Instituția Președintelui României

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 24712
Mărime: 95.45KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Emanuel Albu

Cuprins

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL I 5

SCURTĂ PREZENTARE A INSTITUȚIEI PREZIDENȚIALE 5

Secțiunea 1 5

Institutia prezidențială.Repere istorice. 5

Secțiunea 2 6

Reglementarea juridică a instituţiei prezidenţiale în Constituţia română din 2003 6

Capitolul II 14

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI 14

Secțiunea 1 14

Atribuţiile şefului de stat 14

2. Acte şi răspundere 17

Secțiunea 2 19

Rolul şi atribuţiile şefului de stat în sistemele constituţionale din alte state 19

Secțiunea 3 24

Rolul şi atribuţiile Preşedintelui României 24

Secțiunea 4 26

Desemnarea şefului de stat 26

Secțiunea 5 29

Durata mandatului şefului de stat 29

Secțiunea 6 30

Proceduri, solemnităţi, protocol 30

Secțiunea 7 31

Actele şefului de stat 31

Secțiunea 8 32

Functiile sefului de stat 32

CAPITOLUL III 38

REGIMUL ŞI NATURA DECRETELOR EMISE DE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI 38

CAPITOLUL IV 40

RĂSPUNDEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI 40

Secțiunea 1 41

Răspunderea Preşedintelui României în Constituţia din 2003 41

Secțiunea 2 42

Noțiuni privind răspunderea politico-juridică şi răspunderea penală a Preşedintelui României 42

1.Răspunderea politică a președintelui 42

2.Răspunderea penală a şefului de stat 43

3.Aprecieri cu privire la responsabilitatea şi iresponsabilitea şefului de stat 43

4.Reguli de natură procedurală care trebuiesc urmate în cazul suspendării din funcţie a şefului de stat 44

5.Suspendarea din mai 2007 45

CAPITOLUL V 49

REGLEMENTAREA INSTITUŢIEI PREZIDENŢIALE ÎN ŢĂRI ALE UNIUNII EUROPENE 49

Secțiunea 1 49

Aspecte comparative privind instituția președintelui în câteva state europene (Franța,Italia ,Germania) 49

CONCLUZII 63

BIBLIOGRAFIE 67

CUPRINS 69

Extras din document

INTRODUCERE

Potrivit dreptului public, statul nu poate fi conceput fără un şef, oricât de simbolic ar fi rolul acestuia în unele sisteme politice .

Instituţia şefului de stat îşi are obârşia în chiar istoria lumii, a sistemelor statale. Dintotdeauna, colectivităţile umane organizate au avut un şef, recunoscut sau impus, în contextul împrejurărilor istorice, instituţie ce a cunoscut o evidentă evoluţie cât priveşte formele, structurile, împuternicirile, protocoalele .

În dreptul public modern, ideea şefului de stat este legată de forma de guvernământ, concept prin care, de regulă, s-a răspuns la intrebarea, cine exercită puterea în stat: o singură persoană (monocraţia), un grup de persoane (oligarhia) sau poporul în mod direct (democraţia)?

Cu alte cuvinte, privind forma de guvernământ ca modalitatea în care sunt constituite şi funcţionează organele statului, o raportăm, de principiu, la trăsăturile definitorii ale şefului de stat şi la raporturile sale cu puterea legiuitoare.

După forma de guvernământ, statele se clasifică de regulă în două categorii: monarhii, în care şeful statului este desemnat pe baze ereditare sau pe viaţă, şi republici, în care şeful statului, numit cel mai adesea preşedinte, este ales pe o perioadă determinată, fie de popor prin vot direct sau indirect (republici prezidenţiale sau republici semi-prezidenţiale), fie de Parlament (republici parlamentare).

O analiză din perspectiva dreptului comparat, a modului de reglementare a instituţiei Preşedintelui, în majoritatea statelor Uniunii Europene consacră forma de guvernământ republicană, restul reprezentând monarhii constituţionale, ceea ce ne duce la concluzia că în majoritatea cazurilor predomină teza unui Preşedinte de Republică aflat cât mai aproape de un monarh constituţional, cu rol de reprezentare şi de arbitru, dispunând de atribuţii destul de restrânse şi adeseori condiţionate de intervenţia altor autorităţi publice.

Iniţial, şeful statului în România a fost monarhul.

Deşi numai Constituţia din 1938 a prevăzut în mod expres că „Regele este capul statului”, din analiza dispoziţiilor constituţionale anterioare se poate constata că Regele exercita atribuţiile specifice unui şef de stat, „puterea executivă fiind încredinţată monarhului”. Chiar în perioada 1940-1944, când preşedintele Consiliului de Miniştri a fost învestit cu puteri depline în conducerea statului român, Regele a continuat să deţină o serie de prerogative specifice funcţiei de şef al statului.

