Hărțuirea Sexuală

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 105 în total
Cuvinte : 46316
Mărime: 325.78KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Marcel Ioan Rusu
Facultatea de Drept "Simion Barnutiu"
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu

Cuprins

Capitolul I. CONSIDERAŢII GENERALE INTRODUCTIVE 0

1.1.Ilicitul penal 10

1.2.Formele fenomenului infracţional 11

1.3.Politici de combatere a infracţionalităţii 11

Capitolul II. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND OCROTIREA LIBERTĂŢII PERSOANEI ÎN DREPTUL PENAL 13

2.1. Despre libertate în general 13

2.1.1. Definiţie 13

2.1.2. Rolul conceptului de libertate 13

2.1.3. Evoluţia conceptului de libertate 13

2.1.4. Persoana şi drepturile acesteia 14

2.2. Despre conceptul de libertate privind viaţa sexuală 16

2.2.1. Viaţa sexuală, obiect al protecţiei penale române 17

Capitolul III. EVOLUŢIA ISTORICĂ A REGLEMENTĂRII RĂSPUNDERII PENALE PENTRU INFRACŢIUNILE PRIVITOARE LA VIAŢA SEXUALĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI 20

3.1. Perioada Daco-Romană 20

3.2. Perioada Feudalismului 20

3.3. Regimul Turco-Fanariot 22

3.4. Perioada 1859-1864 (perioada realizări unirii Principatelor Române) 22

3.5. Perioada 1918-1938 23

3.6. Perioada 1968-2002 23

3.6.1. Codul penal de la 1968 23

3.6.2. Codul penal republicat în temeiul articolului III din Legea nr. 6/1973 publicată în Buletinul oficial partea I, nr. 49/1973. 24

3.6.3. Legea 197/2000 pentru modificarea şi completarea Codului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 568/15.11.2000. 24

3.6.4. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiunile contra vieţii sexuale, adoptată prin Legea 61/16.01.2002. 25

3.7. Perioada 2002-2014 26

Capitolul IV. INCRIMINAREA INFRACŢIUNILOR CONTRA LIBERTĂŢII ŞI INTEGRITĂŢII SEXUALE 28

4.1. Aspecte comune ale infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale în legislaţia penală română 28

4.2. Evoluţia incriminării infracţiunii de hărţuire sexuală în Codul penal 31

4.3. Situaţii tranzitorii 37

Capitolul V. PRIVIRE COMPARATIVĂ ASUPRA INFRACŢIUNII DE HĂRŢUIRE SEXUALĂ ŞI A ALTOR INFRACŢIUNI PRIVITOARE LA VIAŢA SEXUALĂ A PERSOANEI 38

5.1.Conţinutul incriminării infracţiunilor 38

5.2. Elemente preexistente ale infracţiunii 45

5.2.1. Obiectul infracţiunii 45

5.2.1.1. Obiect juridic 45

5.2.1.2. Obiect material 48

5.2.2. Subiecţii infracţiunii. Participaţia 50

5.2.2.1. Subiect activ. Participaţia 50

5.2.2.2. Subiect pasiv 54

5.3. Structura şi conţinutul juridic. 56

5.3.1. Situaţia premisă 56

5.3.2. Conţinutul constitutiv 57

5.3.2.1. Latura obiectivă. 57

5.3.2.1.1. Elementul material 57

5.3.2.1.2. Urmarea imediată 65

5.3.2.1.3. Legătura de cauzalitate 68

5.3.2.2. Latura subiectivă 69

5.3.2.2.1. Elementul subiectiv (vinovăţia cu modalităţile sale) 70

5.3.2.2.2. Mobilul şi Scopul 71

5.3.2.3. Forme 72

5.3.2.3.1. Acte pregătitoare 73

5.3.2.3.2. Tentativă 74

5.3.2.3.3. Consumare 75

5.3.2.3.4. Epuizare 77

5.3.2.3.1. Modalităţi normative simple 78

5.3.2.3.2. Modalităţi normative asimilate 79

5.3.2.3.3. Modalităţi normative agravate 80

5.3.2.3.4. Modalităţi de fapt 85

5.3.3. Sancţiuni 86

5.3.4. Aspecte procesuale. 87

Capitolul VI. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT 89

Capitolul VII. IMPACTUL PSIHOLOGIC ASUPRA VICTIMEI 93

Capitolul VIII. CONCLUZII 98

Capitolul IX. BIBLIOGRAFIE 101

Extras din document

Capitolul I. CONSIDERAŢII GENERALE INTRODUCTIVE

1.1 Ilicitul penal

Prin definiţia lor normele juridice, impun membrilor unei comunităţi, membrilor societăţii o conduită prin care se delimitează “frontiera “, deşi nevăzută dar existentă, dintre licit şi ilicit.

