Imigranții

Licență
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 110 în total
Cuvinte : 40490
Mărime: 228.14KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Capitolul I. Integrarea imigranţilor

§ 1. Conceptul de integrare

§ 2. Politici practicate faţă de imigranţi

§ 3. Caracteristici ale procesului de integrare a imigranţilor ȋn societăţile de destinaţie

§ 4. Reacţii negative la procesul de imigrare

§ 5. Asimilarea imigranţilor

§ 6. Comportamentul cetăţenilor „adoptaţi”

§ 7. Viziunea Comisiei Europene

§ 8. Modele teoretice ale politicilor care vizează integrarea imigranţilor

§ 9. Integrarea imigranţilor ȋn statele – membre ale U.E.

Capitolul II. Imigranţii lucrători

§ 1. Dezvoltarea economică a Europei

§ 2. Legislaţia europeană ȋn materie de admisie

§ 3. Pilonii integrării imigranţilor lucrători

3.1. Egalitate de tratament

3.2. Nediscriminarea

§ 4. Gestionarea diversităţii

§ 5. Iniţiativele programului de la Stockholm

§ 6. Imigranţii contribuie la dezvoltarea economică și la bunăstarea Europei

Capitolul III. Migraţia si Azilul

§ 1. Consideraţiuni istorice ale migraţiei globale și abordării conceptuale

§ 2. Tipuri. Cauze. Efecte. Teorii ale migraţiei

2.1. Tipurile de mișcări

2.1.1. Migraţiile de plăcere

2.1.2. Migraţiile forţate

2.1.3. Migraţiile legate de mediu

2.2. Cauzele migraţiei

2.3. Efectele migrării internaţionale

2.3.1. Efecte economice

2.3.2. Efecte demografice

2.3.3. Efecte sociale

2.3.4. Efecte sanitare

2.4. Teorii ale migraţiei

2.4.1. Teoria dezvoltării ȋntr-o economie duală

2.4.2. Teoria neo-clasică

2.4.3. Teoria dependenţei

2.4.4. Teoria dublei pieţe a muncii

2.4.5. Teoria sistemului mondial

2.4.6. Teoria noii economii a migraţiei profesionale

2.4.7. Teoria reţelelor migratorii

§ 3. Legislaţia privind migraţia ȋn Romȃnia – Concordanţa cu Acquis-ul European

3.1. Caracteristici privind migraţia ȋn Romȃnia

3.2. Armonizarea legislaţiei privind migraţia ȋn Romȃnia cu acquis-ul comunitar

3.3. Actele legislative din Romȃnia care reglementează domeniul migraţiei

§ 4. Dreptul de azil ȋn Uniunea Europeană

4.1. Conceptul de azil

4.2. Convenţia de la Geneva din 1995

4.3. Azilul diplomatic și teritorial

4.4. Dreptul de azil ȋn Uniunea Europeană

4.4.1. Perioada Maastricht

4.4.2. Statutul de refugiat

§ 5. Pactul European privind imigraţia și azilul

5.1. Migraţiune și azil

5.2. Politica Uniunii Europene ȋn domeniul azilului

Extras din document

CAPITOLUL I. INTEGRAREA IMIGRANȚILOR

Secţiunea I

CONCEPTUL DE INTEGRARE

Conceptul de integrare este folosit ȋn multe discipline academice, referindu-se la o caracteristică a sistemului social, a societătii ȋn ansamblu, și anume, la intensitatea relaţiilor stabilite ȋntre părţile componente (grupuri și persoane individuale). Ȋn ultimii ani, conceptul de coeziune a fost foarte uzat ca echivalent pentru integrare. De asemenea, integrarea poate fi percepută dintr-o perspectivă de grup sau una individuală. Toate grupurile de persoane manifestă un anumit grad de integrare ȋntr-o societate dată .

Marc Granovetter consideră că termenul de integrare prezintă ȋntr-o varietate de dimensiuni, dintre care cea mai importantă este aceea referitoare la incidenţa, care include, la rândul ei, două caracteristici separate: frecvenţă si identificare.