După desfiinţarea regimului monarhist, în anul 1948 a fost creat un organ colegiu care exercită atribuţiile şefului de stat, numit iniţial Prezidiul Republicii Populare Române, iar apoi, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R., înlocuit ulterior, în anul 1961 cu Consiliul de Stat, ca organ suprem al puterii de stat cu activitate permanentă, cubordonat Marii Adunări Naţionale.

Constituţia din 1965 a consacrat existenţa Consiliului de Stat ca organ colegial cu atribuţii de şef de stat, pentru ca în anul 1974, printr-o modificare a acesteia să fie instituită expres funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Acesta era ales de Marea Adunare Naţională şi era răspunzător în faţa acesteia, exercitând toate atribuţiile specifice funcţiei de şef al statului.

Consiliul de stat a fost menţinut, dar şi-a păstrat doar o parte din atribuţiile pe care le exercita până la modificarea constituţională din anul 1974.

Începând cu 27 decembrie 1989, se instituie funcţia de Preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, care primea şi atribuţiile de şef de stat. La începutul lunii februarie a anului 1990, organele centrale ale puterii politice se reorganizează, prin constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), al cărui preşedinte preia şi atribuţiile de şef de stat.

După decembrie 1989, instituţia Preşedintelui a fost menţinută, dar prin Decretul- lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României s-a stabilit ca acesta să fie ales direct de către popor prin vot universal, egal, secret şi liber exprimat.

Constituţia României din anul 1991 „a proiectat” un Preşedinte de Republică pentru a satisface, pe de-o parte, necesitatea de reprezentare a statului, iar pe de altă parte, necesitatea de arbitraj între „puterile statului”, între „stat şi societate” .

Astfel, dispoziţiile susţinute determină o reevaluare în ceea ce priveşte locul şefului statului în sistemul organelor statului, în sistemul politic, poziţia acestuia în raport cu puterile în stat

Persoanele care au deţinut funcţia de Preşedinte al României:

- 28 martie 1974 - 22 decembrie 1989: Nicolae Ceauşescu (preşedinte al Republicii Socialiste România)

- 27 decembrie 1989 - 6 februarie 1990: Ion Iliescu (preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale)

- 6 februarie 1990 - 18 iunie 1990: Ion Iliescu (preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională)

- 18 iunie 1990 - 11 octombrie 1992: Ion Iliescu

- 30 octombrie 1992 - 29 noiembrie 1996: Ion Iliescu (considerat de Curtea Constituţională ca "primul mandat constituţional")

- 29 noiembrie 1996 - 20 decembrie 2000: Emil Constantinescu

- 20 decembrie 2000 - 20 decembrie 2004: Ion Iliescu

- 20 decembrie 2004 - prezent: Traian Băsescu

În perioada 20 aprilie 2007 - 23 mai 2007, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a exercitat funcţia de preşedinte interimar, ca urmare a votului Parlamentului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. În urma referendumului din 19 mai 2007, Traian Băsescu a fost reconfirmat în funcţie.

