Geopolitica petrolului

Licență
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 35023
Mărime: 3.96MB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1 – ENERGIA, PROBLEMĂ MAJORĂ A LUMII CONTEMPORANE

1.1. Aspecte generale privind problema energiei 6

1.2. Repartizarea resurselor energetice şi competiţia pentru

accederea la aceste resurse 11

CAPITOLUL 11 – GEOPOLITICA PETROLULUI ÎN CONTEXTUL NOII ORDINI MONDIALE

2.1. Petrolul ca sursa geopolitică 17

2.2. Implicaţii ale petrolului asupra deciziilor geopolitice 21

2.4. Aspecte privind securitatea energetică 35

2.5. Geopolitica petrolului în contextul crizei financiare globale 43

CAPITOLUL 111 – DISTRIBUŢIA REZERVELOR ŞI DINAMICA MONDIALĂ A COMERŢULUI PETROLIER

3.1. Federaţia Rusă 49

3.2. Orientul Apropiat şi Mijlociu (OPEC) 51

3.3. Asia Centrală şi Caucaz 55

3.4. America de Nord, Centrală şi de Sud 56

3.5. Asia de Sud şi Asia de Sud-Est 58

3.6. Africa 61

3.7. Europa 64

3.8. Implicaţii ale petrolului asupra relaţiilor internaţionale 66

3.9. Aspecte privind situaţia energetica a României 76

ÎN LOC DE CONCLUZII 80

ANEXE 82

BIBLIOGRAFIE 89

Extras din document

INTRODUCERE

Suveran între combustibili, materie primă râvnită şi răsfăţată pentru sectoare de vârf ale industriei moderne, omniprezent în viaţa de toate zilele a omului, important factor al prosperităţii popoarelor, ,,aurul negru” domină cu autoritate economia şi civilizaţia contemporană, dând naştere unei adevărate ,,epoci a petrolului”

Despre petrol şi gaze s-a scris mult şi se va scrie şi mai mult în perioada următoare. Devine tot mai evidentă lupta marilor puteri pentru controlul şi gestionarea resurselor energetice planetare. Dacă pionieratul exploatării zăcămintelor de hidrocarburi început la mijlocul secolului al XIX-lea era motivat mai mult de dorinţa de îmbogăţire rapidă a unora, în prezent, accesul şi mai ales gestionarea resurselor energetice a devenit, pentru toate statele, mari, mijlocii şi mici, o necesitate acută.

„Mană cerească sau blestem“, petrolul are o istorie foarte veche, ale cărei origini se pierd în istorie. O istorie strălucitoare şi tenebroasă în care sunt prezenţi protagoniştii şi mulţimile, novatorii şi truditorii de rând, bogaţii şi săracii; în care petrolul este cauză şi efect; hotărăşte deznodământul războaielor, care la rândul lor hotărăsc viitorul petrolului; în care cei puternici îşi exercită autoritatea asupra celor mici; în care, apoi, cei mici îşi iau revanşa asupra celor mari.

Cunoscut încă din antichitate, petrolul a luminat, a încălzit, a dat viaţă. Dintr-o lovitură, el a schimbat ierarhia marilor porturi ale lumii, întratâta a fost eclipsată mişcarea celorlalte mărfuri de traficul naval cu hidrocarburi. El a modificat şi ierarhia naţiunilor. El a dăruit viaţă şi moarte. A fost rege în timp de pace sau de război. Pricină a ruinei ori sursă a prosperităţii, el a zămislit tot ceea ce poate fi mai rău şi tot ceea ce poate fi mai bun.

Componenta ideologică a bipolarităţii, cu toată infrastructura sa, inclusiv cea militară, a dominat confruntarea în perioada războiului rece. Odată cu revoluţia industrială, percepţia faptului că resursele, îndeosebi cele naturale, se găsesc acolo unde „nu trebuie” şi în posesia „celor care nu le merită” a apărut îndeosebi în zonele unde erau vitale.

Percepţia s-a acutizat pe măsura „aşezării” geografiei politice a lumii în cadrul unor graniţe mai mult ori mai puţin recunoscute, dar trasate, a căror nerespectare provoacă reacţii ce depăşesc cu mult stricta relaţie dintre doi actori politici. Petrolul, ca sursă energetică mondială dominantă a secolului al XX-lea, nu a fost străin de ultimul război mondial şi nu poate fi eliminat din motivaţiile unor conflicte distrugătoare şi astăzi, precum cele din Golf, Angola, Cecenia etc.

