Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 16898
Mărime: 10.04MB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ.dr. Maria Gabriela Zoană
Licenta a primit nota 9,70 si este 100% originala

Cuprins

1.Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară

2.Scurt istoric al identificării persoanelor și cadavrelor

CAPITOLUL I Aspecte teoretice privind identificarea criminalistică

1.Noțiunea de identificare criminalistică

2.Obiectul identificării criminalistice

3.Principiile identificării criminalistice

CAPITOLUL II Identificarea persoanelor după semnalmentele exterioare sau metoda portretului vorbit

1. Aspecte generale

2. Metoda portretului vorbit

3. Tehnici de descriere a semnalmentelor statice și dinamice

3.1.Descrierea semnalmentelor statice

3.2.Descrierea semnalmentelor dinamice

4. Metode tehnice de realizare a portretului vorbit

CAPITOLUL III Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute

1. Metoda supraproiecției

2. Reconstituirea fizionomiei după craniu

3. Identificarea după resturile osoase

4. Identificarea după sistemul dentar și lucrările stomatologice

5. Identificarea prin expertiza fotografiei de portret

5.1. Confruntarea

5.2. Juxtapunerea

5.3. Caroiajul sau metoda rețelelor pătrate

5.4. Măsurarea valorilor unghiulare

5.5. Proiecția punctelor comune

6. Fotografia de identificare a cadavrelor necunoscute

CAPITOLUL IV Identificarea persoanei după voce şi vorbire

1.Noţiuni generale

2.Caracteristicile de identificare a vocii și a vorbirii

2.1.Caracteristicile vocii

2.2. Caracteristicile vorbirii

3.Expertiza criminalistică a vocii şi a vorbirii

CAPITOLUL V Identificarea persoanelor şi a cadavrelor pe baza înregistrării penale

1. Aspecte teoretice privind înregistrarea penală

2. Înregistrarea la cazierul judiciar

2.1. Înregistrarea nominală sau alfabetică

2.2. Înregistrarea dactiloscopică 40

2.2.1. Înregistrarea dactiloscopică decadactilară 41

2.2.2. Înregistrarea dactiloscopică monodactilară 41

2.3. Înregistrarea persoanelor dispărute și a cadavrelor cu identitate necunoscută 42

3. Înregistrarea după modul de operare 42

3.1. Înregistrarea infractorilor 44

3.2. Înregistrarea datelor referitoare la fapte penale cu autori neidentificați 44

3.3. Înregistrarea in baza de date genetice 44

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

1. Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară

Stabilirea adevărului este o problemă asupra căreia se concentrează atât activitatea organelor de urmărire penală, cât și a instanței în baza probelor și prin intermediul mijloacelor de proba prevăzute de legea penală.

Criminalistica este recunoscută ca fiind una dintre principalele științe ale procesului judiciar deoarece are rolul de a determina materialitatea faptelor penale, de a dovedi infracţiunea şi de a stabili vinovăţia infractorului, identificat prin tehnici criminalistice.

Criminalistica are rol educativ în asigurarea bunei pregătiri profesionale a tuturor celor ce urmează să-şi desfăşoare activitatea în domeniul juridic deoarece ea porneşte de la datele pe care le furnizează diferite ştiinţe şi de la experienţa generalizată a organelor de urmărire penală, stabilind metodele și mijloacele pentru prevenirea infracţiunilor, identificarea făptuitorilor și aflarea adevărului.

Identificarea criminalistică reprezintă numai unul dintre mijloacele de probaţiune admise de lege, una dintre laturile procesului de stabilire a împrejurărilor de fapt, stabilirea adevărului fiind o problemă asupra căreia este concentrată atât activitatea organelor de urmărire penală, cât şi a instanţei, aceasta realizându-se în baza probelor.

Identificarea criminalistică reprezintă mijlocul cel mai eficient de stabilire a făptuitorului, precum şi a altor persoane implicate, după urmele produse de mâini, picioare, dinţi, de îmbrăcăminte etc., dar și una dintre modalităţile de stabilire a victimei în cazul cadavrului necunoscut prin metode tehnice specializate.

