Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I
- NOȚIUNEA DE FAMILIE, ÎNTRE REGLEMENTARE NORMATIVĂ ȘI IMPORTANȚĂ SOCIALĂ
- 1.1. Familia în plan social 5
- 1.2. Noțiunea de familie de la tradiție la lege în spațiul românesc 6
- 1.3. „Viața de familie” din perspectiva reglementărilor interne și internaționale privind protecția drepturilor omului 8
- CAPITOLUL II
- DE LA CELIBAT LA VIAȚA DE FAMILIE. ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI
- 2.1. Noțiunea, caracterele și natura juridică a căsătoriei 10
- 2.2. Condiții de fond pentru încheierea căsătoriei 14
- 2.2.1. Condiții pozitive 15
- 2.2.2. Condiții negative sau impedimente la căsătorie 16
- 2.3. Condiții de formă 17
- CAPITOLUL III
- EFECTELE ÎNCHEIERII CĂSĂTORIEI
- 3.1. Efecte morale. Obligațiile soților 19
- 3.1.1. Îndatorirea soților de a lua deciziile împreună 20
- 3.1.2. Numele soților 21
- 3.1.3. Obligația de a locui împreună 22
- 3.1.4. Obligația de respect și sprijin moral reciproc 24
- 3.1.5. Obligația de fidelitate 25
- 3.1.6. Îndatoririle conjugale 25
- 3.1.7. Independența soților 26
- 3.1.8. Neînțelegerile soților cu privire la raporturile personale dintre ei 27
- 3.1.9. Corelația dintre drepturile și îndatoririle personale ale soților 28
- 3.2. Efecte patrimoniale 28
- CAPITOLUL IV
- TRANSPUNEREA LEGISLATIVĂ A REALITĂȚII SOCIALE ȘI ECONOMICE MODERNE. REGIMURILE MATRIMONIALE CA EFECT AL ÎNCHEIERII CĂSĂTORIEI
- 4.1. Aspecte generale privind regimul matrimonial și convenția matrimonială 31
- 4.2. Regimul primar imperativ 33
- 4.3. Regimul comunității legale 41
- 4.3.1. Bunurile comune 42
- 4.3.2. Bunurile proprii 43
- 4.3.3. Datoriile comune ale soților 47
- 4.3.4. Lichidarea regimului comunității legale 48
- 4.4. Regimul comunității convenționale 50
- 4.5. Regimul separației de bunuri 52
- STUDIU DE CAZ 56
- CONCLUZII 60
- BIBLIOGRAFIE 63
Extras din licență
INTRODUCERE
Ca formă de conviețuire ce a fost recunoscută încă din cele mai vechi timpuri, familia nu a putut rămâne în afara sferei de reglementare normativă ca element fundamental în buna dezvoltare și organizare a unei societăți. La baza familiei ca celulă a unei societăți se află moravurile, tradițiile și religia, normele legale nefiind altceva decât o expunere rigidă a regulilor împământenite după care oamenii și-au organizat viața.
Căsătoria este în fapt rezultatul unei lungi evoluții, prin care uniunea sexuală a bărbatului cu femeia a fost reglementată din punct de vedere al conviețuirii și al efectelor în ce privește copiii și transformată într-o instituție respectată și stabilă.
Indiferent de abordarea preponderent legislativă sau sociologică a noțiunii de familie, istoria sa cuprinde o întreagă evoluție în ceea ce privește răsturnarea și reașezarea valorilor și principiilor ce stau la baza relațiilor de familie. De la conservatorismul ce a dominat epocile trecute, tendința este aceea de creare a unui cadru legislativ cât mai flexibil pentru asigurarea posibilităților de construire armonioasă a unei familii. Dacă încheierea unei căsătorii urmărea până nu de mult și alte scopuri decât acela al întemeierii unei familii printre care scopul financiar și crearea unor legături între familii ce fac parte din aceeași clasă socială, astăzi accentul pus pe respectarea drepturilor omului și pe egalitatea dintre sexe face ca instituția căsătoriei să înlăture orice alte scopuri colaterale.
În acest sens, perioada de tranziție în care se află legislația la acest moment demonstrează o dorință de schimbare în sensul reîntoarcerii la origini în ceea ce privește înlăturarea oricăror alte interese decât acela al întemeierii unei familii, ca într-o ciclicitate de altfel firească pentru nevoile umane ce alternează de la o epocă la alta.
CAPITOLUL I.