Dispariţia bipolarităţii a înlăturat un motiv redus la câţiva actori ai confruntării, descoperind straturi mult mai profunde ale unei competiţii în care participanţii sunt mult mai numeroşi iar motivaţia vitală. Economiile dezvoltate depind de resursele energetice oriunde pe glob. Pierderea accesului la acestea pot avea consecinţe distrugătoare, iată de ce o parte însemnată a politicilor externe, dar şi a celor de putere este preocupată de accesibilitatea conductelor şi terminalelor, viitoarele trasee pentru conducte, de parteneriate etc. Geopolitica este dominată de strategiile resurselor, îndeosebi a celor energetice. Geopolitica îi obligă pe subiecţii săi să ia în considerare „totalitatea preocupărilor actorilor prezenţi pe scena internaţională”, şi este permanent „interesată de calculele unora sau altora, …de obiectivele ce vizează cooperarea sau destinderea relaţiilor, dar şi utilizarea forţei sau de jocurile viclene.” Acţiunile teroriste de la 11 septembrie au avut efecte seismice asupra geopoliticilor energetice, mai ales asupra celor ale petrolului. Orientul Apropiat a devenit brusc o zonă mai puţin sigură, iar marile economii au realizat că sunt prea dependente de ea. Au trecut, deci, la acţiuni de disipare a dependenţei pe întreg globul. Ca urmare, au dobândit rapid importanţă strategică şi alte zone, s-au declanşat alte competiţii, interesele naţionale încep să capete altă greutate în raport cu cele ale alianţelor etc. De aceea rămâne strategia domeniul preferat al potenţialelor. „…Petrolul – a-l găsi, a-l transporta, a-l cumpăra, a-l păstra – rămâne un punct de focalizare a vieţilor noastre şi va continua să rămână astfel…” - declara un fost secretar de stat pentru energie al SUA, subliniind cum se transformă această resursă într-o problemă de securitate.

Este evident că există o legătură între deţinerea, cererea, aprovizionarea şi utilizarea resurselor energetice, răspândirea geografică şi accesul la ele. Controlul resurselor energetice – petrol, gaze naturale şi lichefiate, combustibili fosili – a devenit un obiectiv prioritar nu numai pentru actorii majori ai scenei internaţionale (SUA, UE, Federaţia Rusă), ci şi pentru noile puteri aflate în ascensiune (China şi India). În tot acest ,,mare joc”, un rol deosebit de important îl joacă şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

Centrul de greutate al disputelor şi competiţiilor pentru întâietate s-a mutat din sfera militară spre sfera economică şi se derulează pe spaţii geopolitice. Sursele de energie au devenit atât de importante încât marile puteri, precum SUA, Rusia, China, Japonia şi UE se implică direct, urmărind să influenţeze deciziile cu privire la construcţia, plasamentul şi securitatea conductelor pentru transportul carburanţilor, acest fapt producând fluctuaţii neaşteptate în relaţiile dintre state.

Prin urmare, se acordă “respectul” cuvenit petrolului pe orice piaţă a lumii şi în orice societate, fie ea occidentală, asiatică, arabă sau africană, iar accesul la resursele de petrol, ca şi securizarea fluxurilor cu hidrocarburi, au devenit imperative pentru polii de putere ai planetei, dependenţi şi vulnerabili, în egală măsură, de acest ,,accident” geologic