Metodele de identificare a persoanelor şi a cadavrelor după semnalmentele exterioare, precum şi prin alte metode criminalistice întregesc mijloacele oferite de tehnica criminalistică pentru descoperirea şi identificarea participanţilor la săvârşirea de fapte penale sau a victimelor unor infracţiuni sau accidente.

Identificarea criminalistică reprezintă numai unul dintre mijloacele de probațiune admise de lege, una din laturile procesului de stabilire a împrejurărilor de fapt, mai exact, mijloacele de probațiune asimilează identificarea ca fiind una dintre componentele sale, fără a se confunda cu aceasta și, mai ales, fără a se reduce la aceasta. În sens contrar, orice deviere de la dispozițiile legii exclude utilizarea rezultatelor identificării in procesul de probațiune.

Rolul identificării criminalistice constă în faptul că aceasta rezolvă probleme de natură faptică, nu și de natură juridică. Astfel că în sfera identificării criminalistice nu intră probleme cum ar fi stabilirea vinovăției sau a nevinovăției unei persoane suspectată de săvârșirea unei infracțiuni, însă este posibil ca ea să contribuie la examinarea si clarificarea împrejurărilor în care s-a comis fapta. În acest sens, criminalistului nu i se poate cere să răspundă la întrebarea dacă o persoană a comis o anumită infracțiune, de exemplu furt, dar poate fi întrebat dacă urmele de mâini descoperite la locul săvârșirii infracțiunii au fost sau nu create de o anumită persoană.

2. Scurt istoric al identificării persoanelor și cadavrelor

Progresul realizat în toate domeniile cunoaşterii umane, care a fost esenţial în dezvoltarea ştiinţei criminalisticii, a condus la identificarea unor noi și numeroase tehnici de luptă împotriva criminalităţii.

Specialiştilor în identificarea persoanelor le este cunoscut clasicul exemplu al descrierii semnalmentelor din primul mandat de arestare cunoscut în istorie, emis la Alexandria, în anul 145 î.H. În mandat se preciza că un sclav aparţinând unui deputat, a fugit din Alexandria. Acesta era descris ca având picioarele drepte, o cută în bărbie, o cicatrice deasupra buzelor, un tatuaj pe mâna dreaptă și purta o centură care conţinea monede de aur. Din acest exemplu reiese importanța și rolul identificării persoanei după semnalmente și faptul că încă din antichitate oamenii au fost preocupați de găsirea unor modalități adecvate de identificare.

Literatura de specialitate accentuează importanţa identificării persoanelor după voce si vorbire . În perioada 1754-1780, John Fielding, şef al “Bow-Street-Rumnere”, fiind orb, a reuşit să recunoască un număr de 3000 de infractori după vocile lor. Acesta este un caz important care demonstrează cât de personală este vocea si vorbirea.

Hans Gross, judecătorul austriac, care este considerat fondatorul criminalisticii, Alphonse Bertillon, un alt pretendent la titlul de fondator al criminalisticii, Ernest Goddefroy etc. au fost preocupaţi să introducă noi metode şi mijloace în instrumentarea cauzelor penale care să asigure un grad sporit de obiectivitate rezultatelor cercetării penale.

Oamenii de știința englezi susțin că întemeietorul criminalisticii este Sherlock Holmes, celebrul erou al lui Sir Arthur Conan Doyle, care își câștigase binemeritata faimă de pionier al criminalisticii, care avea următorul crez: ,,Ca toate celelalte științe, cea a deducției și analizei nu poate fi însușită decât cu prețul unor studii îndelungate și minuțioase; de altfel, viața este prea scurtă pentru a permite unui muritor să atingă perfecțiunea pe acest târâm. Înainte de a se îndrepta spre aspectele morale și intelectuale ale temei, care prezintă cele mai mari dificultăți, cercetătorul ar trebui să încerce rezolvarea problemelor elementare. Să învețe mai întâi să citească dintr-o privire povestea unui om, meseria sau profesiunea pe care o exercită. Oricât de pueril ar putea să pară un asemenea exercițiu, el ascute facultățile de observație și te învață ce și unde să cauți. Unghiile, mâneca hainei, pantofii, genunchii pantalonilor, proeminențele degetului gros și ale celui arătător, expresia feței, manșetele cămășii - fiecare dintre aceste elemente relevă din plin profesiunea unui om. Este aproape de neconceput ca, adunând toate aceste date, un cercetător competent să nu se edifice asupra cazului pe care îl studiază” . Sherlock Holmes a definit criminalistica ca fiind ,,o știință a stărilor de fapt în procesul penal”.