Preview document

Instituția Președintelui României - Pagina 1
Instituția Președintelui României - Pagina 2
Instituția Președintelui României - Pagina 3
Instituția Președintelui României - Pagina 4
Instituția Președintelui României - Pagina 5
Instituția Președintelui României - Pagina 6
Instituția Președintelui României - Pagina 7
Instituția Președintelui României - Pagina 8
Instituția Președintelui României - Pagina 9
Instituția Președintelui României - Pagina 10
Instituția Președintelui României - Pagina 11
Instituția Președintelui României - Pagina 12
Instituția Președintelui României - Pagina 13
Instituția Președintelui României - Pagina 14
Instituția Președintelui României - Pagina 15
Instituția Președintelui României - Pagina 16
Instituția Președintelui României - Pagina 17
Instituția Președintelui României - Pagina 18
Instituția Președintelui României - Pagina 19
Instituția Președintelui României - Pagina 20
Instituția Președintelui României - Pagina 21
Instituția Președintelui României - Pagina 22
Instituția Președintelui României - Pagina 23
Instituția Președintelui României - Pagina 24
Instituția Președintelui României - Pagina 25
Instituția Președintelui României - Pagina 26
Instituția Președintelui României - Pagina 27
Instituția Președintelui României - Pagina 28
Instituția Președintelui României - Pagina 29
Instituția Președintelui României - Pagina 30
Instituția Președintelui României - Pagina 31
Instituția Președintelui României - Pagina 32
Instituția Președintelui României - Pagina 33
Instituția Președintelui României - Pagina 34
Instituția Președintelui României - Pagina 35
Instituția Președintelui României - Pagina 36
Instituția Președintelui României - Pagina 37
Instituția Președintelui României - Pagina 38
Instituția Președintelui României - Pagina 39
Instituția Președintelui României - Pagina 40
Instituția Președintelui României - Pagina 41
Instituția Președintelui României - Pagina 42
Instituția Președintelui României - Pagina 43
Instituția Președintelui României - Pagina 44
Instituția Președintelui României - Pagina 45
Instituția Președintelui României - Pagina 46
Instituția Președintelui României - Pagina 47
Instituția Președintelui României - Pagina 48
Instituția Președintelui României - Pagina 49
Instituția Președintelui României - Pagina 50
Instituția Președintelui României - Pagina 51
Instituția Președintelui României - Pagina 52
Instituția Președintelui României - Pagina 53
Instituția Președintelui României - Pagina 54
Instituția Președintelui României - Pagina 55
Instituția Președintelui României - Pagina 56
Instituția Președintelui României - Pagina 57
Instituția Președintelui României - Pagina 58
Instituția Președintelui României - Pagina 59
Instituția Președintelui României - Pagina 60
Instituția Președintelui României - Pagina 61
Instituția Președintelui României - Pagina 62
Instituția Președintelui României - Pagina 63
Instituția Președintelui României - Pagina 64
Instituția Președintelui României - Pagina 65
Instituția Președintelui României - Pagina 66
Instituția Președintelui României - Pagina 67
Instituția Președintelui României - Pagina 68
Instituția Președintelui României - Pagina 69
Instituția Președintelui României - Pagina 70
Instituția Președintelui României - Pagina 71
Instituția Președintelui României - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Institutia Presedintelui Romaniei.doc

Alții au mai descărcat și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Adopția în România

INTRODUCERE Am ales să abordez acest subiect în lucrare din motive subiective intrând în contact încă de mic cu acest concept, datorita locului de...

Dreptul de Proprietate Privată

INTRODUCERE Conceptul de proprietate l-a însoţit pe om încă din geneza civilizaţiei, sub acea formă primitivă de stăpânire de atunci, el fiind...

Drepturile Fundamentale Europene ale Omului și Drepturile Omului Islamic

1. Consideratii generale a) Delimitarea conceptelor: Drepturile omului/ Drepturile fundamentale. Drepturile omului/ Drepturile cetateanului....

Drept Roman

1.Cutuma ca izvor al dreptului roman In epoca veche cel mai important izvor al dreptului roman a fost cutuma sau obiceiul (este definita ca ecea...

Drept Administrativ - Institutia Sefului Statului

Constituantul din 1991 s-a pronunţat în favoarea formei de guvernământ repu¬blicane şi a optat, în acelaşi timp, pentru republica...

Instituția Președintelui României

CAPITOLUL I INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ. REPERE ISTORICE Potrivit unei axiome a dreptului public, devenită aproape dogmă, statul nu poate fi...

Cetatenia Romana

I. NOTIUNEA DE CETATENIE Cetatenia intereseaza nu numai dreptul constitutional, ci si legile conferind cetatenilor toate drepurile (incluzand pe...

Te-ar putea interesa și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Funcțiile președintelui României

ISTORICUL NOȚIUNII DE ȘEF DE STAT 1.1. Formele șefului de stat în epoca preiluministă În cea de-a doua etapă a procesului de încheiere a...

Drept Constitutional si Institutii Publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Președintele României

CAPITOLUL I ISTORICUL ŞI ROLUL INSTITUŢIEI ŞEFULUI STATULUI Secţiunea 1 Aprecieri introductive 1.1 Consideraţii generale Instituţia şefului...

Instituția Președintelui României

CAPITOLUL I INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ. REPERE ISTORICE Potrivit unei axiome a dreptului public, devenită aproape dogmă, statul nu poate fi...

Presedintele Romaniei

Presedintele Romaniei I.Statul constitutional al Presedintelui României si atributiile sale Institutia Presedintelui României este reglementată...

Presedintele Romaniei

1. Evolutia istorica a institutiei sefului statului in Romania In Romania, institutia sefului statului a cunoscut mai multe reglementari. La...

Instituția Șefului de Stat

Reglementarea instituţiei Preşedintelui României în Decretul-Lege nr.92/1990 are ca fundament alegerea acestuia prin vot universal,...

Ai nevoie de altceva?