Există mai multe teorii referitoare la procesul de integrare al imigranţilor. Una dintre ele consideră că imigranţii sunt asimilaţi de către noua societate, pe o perioadă de două sau chiar trei generaţii, iar la sfărsitul acestui proces de asimilare nu mai sunt vizibile diferenţele dintre noii veniţi si copiii lor, pe de o parte si societatea-gazdă, pe de altă parte, poate doar in privința numelui și a ȋnfăţișării (culoarea pielii). Unii autori consideră că procesul de asimilare conduce la abandonarea de către toate părţile implicate a anumitor elemente ale propriei culturi și identităţi și preluarea altora din alte culturi, astfel ȋncȃt rezultă un amlgam de elemente provenind atȃt din culturile imigranţilor cȃt și din cultura-gazdă. Alţi autori privesc procesul de asimilare dintr-un punct de vedere unilateral, care pretinde conformarea imigranţilor la cultura dominantă, procesul realizȃndu-se ȋn etape, iar la sfȃrșit se șterg diferenţele dintre noii veniţi, copiii lor și societatea-gazdă, atȃt privind situaţia socială cȃt și orientarea culturală a primilor.

Principalul impediment ȋn validarea acestei teorii a fost reprezentat de faptul că, și după cȃteva generaţii, se pot observa diferenţele culturale ȋntre imigranţi și copiii lor, pe de o parte și societatea-gazdă. De asemenea este evident că acele comunităţi dezvoltate ȋn urma fenomenului de migrație doresc să-și ȋntărească propria identitate culturală, uneori ȋn ciuda faptului că proprii membri pot avea o participare activă și deplină ȋn cadrul societaţii-gazdă. Astfel ceea ce a fost etichetat iniţial ca asimilare, se dovedește a avea două dimensiuni, care nu coincid ȋn mod necesar, o dimensiune structurală si alta culturală. Prima arată creșterea participării sociale a persoanelor și a grupurilor ȋn societatea largă, ȋn special la nivel instituţional (piaţa muncii, educaţie, sistem de sănătate etc.), ȋn timp ce, a doua (dimensiunea culturală) semnifică procesele de reorientare a valorilor și identificare culturală a imigranţilor. Schimbările ȋntr-o dimensiune nu implică, ȋn mod necesar schimbări ȋn cealalta. Atunci cȃnd se fac referiri la creșterea participării instituţionale se utilizează termenul de integrare, iar cȃnd ne referim la schimbări culturale se utilizează termenul de aculturaţie. Cu cȃt se ȋnţelege mai bine natura relaţiilor existente ȋntre aceste două dimensiuni, cu atȃt politicile ȋn domeniu vor avea mai mult succes.

Aculturaţia este, de asemenea, un termen complex, care reflectă faptul că totala asimilare ȋn cultura principală nu reprezintă singura opţiune și de asemenea nu este o cerinţă absolută pentru succesul procesului de integrare. Acest termen, se referă mai degrabă, la fenomenul prin care imigranţii preiau gradual anumite elemente majore ale mediului cultural ȋnconjurător, fără ȋnsă a abandona complet propria identitate culturală originală. Ȋn momentul de faţă mulţi imigranţi păstrează legături cu ţările, culturile și religiile de origine și, bineȋnţeles cu mebrii propriei comunităţi. Aceste contacte transnaţionale sunt facilitate, ȋn zilele noastre, de procesul de globalizare. Aculturaţia, nu este un proces unilatearal, ȋn ideea că si populaţia-gazdă poate, ȋn egală măsură, prelua anumite elemente ale culturii imigranţilor. Acest lucru este vizibil ȋn manifestări culturale multietnice (mȃncăruri tradiţionale, muzică etc.), de obicei, ȋn medii multiculturale, cum sunt marile orase din Europa . Dar aproape ȋntotdeauna, populatia de imigranţi se adaptează mai mult schimbărilor mediului decȃt populaţia-gazdă.

De obicei, cȃnd se discută despre politici sociale vizȃnd integrarea imigranţilor, se are mai mult ȋn vedere dimensiunea instituţională, căile de a promova participarea imigranţilor ȋn sistemele instituţionale majore ale societaţii, și mai puţin dimensiunea culturală. Ȋn trecut, se credea că aceste două dimensiuni merg mȃnă ȋn mȃnă ca două feţe ale aceleiași monede.