Preview document

Geopolitica petrolului - Pagina 1
Geopolitica petrolului - Pagina 2
Geopolitica petrolului - Pagina 3
Geopolitica petrolului - Pagina 4
Geopolitica petrolului - Pagina 5
Geopolitica petrolului - Pagina 6
Geopolitica petrolului - Pagina 7
Geopolitica petrolului - Pagina 8
Geopolitica petrolului - Pagina 9
Geopolitica petrolului - Pagina 10
Geopolitica petrolului - Pagina 11
Geopolitica petrolului - Pagina 12
Geopolitica petrolului - Pagina 13
Geopolitica petrolului - Pagina 14
Geopolitica petrolului - Pagina 15
Geopolitica petrolului - Pagina 16
Geopolitica petrolului - Pagina 17
Geopolitica petrolului - Pagina 18
Geopolitica petrolului - Pagina 19
Geopolitica petrolului - Pagina 20
Geopolitica petrolului - Pagina 21
Geopolitica petrolului - Pagina 22
Geopolitica petrolului - Pagina 23
Geopolitica petrolului - Pagina 24
Geopolitica petrolului - Pagina 25
Geopolitica petrolului - Pagina 26
Geopolitica petrolului - Pagina 27
Geopolitica petrolului - Pagina 28
Geopolitica petrolului - Pagina 29
Geopolitica petrolului - Pagina 30
Geopolitica petrolului - Pagina 31
Geopolitica petrolului - Pagina 32
Geopolitica petrolului - Pagina 33
Geopolitica petrolului - Pagina 34
Geopolitica petrolului - Pagina 35
Geopolitica petrolului - Pagina 36
Geopolitica petrolului - Pagina 37
Geopolitica petrolului - Pagina 38
Geopolitica petrolului - Pagina 39
Geopolitica petrolului - Pagina 40
Geopolitica petrolului - Pagina 41
Geopolitica petrolului - Pagina 42
Geopolitica petrolului - Pagina 43
Geopolitica petrolului - Pagina 44
Geopolitica petrolului - Pagina 45
Geopolitica petrolului - Pagina 46
Geopolitica petrolului - Pagina 47
Geopolitica petrolului - Pagina 48
Geopolitica petrolului - Pagina 49
Geopolitica petrolului - Pagina 50
Geopolitica petrolului - Pagina 51
Geopolitica petrolului - Pagina 52
Geopolitica petrolului - Pagina 53
Geopolitica petrolului - Pagina 54
Geopolitica petrolului - Pagina 55
Geopolitica petrolului - Pagina 56
Geopolitica petrolului - Pagina 57
Geopolitica petrolului - Pagina 58
Geopolitica petrolului - Pagina 59
Geopolitica petrolului - Pagina 60
Geopolitica petrolului - Pagina 61
Geopolitica petrolului - Pagina 62
Geopolitica petrolului - Pagina 63
Geopolitica petrolului - Pagina 64
Geopolitica petrolului - Pagina 65
Geopolitica petrolului - Pagina 66
Geopolitica petrolului - Pagina 67
Geopolitica petrolului - Pagina 68
Geopolitica petrolului - Pagina 69
Geopolitica petrolului - Pagina 70
Geopolitica petrolului - Pagina 71
Geopolitica petrolului - Pagina 72
Geopolitica petrolului - Pagina 73
Geopolitica petrolului - Pagina 74
Geopolitica petrolului - Pagina 75
Geopolitica petrolului - Pagina 76
Geopolitica petrolului - Pagina 77
Geopolitica petrolului - Pagina 78
Geopolitica petrolului - Pagina 79
Geopolitica petrolului - Pagina 80
Geopolitica petrolului - Pagina 81
Geopolitica petrolului - Pagina 82
Geopolitica petrolului - Pagina 83
Geopolitica petrolului - Pagina 84
Geopolitica petrolului - Pagina 85
Geopolitica petrolului - Pagina 86
Geopolitica petrolului - Pagina 87
Geopolitica petrolului - Pagina 88
Geopolitica petrolului - Pagina 89
Geopolitica petrolului - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • Geopolitica Petrolului.doc

Alții au mai descărcat și

Investigarea fraudelor - prevenirea și combaterea finanțării terorismului

INTRODUCERE Terorismul este un fenomen complex şi contradictoriu, manifestându-se încă din timpurile cele mai străvechi, prin atentate la viaţa...

Terorism Informatic

INTRODUCERE Prin aceasta lucrare se incearca tratarea unei probleme foarte importantă pentru sistemul de securitate românesc, prin cunoştinţele...

Aspecte specifice ale terorismului internațional la început de secol XXI

INTRODUCERE În ultima decadă a mileniului , climatul de securitate internaţional a suferit modificări extraordinare . Ani întregi de strategii şi...

Terorismul în Europa

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 1. SCURT ISTORIC Prima utilizare a cuvântului “terorism” datează din timpul Revoluţiei Franceze, pe atunci...

Conflictul dintre Israel și Palestina

In anul 2005 s-a incheiat un capitol foarte important al scurtei istorii a Israelului: pentru prima data, statul evreu a acceptat retragerea...

Fenomenul Finanțării Terorismului

Potrivit art.2 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului , “terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Te-ar putea interesa și

Geopolitica petrolului

Introducere Componenta ideologica a bipolaritatii,cu toata infrastructura sa ,inclusive cea militara a dominat confruntarea in perioda razboiului...

Management Strategic

1 Resurse energetice Energia exprimă capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic atunci când suferă o transformare dintr-o stare în...

Tendințe Geopolitice și Geostrategice în Criza din Orientul Mijlociu

În perioada războiului rece, crizele politico-militare nu au lipsit, unele devenind forme ale războiului prin intermediari între Moscova şi...

Orientul mijlociu - una din marile zone geopolitice

Informatii generale Una dintre cele mai dinamice zone, cu risc maxim în privinţa producerii unei conflagraţii, chiar mondiale, este Orientul...

Geopolitica petrolului începând cu OPEC

Introducere Dupa cum spune si Nouriel Rubini in lucrarea “The effects of the recent oil price shock on the U.S. and global economy” publicata in...

Petrolul și lumea islamică

PETROLUL SI LUMEA ISLAMICA In contextul geopolitic contemporan una din mizele economice fundamentale o constituie petrolul arab si implicatiile...

Resursele energetice, factor esențial al securității mondiale

Interdependenţele dintre resurse şi dezvoltare, prosperitate, putere au fost demult decodificate şi au modelat în bună măsură evoluţia politică a...

Islamul - O Lume în Expansiune

Prezenţa musulmană Primul şi unul dintre cele mai importante conflicte a fost cel care a opus Irakul unei largi coaliţii internaţionale. Această...

Ai nevoie de altceva?