“Frontiera” existentă între licit şi ilicit ne îndeamnă să plasăm în sfera licitului tot ceea ce conceptele juridice şi normele de drept nu opresc sau nu interzic, adică tot ceea ce este conform cu conceptele de drept, constituie sfera licitului. Pe de altă parte, o conduită a unui subiect de drept este ilicită dacă între ea şi dispoziţia normei există o neconcordanţă. Astfel spus prin conduită ilicită se înţelege un comportament contrar unei norme sau prevedere legală.

Aşa cum susţin sociologii, există o “zonă gri” a ilicitului, care reprezintă toate faptele ce au un pericol social redus, dar care constituie o încălcare a normelor juridice. La fel se întâmplă şi cu “ilicitul aparent” care este, compus din acţiuni sau inacţiuni prin care se ocoleşte conţinutul unei norme prohibitive (opresc subiectul de la o anumită acţiune, îl obligă să se abţină de la a face ceva) sau onerative (prescriu destinatarului o anumită conduită) ori prin care se speculează anumite neconcordanţe legislative.

Ilicitul ca fapt antisocial sau antijuridic, în raport de specificul normelor juridice care sunt încălcate de indivizi care compun societatea îmbracă diverse forme. Putem discuta de un ilicit civil, un ilicit administrativ, unul fiscal şi nu în ultimul rând despre un ilicit penal.

Ilicitul penal reprezintă însă gradul cel mai ridicat, din punct de vedere al gravităţii, ceea ce înseamnă că ilicitul penal creează cea mai mare tulburare a ordinii publice sau juridice. Ilicitul penal este expres şi limitativ determinat în comparaţie cu alte forme ale ilicitului juridic ceea ce îi conferă o atenţie deosebită.

Ilicitul penal este denumit infracţiune, provenind din latinescul infractio-onis care înseamnă spargere, frângere, însă fiecare infracţiune la rândul său are o denumire specifică, spre exemplu: infracţiunea de viol, infracţiunea de tâlhărie, de furt, etc.

Reacţia împotriva ilicitului penal aparţine statului, acţiunea penală fiind de ordine publică, chiar şi când ilicitul vizează un interes privat, el este tot de ordine publică.

Ilicitul penal este o formă a devianţei sociale, fără ca acesta să se identifice integral cu infracţionalitatea, devianţa socială având şi alte forme de manifestare.

Din punct de vedere al dreptului pozitiv ilicitul penal se deosebeşte de ilicitul nepenal pe baza criteriului formal, normativ, al sancţiunii deoarece în dreptul pozitiv este considerat ilicit penal orice fapt pentru care normele juridice prevăd o sancţiune materializată printr-o pedeapsă.

1.2 Formele fenomenului infracţional

Noţiunea de formă este o categorie filosofică care se aplică în orice domeniu al cunoaşterii. Ansamblul caracteristicilor de manifestare a unei entităţi desemnează forma sa .

Totalitatea formelor sub care apare ilicitul penal poartă denumirea de infracţionalitate ori criminalitate. Criminalitatea este definită ca fiind totalitatea infracţiunilor săvârşite într-un interval de timp pe un teritoriu dat.În teoria şi practica criminologiei un rol deosebit se atribuie cercetării formelor infracţionalităţii după gradul de cunoaştere, descoperire, înregistrare, verificare şi soluţionare judiciară.

Indiferent de societatea în care ea există, niciodată infracţionalitatea reală nu a putut fi şi nu este descoperită din diferite motive cum ar fi iscusinţa infractorilor. Însă infracţionalitatea descoperită numită şi aparentă reprezintă totalitatea infracţiunilor descoperite şi cercetate de organele de urmărire penală fie din oficiu, fie la plângerea prealabilă a părţii vătămate ori ca urmare a denunţului făcut de o altă persoană interesată sau nu. Deşi în doctrina criminologică, se vorbeşte despre criminalitatea descoperită, există situaţii în care nu toate infracţiunile descoperite ajung să fie şi judecate.Ne referim aici, la anumite situaţii cum ar fi decesul făptuitorului, împăcarea părţilor, amnistia, dezincriminarea faptei, acestea toate împiedicând judecarea faptei.