Alphonse Bertillon considera că era intuiţiei trebuia să fie înlocuită cu era științifică și că sistemul de identificare bazat doar pe observații era imperfect şi supus multor erori. Acesta, încă de la încadrarea sa în poliţie duce o luptă acerbă pentru a introduce în poliţie metodă antropometrică de identificare, pe care o consideră fără cusur şi introduce fotografia signaletică, executată din profil, neretuşată prin care se urmăreşte recunoaşterea unor semne particulare, clasificarea fotografică şi fotografia metrică bazată pe două cifre: înălţimea dintre axa obiectivului şi sol plus distanţa dintre centrul obiectivului şi placă. Acesta a avut un mare succes în cazul Roenigstein, demonstrând pe baza măsurătorilor, identitatea acestui infractor periculos, acuzat de uciderea unui pustnic şi de profanarea mormântului unei baronese. Întocmai Hans Gross a studiat metodele de identificare ale lui Alphone Bertillon şi a obţinut aprobarea Ministerului de Interne al Austriei să fondeze un serviciu de identificare antropometrică la Viena.

Spre deosebire de toţi ceilalţi pretendenţi la titlul de fondator al criminalisticii, Hans Gross a fost cel care a denumit Criminalistică, noua ştiinţă judiciară desprinsă din Medicină Legală, ca fiind un sistem unitar, autonom şi pluridisciplinar. Acesta anticipează și cele trei părți mari ale Criminalisticii care s-au impus până în prezent: Criminalistica tactică, Criminalistica tehnico-ştiinţifică, Criminalistica metodologică.

Bibliografie

1. Andrei Iuliu, Săroiu Ionel, Triumful adevărului, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca, 1997.

2. Anghelescu Ion, Expertiza criminalistică a vocii si a vorbirii, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1978.

3. Anghelescu Ion, Metode de identificare a persoanelor după voce și vorbire, CNST, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Brevet de Invenție nr. 5556/21.IV.1972.

4. Argeșeanu Ion, Criminalistica și criminologia în acțiune, Editura Lumina Lex, București, 2001.

5. Asanache Gheorghe, Tratat de criminalistică, vol. II, Editura Ministerul de Interne, București, 2014.

6. Buzatu Nicoleta Elena, Criminalistică, Editura Pro Universitaria, București, 2015.

7. Cârjan Lazăr, Criminalistică, Editura Pinguin Book, București, 2005.

8. Cârjan Lazăr, Chiper Mihai, Criminalistică, Editura Universul Juridic, București, 2015.

9. Ciopragă Aurel, Iacobuță Ioan, Criminalistică, Editura Fundatíei „Chemarea”, Iași, 1997.

10. Constantin Ion, Rădulescu Marius, Dactiloscopia, Editura Ministerului de Interne, București, 1975.

11. Dan Nicolae, Tratat practic de criminalistică, vol. II, Editura Ministerului de Interne, București, 1978.

12. Drăghici Constantin, Metode și tehnici moderne de cercetare și identificare criminalistică, Editura Lumina Lex, București, 2006.

13. Dumitru Constantin, Panghe Corneliu, Portretul vorbit, Editura Serviciul cultural, presă și editorial, București, 1974.

14. Ionescu Florin, Criminalistică, Editura Universitară, București, 2008.

15. Ionescu Lucian, Dumitru Sandu, Identificarea criminalistică, Editura Științifică, București, 1990.

16. Iftenie Valentin, Dermengiu Dan, Medicina legală, Editura C. H. Beck, București, 2014.

17. Minovici Nicolae, Școala antropologică (Bertillon) pentru agenții de poliție, Editura Imprimeria statului, București, 1900.

