- nu este o simplă asociere de cuvinte. El exprimă o condiţie cu privire la putere, o mişcare de raţionalizare şi de ordonare a acesteia, dar şi o nouă concepţie cu privire la drept, cu privire la funcţiile şi rolul acestuia.

Problematica statului de drept porneşte de la constatarea iniţială că statul este cel care edictează normele juridice, voinţa statală înscriindu-se ca un factor extrem de semnificativ în constelaţia factorilor care determină sau influenţează într-un fel sau altul elaborarea normelor juridice. În situaţia în care statul nu elaborează direct normele juridice, el are, de regulă, competenţa de a atribui normele sociale care aspiră la consacrarea prin drept (obiceiuri, norme sociale elaborate de diverse organizaţii sociale etc.), juridicitatea de a le valida, asigurând prin forţa sa coercitivă aplicarea lor. Aceasta rezultă din faptul că puterea de stat este unică în societate, deţinând monopolul constrângerii legitime. Specificul normelor de drept în raport cu alte tipuri de norme existente într-o societate este conferit de originea şi recunoaşterea statală.

Pe de altă parte, dreptul îi este necesar statului în acţiunea sa de conducere şi organizare a societăţii. Fără garanţia forţei publice, a constrângerii statale, dreptul şi-ar pierde specificitatea şi eficacitatea sa în raport cu alte modalităţi de reglementare socială.

Acţiunea normelor juridice în timp şi spaţiu, cât şi asupra persoanelor este reglată de voinţa statală care se pronunţă asupra intrării în vigoare a acestora, a menţinerii lor în dreptul pozitiv, a modalităţilor de abrogare, a relaţiilor complexe care se instituie faţă de populaţie şi teritoriul unui stat.

Statul asigură organele, mecanismele, procedurile cu ajutorul cărora se întruchipează reacţia societăţii faţă de cei care încalcă normele juridice. În acelaşi timp, Dreptul – ca ansamblu de norme juridice este un instrument indispensabil pentru puterea statală când aceasta doreşte să ia decizii obligatorii pentru cetăţenii unui stat. Prin norme juridice se stabilesc competenţele organelor centrale şi locale, între diferitele entităţi statale. Prin drept, puterea statală capătă oficialitate şi legitimitate, capacitatea de a-şi exercita prerogativele de conducere socială, de armonizare a intereselor diverse din societate, de soluţionare a conflictelor sociale, de promovare a siguranţei civice, a justiţiei sociale, a progresului social.

În măsura în care în epoca modernă şi mai ales contemporană s-a ajuns la o armonizare a acestor raporturi, la stăpânirea, organizarea şi controlul puterii prin drept, se poate spune că s-a creat o entitate, ca o sinteză superioară a celor două elemente componente denumită “Statul de drept”. “Statul de drept, ca un concept politico-juridic ce defineşte un regim democratic, indubitabil superior, din perspectiva raporturilor dintre stat şi drept, prin asigurarea domniei legii şi promovarea drepturilor fundamentale, în care se înlocuieşte arbitrarul cu legalitatea, privilegiile cu egalitatea (de şanse) şi dependenţa personală cu libertatea şi proprietatea .”

Preview document

Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 1
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 2
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 3
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 4
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 5
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 6
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 7
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 8
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 9
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 10
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 11
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 12
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 13
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 14
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 15
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 16
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 17
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 18
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 19
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 20
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 21
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 22
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 23
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 24
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 25
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 26
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 27
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 28
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 29
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 30
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 31
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 32
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 33
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 34
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 35
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 36
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 37
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 38
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 39
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 40
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 41
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 42
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 43
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 44
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 45
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 46
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 47
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 48
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 49
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 50
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 51
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 52
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 53
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 54
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 55
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 56
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 57
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 58
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 59
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 60
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 61
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 62
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 63
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 64
Funcționalitatea Statului de Drept în România - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Functionalitatea Statului de Drept in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Drept International Public - Statul Subiect de Drept International Public

Motto “ Statul care vrea să fie respectat în plan extern şi să rămână bine consolidat în plan intern nu are valoare mai mare de protejat şi de...

Dreptul la un proces echitabil

1 SCURT ISTORIC AL DREPTURILOR OMULUI Se poate afirma că istoria drepturilor omului se confundă cu istoria omenirii. Convingerea că oamenilor li...

Legalitatea si Legitimitatea Puterii. Fundamente Constitutionale ale Democratiei

INTRODUCERE Începutul noului mileniu s-a confundat cu schimbări de o deosebită complexitate la nivelul politicii mondiale, unde nevoia acută de...

Principiul Separației Puterilor în Stat

Consideratii introductive La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta...

Desfacerea Casatoriei prin Divort - Motive de Divort

Capitolul 1 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Divorţul la popoarele antice Încă din cele mai vechi timpuri, instituţia juridică a divorţului a...

Rolul timpului de muncă și de odihnă în relațiile de muncă din România

INTRODUCERE ,,Munca este legea lumii moderne; temeiul unui stat este munca; Bogăția unui popor nu stă în bani ci, iarăși, în muncă; Fiecare ,...

Domeniul Public și Domeniul Privat al Statului ca Obiecte ale Dreptului de Proprietate Funciara

INTRODUCERE Prin prezenta lucrare, intitulată “Domeniul public şi domeniul privat al statului ca obiecte ale dreptului de proprietate funciara”...

Posibilitatea Restrângerii Exercitării unor Drepturi în Constituția României

INTRODUCERE Prezenta lucrare tratează pe larg raportul dintre individ şi stat din perspectiva drepturilor şi obligaţiilor fundamentale. Existenţa...

Ai nevoie de altceva?