NOȚIUNEA DE FAMILIE, ÎNTRE REGLEMENTARE NORMATIVĂ ȘI IMPORTANȚĂ SOCIALĂ
1.1.Familia în plan social
Familia romană era concepută ca o instituție politică, condusă de bărbat, femeia având statutul de subalternă și supusă a bărbatului, aceasta cel puțin până în epoca lui Iustinian. Căsătoria romană era definită de jurisconsultul Modestin în modul următor: Nuptiae sunt conjunctio maris et faeminae et consortium omnis vitae, divini et humani juris communicatio - "Căsătoria este unirea bărbatului și a femeii, o comunitate pentru întreaga viață, îmbinarea dreptului divin și uman". Prin urmare, se făcea referire la unirea fizică dintre bărbat și femeie, la caracterul monogamic, caracterul perpetuu, precum și la intrarea soției sub puterea soțului său.
Din punct de vedere juridic, statutul femeii măritate depindea de forma de căsătorie contractată. În evoluția drepului roman s-au cunoscut două forme de căsătorie: cum manus, prin care femeia trecea de sub autoritatea părintelui său sub puterea bărbatului care acum îi era soț. Astfel, bărbatul avea drept de viață și de moarte asupra ei, cu complementul de a exercita și un drept de proprietate asupra femeii și sine manus sau căsătoria liberă, care a înlocuit treptat, juridic și social pe cea în care femeia era in manu viris. Statutul personal al femeii nu diferea prea mult de cel al celei aflate sub autoritatea bărbatului. Aceasta, deoarece ea era supusă autorității parentale. Astfel, femeia datora respect bărbatului și trebuia să îl urmeze acolo unde el fixa domiciliul conjugal. Datorită evoluției societății romane care a presupus dezvoltarea și diversificarea relațiilor sociale și economice, și căsătoria romană și-a modificat fizionomia inițială. Astfel, căsătoria cum manus și-a pierdut treptat aplicabilitatea practică și caracterul exclusiv de utilizare și a fost înlocuită cu căsătoria sine manus, în care femeia nu mai cădea sub puterea bărbatului său, ci rămânea sub puterea propriului pater familias.
Bibliografie
Tratate, studii și monografii
1. ALBU Ioan- Dreptul familiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975.
2. ANIȚEI Nadia-Cerasela- Dreptul familiei, Editura Hamangiu, București, 2012.
3. ANIȚEI Nadia-Cerasela- Relațiile patrimoniale dintre soți potrivit dispozițiilor din Noul Cod civil, Editura Universul Juridic, București, 2011.
4. AVRAM Marieta- Drept civil. Familia, Editura Hamangiu, București, 2013.
5. AVRAM Marieta, NICOLESCU Cristina- Regimuri matrimoniale, Editura Hamangiu, București, 2010.
6. BACACI Alexandru, DUMITRACHE Viorica Claudia, HAGEANU Cristina Codruța- Dreptul familiei, ediția a 7-a, Editura C.H.Beck, București, 2012.
7. BAIAS Flavius-Antoniu, CHELARU Eugen, CONSTANTINOVICI Rodica, MACOVEI Ioan- Noul Cod civil, Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, București, 2012.
8. BANCIU Adrian Alexandru- Raporturile patrimoniale dintre soți potrivit noului Cod civil, Editura Hamangiu, București, 2011.
9. BANCIU Maria, BANCIU Adrian Alexandru- Dreptul familiei conform noului Cod civil, Editura Hamangiu, București, 2012.
10. BÎRSAN Corneliu- Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, București, 2010.
11. BODOAȘCĂ Teodor, DRĂGHICI Aurelian, PUIE Ioan- Dreptul familiei, Editura Universul Juridic, București, 2012.
12. CETEAN-VOICULESCU Laura- Dreptul familiei, Editura Hamangiu, București, 2012.
13. CHIRIȚĂ Radu- Convenția europeană a drepturilor omului. Comentarii și explicații, ediția a 2-a, Editura C.H.Beck, București, 2008.
14. DARIESCU Nadia Cerasela- Relațiile patrimoniale dintre soți în dreptul internațional privat, Editura C.H.Beck, București, 2008.
15. DRĂGHICI Andreea, OLAH Lavinia- Dreptul familiei și acte de stare civilă, Editura Universității din Pitești, Pitești, 2010.
16. EMESE Florian- Dreptul familiei, ediția a 4-a, Editura C.H. Beck, București, 2011.
17. FILIPESCU P. Ion, FILIPESCU I. Andrei- Tratat de dreptul familiei, ediția a VIII-a, revăzută și completată, Editura Universul Juridic, București, 2006.
18. FRENȚIU Gabriela Cristina- Comentariile Codului Civil, Familia, Editura Hamangiu, București, 2012.
19. HAGEANU Cristina Codruța- Dreptul familiei și actele de stare civilă, Editura Hamangiu, București, 2012.
20. HAMANGIU Constantin, ROSETTI-BĂLĂNESCU, BĂICOIANU Alexandru- Tratat de drept civil român, Vol. I, Editura All, București, 1996.
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Incheierea casatoriei si efectele acesteia.doc