Preview document

Imigranții - Pagina 1
Imigranții - Pagina 2
Imigranții - Pagina 3
Imigranții - Pagina 4
Imigranții - Pagina 5
Imigranții - Pagina 6
Imigranții - Pagina 7
Imigranții - Pagina 8
Imigranții - Pagina 9
Imigranții - Pagina 10
Imigranții - Pagina 11
Imigranții - Pagina 12
Imigranții - Pagina 13
Imigranții - Pagina 14
Imigranții - Pagina 15
Imigranții - Pagina 16
Imigranții - Pagina 17
Imigranții - Pagina 18
Imigranții - Pagina 19
Imigranții - Pagina 20
Imigranții - Pagina 21
Imigranții - Pagina 22
Imigranții - Pagina 23
Imigranții - Pagina 24
Imigranții - Pagina 25
Imigranții - Pagina 26
Imigranții - Pagina 27
Imigranții - Pagina 28
Imigranții - Pagina 29
Imigranții - Pagina 30
Imigranții - Pagina 31
Imigranții - Pagina 32
Imigranții - Pagina 33
Imigranții - Pagina 34
Imigranții - Pagina 35
Imigranții - Pagina 36
Imigranții - Pagina 37
Imigranții - Pagina 38
Imigranții - Pagina 39
Imigranții - Pagina 40
Imigranții - Pagina 41
Imigranții - Pagina 42
Imigranții - Pagina 43
Imigranții - Pagina 44
Imigranții - Pagina 45
Imigranții - Pagina 46
Imigranții - Pagina 47
Imigranții - Pagina 48
Imigranții - Pagina 49
Imigranții - Pagina 50
Imigranții - Pagina 51
Imigranții - Pagina 52
Imigranții - Pagina 53
Imigranții - Pagina 54
Imigranții - Pagina 55
Imigranții - Pagina 56
Imigranții - Pagina 57
Imigranții - Pagina 58
Imigranții - Pagina 59
Imigranții - Pagina 60
Imigranții - Pagina 61
Imigranții - Pagina 62
Imigranții - Pagina 63
Imigranții - Pagina 64
Imigranții - Pagina 65
Imigranții - Pagina 66
Imigranții - Pagina 67
Imigranții - Pagina 68
Imigranții - Pagina 69
Imigranții - Pagina 70
Imigranții - Pagina 71
Imigranții - Pagina 72
Imigranții - Pagina 73
Imigranții - Pagina 74
Imigranții - Pagina 75
Imigranții - Pagina 76
Imigranții - Pagina 77
Imigranții - Pagina 78
Imigranții - Pagina 79
Imigranții - Pagina 80
Imigranții - Pagina 81
Imigranții - Pagina 82
Imigranții - Pagina 83
Imigranții - Pagina 84
Imigranții - Pagina 85
Imigranții - Pagina 86
Imigranții - Pagina 87
Imigranții - Pagina 88
Imigranții - Pagina 89
Imigranții - Pagina 90
Imigranții - Pagina 91
Imigranții - Pagina 92
Imigranții - Pagina 93
Imigranții - Pagina 94
Imigranții - Pagina 95
Imigranții - Pagina 96
Imigranții - Pagina 97
Imigranții - Pagina 98
Imigranții - Pagina 99
Imigranții - Pagina 100
Imigranții - Pagina 101
Imigranții - Pagina 102
Imigranții - Pagina 103
Imigranții - Pagina 104
Imigranții - Pagina 105
Imigranții - Pagina 106
Imigranții - Pagina 107
Imigranții - Pagina 108
Imigranții - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Imigrantii.docx

Alții au mai descărcat și

Drept Internațional Public

Conceptul de drepturi ale omului si necesitatea protejarii si garantarii drepturilor omului în perioada actuala 1.1 Dimensiunea teoretica,...

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

INTRODUCERE Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului constituie unul dintre pilierii esenţiali ai societăţilor democratice. Democraţia nu...

Libera Circulatie a Persoanelor in Spatiul European

INTRODUCERE Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al...

Libera Circulatie a Persoanelor - Material si Institutii Competente

CAPITOLUL I – CONSIDERATII INTRODUCTIVE 1. 1. – Scurt istoric al uniunii Europene Declaratia din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman, ministrul...

Actul Unic European și Tratatul de la Maastricht

Uniunea Europeană există şi funcţionează în virtutea a patru tratate: Paris - 1951, Roma - 1957, Maastricht - 1992, Amsterdam - 1997. Obiectivele,...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Libera Circulație a Persoanelor

CAPITOLUL I Consideratii introductive Sectiunea I Scurt istoric – Uniunea Europeana Declaratia din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman, ministrul...

Regimul Juridic al Străinilor în România

I. NOTIUNEA DE CONDITIE JURIDICA A STRAINULUI Notiunea de strain persoana fizica. Notiunea de conditie juridica a strainului Potrivit...

Ai nevoie de altceva?