Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I
- ÎNCĂLCAREA NORMELOR RUTIERE, ELEMENT GENERATOR AL RĂSPUNDERII PENALE ŞI CIVILE
- 1.1. Accidentele rutiere şi cauzele acestora 5
- 1.2. Necesitatea sancţionării faptelor de încalcare a disciplinei rutiere 8
- 1.3. Răspunderea penală, mijloc de prevenţie şi de combatere a încălcării normelor rutiere 9
- CAPITOLUL II
- ASPECTE GENERALE ŞI COMUNE PRIVIND INFRACŢIUNILE LA REGIMUL CIRCULAŢIEI PE DRUMURILE PUBLICE PREVĂZUTE DE OUG 195/2002, REPUBLICATĂ
- 2.1. Caracterizarea generală a infracţiunilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice prevăzute şi pedepsite de OUG 195/2002, republicate 12
- CAPITOLUL III
- ANALIZA INFRACŢIUNILOR LA REGIMUL CIRCULAŢIEI PE DRUMURILE PUBLICE
- 3.1. Punerea în circulaţie sau conducerea unui autovehicul sau tramvai neînmatriculat sau
- neînregistrat sau cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare 27
- 3.2. Conducerea fără permis sau cu permis necorespunzător categoriei din care face parte
- autovehiculul și încredințarea cu știință a unui autovehicul sau tramvai .33
- 3.3. Conducerea cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală sau sub influenţa unor substanţe ori
- produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora și refuzul, împotrivirea sau
- sustragerea conducătorului unui autovehicul de la recoltare sau testare 40
- 3.4. Părăsirea locului accidentului 49
- 3.5. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de verificare tehnică a autovehiculelor
- 54
- 3.6. Alte infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice prevăzute și pedepsite de OUG 195/2002
- republicată 57
- CAPITOLUL IV
- ASPECTE DE PROCEDURĂ PENALĂ, PROPUNERI DE LEGE FERENDA. NORME EUROPENE
- 4.1.Aspecte de drept procesual penal 60
- 4.2.Propuneri de lege ferenda 61
- 4.3.Metode de prevenire 65
- BIBLIOGRAFIE 67
Extras din licență
I N T R O D U C E R E
O relaţie de referinţă s-ar putea spune emblematică, în caracteristica acestui secol, o constituie cea om – autovehicul. Nici o altă invenţie a veacului trecut – atât de bogat în descoperiri care de care mai senzaţionale – nu ne-a modificat în mai mare măsură existenţa decât automobilul şi nici unul dintre lucrurile făcute de om nu i-a rămas mai aproape de inimă decât acest vehicul motorizat, dorit şi adulat deopotrivă de toate vârstele şi sexele. Nu întâmplător automobilul e considerat copilul răsfăţat al secolului XX.
Apariţia şi diversificarea tipurilor de autovehicule a obligat pe om să emită şi să statueze numeroase şi variate reguli de circulaţie. Autovehiculul a adus enorme servicii omului, dar şi imense sacrificii. De-a lungul anilor au fost secerate zeci de milioane de vieţi, schilodite alte milioane şi provocându-se imense pagube materiale. La drept vorbind, nu autovehiculul în sine a generat – şi generează – acest cortegiu de pierderi şi suferinţe, ci omul. Mai precis neînţelegerea – uneori neadmiterea – de către unii a limitelor lor în a stăpâni maşina, nesupunerea la rigorile inerente normelor de circulaţie şi a celor ce ţin de protejarea reciprocă dintre cei ce-şi intersectează, la un moment dat traseele şi destinele.
Profesorii Richard Kleinerman şi Artur W.Golstein, de la Universitatea din Yale – S.U.A., ajung la concluzia că “pentru prima oară în istorie” supravieţuirea omului depinde nu de controlul pericolelor naturale, ci de cel al pericolelor artificiale. Dintre aceste pericole, pe primul plan este automobilul, căruia i se reproşează că duce la congestionarea circulaţiei urbane, contribuie – mai mult decât industria – la poluarea aerului şi provoacă 70% din accidente care au ca rezultat invaliditatea.
Statisticile întocmite pe plan mondial arată că cel puțin 1,3 milioane de oameni își pierd viața anual și alte între 20 și 50 de milioane sunt rănite în accidente rutiere, potrivit unui bilanț al Organizației Mondiale a Sănătății(OMS). Potrivit experților OMS accidentele în trafic reprezintă una dintre cele 3 cauze de deces ale persoanelor cu vârste cuprinse între 5 și 44 de ani, iar dacă ne referim la grupa de vârstă între 15 și 29 de ani, atunci aceasta e principala cauză de deces. În plus, atrag atenția experții, pagubele economice provocate de accidentele rutiere în lume se ridică la 500 miliarde dolari pe an
Cu toate necazurile şi neajunsurile, automobilul va fi îndrăgit statornic şi de acum înainte. Numărul posesorilor de autoturisme este un indicator sintetic important în aprecierea nivelului de dezvoltare şi de trai al oamenilor.
CAPITOLUL I
ÎNCĂLCAREA NORMELOR RUTIERE, ELEMENT
GENERATOR AL RĂSPUNDERII PENALE ŞI CIVILE
1.1. Accidentele rutiere şi cauzele acestora
Omul, autovehiculul şi drumul sunt principalii factori care concură la producerea accidentelor de circulaţie. Dintre aceştia, indiscutabil, cel dintâi, adică omul (conducători auto sau pietoni) este, în ultimă analiză decisiv.
Omul este factorul cauzal cel mai important de producere a accidentului de circulaţie, deoarece el este acela care creează situaţia ce face inevitabil accidentul. Din punct de vedere juridic prezintă interes ambele ipostaze, cea dintâi, pentru că presupune încălcarea unor obligaţii legale (mai exact, a obligaţiilor privind respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice), iar cea de-a doua, deoarece accidentul de circulaţie – fapt cauzator de prejudicii – generează în sarcina făptuitorului şi a persoanei care deţine paza juridică a autovehiculului obligaţia de a repara paguba suferită de victimă. Aspectele şi implicaţiile juridice ale fiecăreia dintre aceste ipostaze – omul ca factor determinant în producerea accidentului de circulaţie şi, respectiv, omul ca victimă a unui asemenea accident, sunt ipostaze ce merită a fi cercetate. Înainte de a cerceta aceste aspecte, facem o trecere în revistă a principalelor împrejurări care determină ori facilitează producerea accidentului.
I. Comportarea şoferului la volan este corespunzătoare comportamentului său în societate. El conduce aşa cum trăieşte şi cum se comportă în viaţă. S-a costatat că accidentele sunt produse mai frecvent de către acei conducători auto, care din punct de vedere psihic sunt agresivi, nervoşi, instabili, nu suportă autoritatea, fiind pasibili de manifestări antisociale.
II. Printre factorii cu rol important în producerea accidentelor de circulaţie se numără şi viteza de reacţie, care diferă de la individ la individ în funcţie de temperament, condiţii de vârstă. La vârstnici, viteza de reacţie este mai lentă decât la tineri.
Cu toate acestea, cei vârstnici produc mai puţine accidente. Faptul pare explicabil prin prudenţa mărită de care dau dovadă vârstnicii, în comparaţie cu tinerii.
III. Unul dintre cei mai importanţi factori care determină – s-ar putea spune, în mod decisiv – conduita omului de la volan, este echilibrul funcţiilor sale psihice. Puterea de concentrare şi de prevedere, atenţia şi experienţa conducătorului auto sunt principalele elemente definitorii ale unui asemenea echilibru.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Infractiunile Rutiere.doc