Încheierea Tratatelor

CAPITOLUL I.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TRATATELE

1.1. Evoluția tratatelor in Dreptul Internațional Public

Societatea internationala formata in principal din state suverane si organizatii internationale create de catre aceste state suverane in cadrul carora tratatul internatinal indeplineste un rol fundamental , adica entitatiile care formeaza societatea internatinala sunt obligate sa respecte raporturile ce exista intre ele si dispozitiile tratatelor din care statele sau organizatiile internationale fac parte.Tratul internatinal este un act juridic bilateral sau multilateral incheiat prin acordul a doua sau mai multe state , prin care se stabilesc norme juridice , aplicabile si recunoscute de parti ca fiind obligatorii raporturilor dintre ele.

Tratatele internationale , totodata , pot modifica sau abroga normele existente. Tratatul este considerat atat de doctrina cat si de practica statelor ca fiind in momentul actual , principalul izvor al dreptului.Acesta din mai multe motive: In primul rind , preambulul cartei O.N.U. care , mentionind respectarea obligatiilor decurgind din tratate si alte izvoare ale dreptului international , confera tratatului o pozitie superioara in raport cu alte izvoare ale dreptului intrnational.

Pe de alta parte , tratatul da posibilitatea statelor de a-si exprima acordul la crearea , modificarea sau abrogarea unor norme de drept international in mod direct , fiind ca atare , instrumentul juridic cel mai potrivit ce raspunde nevoilor lor rapide de reglementare.Pe calea incheierii de tratate , procesul crearii normelor de drept international este mai scurt in raport de cutuma.Procedeul se impune mai ales in domeniile noi cum sunt dreptul cosmic , energia nucleara , protectia mediului inconjurator , ce necesita pe plan international , o reglementare juridica cat mai rapida.

Fiind un act scris , incheiat intr-un anumit cadru , prin autoritatea , iar in multe cazuri , solemnitatea sa , tratatul confera siguranta partilor , avind si o forma juridica superioara.Practica internationala a relevat adeziunea rapida a statelor la folosirea acestui mijloc juridic constatare sustinuta prin aceea ca , in perioada 1947-1975 au fost incheiate peste 3000 de tratate , comparativ cu secolele XIV-XIX , cand au fost perfectate , aproximativ , 800 de tratate internationale.La cele mentionate se impun a fi consemnate si progresele inregistrate pe planul codificarii dreptului international , care in trecut aveau un carcter cutumiar , asa cum este cazul dreptului marii , a dreptului diplomatic si consular.

Comparartiv cu cutuma , tratatul international prezinta pentru state avantaje evidente , din care , in principal enumeram:

- respectul egalitatii suverane

- operativitatea si oportunitatea

- eficienta

- mijloc modern si flexibil de reglementare

- forta superioare

- siguranta sporita pentru partiile contractant

Tratatele internationale incheiate de state , subiecte principale ale dreptului international , sunt guvernate , din punct de vedere procedural de prevederile Conventiei , din 23 mai 1969 , adoptata la Viena , privind dreptul tratatelor.

Tratatele care se incheie de catre state cu organizatiile internationale , sau intre acestea din urma , sunt guvernate de dispozitiuniile Conventiei privind dreptul tratatelor incheiat intre state si organizatiile internationale adoptata la Viena in anul 1986.

Acestea sunt izvoare de drept cu caracter derivat , consecinta directa a caracterului derivat al unuia din subiectele lor sau ambelor.Numai tratatele internationale licite sunt izvoare ale dreptului international public , adica acele tratate care au fost adoptate fară vicii de consimtamint si sunt conforme cu normele imperative ale acestui drept.

Tratatele internationale poarta denumiri diferite:tartat, conventie, pact, statut , protocol , aranjament , modus vivendi etc..Independent insa de denumire , toate acestea sunt obligatorii pentru partiile lor contractante , cu aceeasi valoare juridica, iar violarea prevederilor lor atrage raspunderea internationala a celor vinovati.

Prin incheierea tratatelor se intelege ansamblul de activitati desfasurate, de proceduri care trebuie sa fie indeplinite si de reguli sa fie observate , pentru ca tratatul sa se formeze , sa devina obligatoriu pentru parti , sa intre in vigoare si sa existe deci , ca act valabil in conformitate cu dreptul international.

Incheierea tratatelor implica unele activitati si proceduri care trebuie indeplinite intr-o anumita succesiune si coerenta , stabilirea celui care are calitatea de a incheia tratatul si care sunt organele prin care se realizeaza acordul de vointa al partilor , conditiile de fond si forma pe care trebuie sa le intruneasca actul juridic respectiv , modul in care se exprima consimtamantul de a fi legat prin-un tratat , fazele prin care trece aceasta operatie de inchiere a tratatelor , negocierea si semnarea sau parafarea textului , elaborarea si autentificarea acestuia , procedura de intrare in vigoare si inregistrare a tratatelor.