Criminalitatea aparentă are o rata mai mică decât criminalitatea reală, datorită motivelor care duc la nedescoperirea sau necercetarea lor. În doctrina criminologiei această diferenţă dintre infracţionalitate reală şi cea aparentă este denumită “cifra neagră a criminalităţii”

Societatea în care criminalitatea aparentă este mai apropiată de criminalitatea reală duce la o bună funcţionare a organismului judiciar, dar în încercarea lui de a reduce diferenţa dintre criminalitate aparentă şi cea reală, depinde de o multitudine de factori cum ar fi: pregătirea şi dotarea umană a aparatului judiciar, motivaţia materială, etc.

1.3 Politici de combatere a infracţionalităţii

Reacţia socială împotriva fenomenului infracţional reprezintă o necesitate pentru a fi apărată ordinea socială reglementată de normele juridice. Lipsa unei reacţii împotriva infracţionalităţii ar însemna şi în cele din urmă ar duce la negarea dreptului şi la destrămarea societăţii respective.

Gassin pune accentul pe înţelegerea prevenirii ca “orice activitate de politică penală care are ca finalitate exclusivă sau parţială, limitarea posibilităţilor de apariţie a unui ansamblu de acţiuni criminale, făcându-le fie imposibile, fie mai dificil de realizat, fie improbabile, cu excluderea a ceea ce decurge din ameninţarea unui pedepse, ca şi aplicarea sa” . Combaterea apare astfel, ca o acţiunea de prevenire a infracţionalităţii, definită ca un ansamblu de măsuri, politici şi tehnici care, în afara cadrului justiţiei penale, vizează reducerea diverselor tipuri de comportamente ce antrenează prejudicii considerate de stat ca fiind ilicite. În doctrina română s-a evidenţiat opinia potrivit căreia noţiunea de combatere are două înţelesuri:

a) una cu caracter sociologic şi criminologic, care se referă la totalitatea de activităţi derulate în direcţia identificării, explicării şi diminuării cauzelor şi condiţiilor generale, sociale şi individuale, care generează sau favorizează manifestări delicvente în societate

b) una cu caracter juridico-penal, ce se referă la efectul pe care legislaţia penală, prin pedepsele prevăzute, îl exercită asupra conduitei indivizilor şi grupurilor sociale.

Scăderea ratei criminalităţii este posibilă, prin adoptarea şi prin introducerea, nu numai a unor politici penale dominant represive, ci şi a unor politici penale preventive. Măsurile legislative şi judiciare nu sunt însă singurele în măsură să stopeze fenomenul infracţional. Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente în combaterea fenomenului infracţional ele trebuie grupate cu alte măsuri cum sunt cele culturale, cele social-economice, etc.

În ce priveşte domeniul prevenirii infracţionalităţii, Consiliul Europei a elaborat o serie de recomandări specifice. Cea mai relevantă este Recomandarea (1987)19 a Comitetului de Miniştrii al Consiliului Europei, Recomandare ce se referă la:

a) statele membre să includă combaterea criminalităţii ca misiune permanentă în programele guvernamentale

b) statele membre să creeze, să încurajeze şi să menţină la nivel naţional, regional şi local organismele de prevenire a criminalităţii

c) să stabilească şi să promoveze programe de prevenţie, care să vizeze soluţii privind reducerea posibilităţilor de a comite infracţiuni şi de a mări riscul pentru delicvent de a fi descoperit.

Bibliografie

1. Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială. Conform noului Cod penal, Ediţia 2, Editura C.H.Beck Bucureşti 2014

2. Mihail Udroiu, Fişe de Drept Penal.Partea Specială, Editura Universul Juridic Bucureşti 2014

3. Mihail Udoiu, Drept penal. Partea Specială, Noul Cod penal, editura C.H.Beck, Bucureşti 2014

4. Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu, Drept penal.Partea specială, ediţia.a III-a, Editura All Beck Bucureşti 2005

5. Vasile Dobrinoiu, Mihai-Adrian Hotca, William Gabriel Brînză, Probleme de drept din jurisprudenţa penală, Editura Wolters Kluwer, România

6. Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal.Partea Specială, Teorie şi practică judiciară, Editura Wolters Kluwer România