18. Mircea Ion, Criminalistică, Editura Lumina Lex, București, 1999.

19. Olteanu Gabriel Ion, Ruiu Marin, Tactică criminalistică, Editura AIT Laboratories, București, 2009.

20. Petre Augustin, Petre Teodor Cosmin, Repere tehnice în criminalistică, Editura Detectiv, Bucuresti, 2013.

Preview document

Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 1
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 2
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 3
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 4
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 5
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 6
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 7
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 8
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 9
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 10
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 11
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 12
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 13
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 14
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 15
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 16
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 17
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 18
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 19
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 20
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 21
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 22
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 23
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 24
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 25
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 26
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 27
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 28
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 29
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 30
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 31
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 32
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 33
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 34
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 35
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 36
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 37
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 38
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 39
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 40
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 41
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 42
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 43
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 44
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 45
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 46
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 47
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 48
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 49
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 50
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 51
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 52
Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice - Pagina 53

Conținut arhivă zip

  • Identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmentele exterioare si prin alte metode criminalistice.doc

Alții au mai descărcat și

Identificarea persoanei după semnalmente

Cuvânt introductiv Trăsăturile exterioare ale persoanelor (semnalmente) permit identificarea acestora în vederea descoperirii infractorilor,...

Necesitatea Probei cu Martori

1. INTRODUCERE. NECESITATEA PROBEI CU MARTORI ŞI REGLEMENTĂRE 1.1. Necesitatea probei cu martori Cele două laturi ale problematicii sunt...

Identificarea Persoanelor după Urme

GLOSAR DE TERMENI • CRIMINALISTICĂ =s.f. Stiinţă care se ocupă cu cercetarea mijloacelor si cu elaborarea metodelor pentru prevenirea...

Identificarea criminalistică cu ajutorul portretului robot

Capitolul I Notiunea generala de identificare criminalistica 1. Consideratii generale Stabilirea adevarului in justitie se realizeaza prin...

Identificarea Criminalistică

CAPITOLUL I Aspecte generale privind identificarea criminalistică Secţiunea I- Importanţa identificării criminalistice Datorită înţelepciunii...

Portretul Vorbit

În activitatea de soluţionare a cauzelor penale, sau civile, de multe ori, organele judiciare sunt puse în situaţia de a face toate demersurile...

Expertiză criminalistică

Expertiza criminalistica este o activitate de cercetare stiintifica a urmelor si altor mijloace materiale de proba in scopul identificarii...

Criminalistică - noțiune și sistem

CAPITOLUL I. CRIMINALISTICA- NOTIUNE SI SISTEM 1. Notiunea si importanta criminalisticii Impunerea unui caracter modern activitatii juridice a...

Te-ar putea interesa și

Considerații generale privind mijloacele tehnico-criminalistice

În lucrarea de faţă am încercat să analizez cele mai importante aspecte ale cercetării la faşă locului, precum: - Sarcinile şi importanţa...

Profilajul criminal în investigația criminalistică

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licență prezintă sub diferite aspecte metodologia specifică investigării criminalistice pe baza profilajului...

Considerații Generale privind Infracțiunea de Omor

INTRODUCERE Viaţa este bunul cel mai de preţ al omului. Pe oricare treaptă a dezvoltării sale, omul şi-a apărat viaţa, individual sau colectiv,...

Identificarea criminalistică cu ajutorul portretului robot

Capitolul I Notiunea generala de identificare criminalistica 1. Consideratii generale Stabilirea adevarului in justitie se realizeaza prin...

Violență

Capitolul I ASPECTE INTRODUCTIVE Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decât paradoxala, între violenta si creativitatea descoperirii...

Subiecte pregătitoare examen la disciplina mijloace tehnice de administrare a probelor

1. Expuneţi premisele şi condiţiile istorice de apariţie a cunoştinţelor cu semnificaţie criminalistică. Literatura de specialitate atestă o mare...

Curs criminalistică

Notiuni introductive - fondator – judecatorul de instructie austriac si profesor de Drept Penal- Jans Gross - Jans Gross- Criminalistica =...

Suport curs criminalistică

Capitolul I :Tehnica criminalistică 1.Noțiuni introductive 1.1. Definiția criminalisticii Scopul procesului penal este cel al constatării la...

Ai nevoie de altceva?