7. Tudorel Toader, Drept Penal.Partea Specială, Editura Hamangiu Bucureşti 2007

8. Ilie Pascu, Mirela Gorunescu, Drept penal.Partea Specială, ediţia a 2-a, Editura Hamangiu Bucureşti 2009

9. George Antoniu, Tudorel Toader (coordonatori), Versavia Brutaru, Ştefan Daneş, Constantin Duvac, Ioan Griga, Ion Ifrim, Gheorghe Ivan, Gavril Paraschiv, Ilie Pascu, Ion Rusu, Marieta Safta, Iancu Tănăsescu, Tudorel Toader, Ioana Vasiu (autori), Explicaţiile noului Cod penal, Volumul I (articolele 257- 366), Editura Universul Juridic Bucureşti 2016

10. Petruţ Ciobanu, Dragoş Bogdan, Noul Cod penal adnotat, Editura Rosetti Internaţional 2015

11. Gheorghe Ivan, Mari-Claudia Ivan, Drept Penal.Partea Specială conform noului Cod penal, Ediţia 2, Editura C.H.Beck Bucureşti 2015

12. Alexandru Boroi (coordonator), Ion Rusu, Angelica Daniela Chirilă, Gina Livioara Goga, Ana-Alina Ionescu-Dumitrache, Minodora-Ioana Balan-Rusu, Practică judiciară în materie penală.Drept penal.Partea Specială, Editura Universul Juridic Bucureşti 2014

13. George Antoniu, Tudorel Toader (coordonatori), Versavia Brutaru, Constantin Duvac, Ion Ifrim, Daniela Iuliana Lămăşanu, Ilie Pascu, Marieta Safta, Constantin Sima Tudorel Toader, Ioana Vasiu (autori), Explicaţiile noului Cod penal, Volumul III (articolele 188- 256), Editura Universul Juridic Bucureşti 2015

14. Constantin Barbu, Ocrotirea persoanei în Dreptul Penal Al R.S.România, Editura Scrisul Românesc Craiova, 1977

15. Gheorghe Bodoroncea, Valerian Cioclei, Irina Kuglay, Lavinia Valeria Lefterache, Teodor Manea, Iuliana Nedelcu, Francisca-Maria Vasile, Cod penal.Comentariu pe articole, art.1-446, Editura C.H.Beck Bucureşti 2014

16. Mirela Gorunesu, Mihail Adrian Hotca, Alexandra Lăncrănjan, Constantin Nedelcu, Radu Slăvoiu, Noul Cod Penal pe înţelesul tuturor, Editura Universul Juridic Buvureşti 2015

17. Florin Streteanu, Tratat de drept penal.Partea general, volumul I, Editura C.H.Beck Buureşti 2008

18. Matei Basarab, Viorel Paşca, Gheorghiţă Mateuţ, Constantin Butiuc, Cod Penal Comenetat.Partea Generală.Volumul I, Editura Hamangiu Bucureşti 2007

19. Alexandru Boroi, Drept penal.Partea specială.Conform noului Cod Penal.Ediţia 2, Editura C.H.Beck Bucureşti 2011

20. Tudorel Toader, Drept Penal Român.Partea Specială, Editura Hamangiu Bucureşti 2008

21. Florin Streteanu, Raluca Moroşanu, Instituţii şi infracţiuni în Noul Cod Penal,Editura Hamangiu Bucureşti 2010

22. Dr. Viorel Paşca, Prolegomene în studiul Dreptului Penal, Editura Lumina Lex 2000

23. C.Mihai, Inevitabilul drept, Editura Lumina Lex 2002

24. R.Gassin, Criminologie, Dalloz, Paris, 1988, p.613

25. Oliviu Augustin Stoica, Drept penal.Partea specială, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

26. Petru Miculescu,Cristian Clipa, Istoria dreptului românesc, Editura Universitas Timisiensis 2002

27. George Antoniu, Noul Cod penal. Reflecţii asupra infracţiunilor contra persoanei, Editura C.H.Beck Bucureşti 2013

28. Vladimir Hanga , Istoria dreptului românesc vol. I, Editura Univerul Juridic Bucureşti 1980

29. A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia-Traină, 1914

30. E. Cernea şi E. Moncuţ, Istoria statului şi dreptul românesc, Casa de Editură şi Presă „Şansa” SRL, Bucureşti 1991

...

Preview document

Hărțuirea Sexuală - Pagina 1
Hărțuirea Sexuală - Pagina 2
Hărțuirea Sexuală - Pagina 3
Hărțuirea Sexuală - Pagina 4
Hărțuirea Sexuală - Pagina 5
Hărțuirea Sexuală - Pagina 6
Hărțuirea Sexuală - Pagina 7
Hărțuirea Sexuală - Pagina 8
Hărțuirea Sexuală - Pagina 9
Hărțuirea Sexuală - Pagina 10
Hărțuirea Sexuală - Pagina 11
Hărțuirea Sexuală - Pagina 12
Hărțuirea Sexuală - Pagina 13
Hărțuirea Sexuală - Pagina 14
Hărțuirea Sexuală - Pagina 15
Hărțuirea Sexuală - Pagina 16
Hărțuirea Sexuală - Pagina 17
Hărțuirea Sexuală - Pagina 18
Hărțuirea Sexuală - Pagina 19
Hărțuirea Sexuală - Pagina 20
Hărțuirea Sexuală - Pagina 21
Hărțuirea Sexuală - Pagina 22
Hărțuirea Sexuală - Pagina 23
Hărțuirea Sexuală - Pagina 24
Hărțuirea Sexuală - Pagina 25
Hărțuirea Sexuală - Pagina 26
Hărțuirea Sexuală - Pagina 27
Hărțuirea Sexuală - Pagina 28
Hărțuirea Sexuală - Pagina 29
Hărțuirea Sexuală - Pagina 30
Hărțuirea Sexuală - Pagina 31
Hărțuirea Sexuală - Pagina 32
Hărțuirea Sexuală - Pagina 33
Hărțuirea Sexuală - Pagina 34
Hărțuirea Sexuală - Pagina 35
Hărțuirea Sexuală - Pagina 36
Hărțuirea Sexuală - Pagina 37
Hărțuirea Sexuală - Pagina 38
Hărțuirea Sexuală - Pagina 39
Hărțuirea Sexuală - Pagina 40
Hărțuirea Sexuală - Pagina 41
Hărțuirea Sexuală - Pagina 42
Hărțuirea Sexuală - Pagina 43
Hărțuirea Sexuală - Pagina 44
Hărțuirea Sexuală - Pagina 45
Hărțuirea Sexuală - Pagina 46
Hărțuirea Sexuală - Pagina 47
Hărțuirea Sexuală - Pagina 48
Hărțuirea Sexuală - Pagina 49
Hărțuirea Sexuală - Pagina 50
Hărțuirea Sexuală - Pagina 51
Hărțuirea Sexuală - Pagina 52
Hărțuirea Sexuală - Pagina 53
Hărțuirea Sexuală - Pagina 54
Hărțuirea Sexuală - Pagina 55
Hărțuirea Sexuală - Pagina 56
Hărțuirea Sexuală - Pagina 57
Hărțuirea Sexuală - Pagina 58
Hărțuirea Sexuală - Pagina 59
Hărțuirea Sexuală - Pagina 60
Hărțuirea Sexuală - Pagina 61
Hărțuirea Sexuală - Pagina 62
Hărțuirea Sexuală - Pagina 63
Hărțuirea Sexuală - Pagina 64
Hărțuirea Sexuală - Pagina 65
Hărțuirea Sexuală - Pagina 66
Hărțuirea Sexuală - Pagina 67
Hărțuirea Sexuală - Pagina 68
Hărțuirea Sexuală - Pagina 69
Hărțuirea Sexuală - Pagina 70
Hărțuirea Sexuală - Pagina 71
Hărțuirea Sexuală - Pagina 72
Hărțuirea Sexuală - Pagina 73
Hărțuirea Sexuală - Pagina 74
Hărțuirea Sexuală - Pagina 75
Hărțuirea Sexuală - Pagina 76
Hărțuirea Sexuală - Pagina 77
Hărțuirea Sexuală - Pagina 78
Hărțuirea Sexuală - Pagina 79
Hărțuirea Sexuală - Pagina 80
Hărțuirea Sexuală - Pagina 81
Hărțuirea Sexuală - Pagina 82
Hărțuirea Sexuală - Pagina 83
Hărțuirea Sexuală - Pagina 84
Hărțuirea Sexuală - Pagina 85
Hărțuirea Sexuală - Pagina 86
Hărțuirea Sexuală - Pagina 87
Hărțuirea Sexuală - Pagina 88
Hărțuirea Sexuală - Pagina 89
Hărțuirea Sexuală - Pagina 90
Hărțuirea Sexuală - Pagina 91
Hărțuirea Sexuală - Pagina 92
Hărțuirea Sexuală - Pagina 93
Hărțuirea Sexuală - Pagina 94
Hărțuirea Sexuală - Pagina 95
Hărțuirea Sexuală - Pagina 96
Hărțuirea Sexuală - Pagina 97
Hărțuirea Sexuală - Pagina 98
Hărțuirea Sexuală - Pagina 99
Hărțuirea Sexuală - Pagina 100
Hărțuirea Sexuală - Pagina 101
Hărțuirea Sexuală - Pagina 102
Hărțuirea Sexuală - Pagina 103
Hărțuirea Sexuală - Pagina 104
Hărțuirea Sexuală - Pagina 105
Hărțuirea Sexuală - Pagina 106

Conținut arhivă zip

  • Hartuirea Sexuala.docx

Alții au mai descărcat și

Terorism Informatic

INTRODUCERE Prin aceasta lucrare se incearca tratarea unei probleme foarte importantă pentru sistemul de securitate românesc, prin cunoştinţele...

Asigurarea dreptului la apărare în procesul penal

Dintre totalitatea drepturilor pe care le are omul cel mai important drept este dreptul la aparare in cazul in care devine invinuit, inculpat,...

Securitatea și Santataea în Munca

Introducere În totate statele lumii au existat şi s-au dezvoltat sisteme pentru crearea unui mediu de munca sigur şi salubru. Aceste sisteme au...

Principii ale Reglementării Raporturilor Juridice de Muncă

CAPITOLUL 1. PRINCIPIUL - CONCEPT DE DREPTUL MUNCII Dreptul muncii este ramură a dreptului privat, care este inseparabil legată de muncă....

Nulitatea și Revocarea Actului Administrativ

Introducere De-a lungul timpului, în literatura juridică, s-au utilizat mai multe noţiuni pentru a desemna actele juridice cu caracter unilateral...

Egalitatea de tratament și principiul nondiscriminarii în dreptul muncii

Capitolul 1. Consideratii generale privind notiunile de egalitate si nediscriminare 1.1 Egaliatea - drept natural inalienabil Egalitatea este un...

Îndatoririle legale ale funcționarului public

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE Pornind de la Constituţia socialistă din 1965, care consacră, pe lângă categoria de muncitori (de la oraşe şi...

Constituirea și evoluția sistemului actual al administratiei publice locale

INTRODUCERE Actualitatea si importanta problemei abordate. Este bine cunoscuta expresia napoleoneana precum ca, a guverna se poate de departe, iar...

Te-ar putea interesa și

Relațiile Dintre Bărbați și Femei în Business

I. Evoluţia De abia spre sfîrşitul secolului XVIII, în societatea burgheză s-au făcut auzite şi primele voci care revendicau drepturi egale...

MISP

1.1 Prezentarea produsului Izoniazida este o substanta cristalina,alba si reprezinta unul din cele mai active medicamente pentru combaterea...

Violul

INTRODUCERE Actualitatea temei de investigaţie Violul este un delict prezent în practic toate societăţile de astăzi, chiar şi în statele despre...

Hărțuirea Sexuală a Angajaților la Locul de Muncă

Cap.1. Aspecte definitorii ale hărţuirii sexuale a angajaţilor la locul de muncă Hărţuirea reprezintă comportamentul degradant, intimidant sau...

Piața muncii - reglementată sau nu

1. Piata muncii Piaţa muncii reprezintă locul abstract în care se întâlneşte cererea de muncă cu oferta de muncă. Piaţa muncii nu poate fi...

Femeia - Ființă sau Obiect

Feminismul este doctrina care preconizeaza ameliorarea si extinderea rolului femeilor în societate, în tot ceea ce tine de profesie, sanse,...

Raport de persuasiune - hărțuirea sexuală

Rezumat Tema acestei lucrari este analiza conceptului de “hartuire sexuala”. Prin hartuire se intelege orice comportament nedorit, neavand...

Hârțuirea în societate

“Seninatatea probabil ca ni se trage de la Miorita. Tot de acolo, acceptarea. Si pasivitatea acceptarii Mereu ni se opreste apa calda, mereu ni se...

Ai nevoie de altceva?