Investigarea dactiloscopică

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 94 în total
Cuvinte : 34283
Mărime: 2.45MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Adriana Stancu

Extras din document

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE

Din cele mai vechi timpuri, omul a simţit nevoia să îşi recunoască semenii și să îi diferenţieze. Pentru acest lucru a fost nevoie de anumite metode și mijloace care au evoluat şi s-au perfecţionat o dată cu trecerea timpului, in ritmul cuceririlor făcute de ştiinţa și în acest domeniu.

În contextul acestor căutări ale omului a apărut o metodă minunată de identificare a persoanei numită „Dactiloscopia” care este opera timpului și a multor cercetători pasionaţi, însă nu ar fi cinstit ca cineva să îşi atribuie drept de paternitate.

Începând cu anul 1877, William Herschel în India, dr. Henry Faulds în Japonia, Francis Galton şi Edward Henry în Anglia, dr. Wilhem Eber în Prusia, Juan Vucetich în Argentina, A. Joseph Faurot în Statele Unite ale Americii şi alţii au avut fiecare în parte o contribuţie la naşterea şi afirmarea dactiloscopiei.

De-a lungul timpului pentru identificarea persoanei au fost întrebuinţate, pe lângă elemente de natură ştiinţifică şi elemente mistice (de exemplu ordaliile şi torturile) ceea ce avea drept rezultat, în multe situaţii, comiterea unor grave erori judiciare. Identificarea persoanelor pe baza urmelor lăsate la locul faptei şi a altor elemente din acest loc, a impus încă din cele mai vechi timpuri organelor de represiune din diferite state şi necesitatea înregistrării recidiviştilor, în scopul aplicării unor pedepse mult mai aspre. Printre metodele recunoscute pentru înregistrarea recidiviştilor, amintim însemnarea fizică (însemnarea cu fierul roşu şi tatuarea), practicată şi în ţara noastră în timpul lui Matei Basarab şi Vasile Lupu.

O dată cu evoluţia societăţii moderne, elementele de natură ştiinţifică pătrund tot mai mult şi în activitatea poliţiilor din diferite state, elementele mistice fiind din ce în ce mai puţin folosite şi în final abandonate. Țara noastră a fost printre primele ţări din lume care a adoptat sistemul antropometric de identificare şi înregistrare a infractorilor, merite deosebite în această direcţie având prof. dr. Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină legală şi iniţiatorul Institutului de medicină legală. Astfel, în 1892, în capitală apare şi se dezvoltă primul sistem ştiinţific de înregistrare a infractorilor care funcţionează pe lângă organele de poliţie. România a rămas mult timp fidelă acestui sistem cu toate că avantajele dactiloscopiei fuseseră de mult demonstrate. Promotorul introducerii dactiloscopiei judiciare în ţara noastră este profesorul dr. Nicolae Minovici, care deşi la început a fost adept al antropometriei, ulterior a militat cu înflăcărare pentru introducerea dactiloscopiei în activitatea organelor de poliţie.

Sarcina cea mai importantă pe care o are de rezolvat dactiloscopia este aceea de a stabili dacă o anumită urmă ridicată de la locul faptei, a fost creată de degetul, palma sau planta piciorului unei persoane.

1.1. Mecanismul de formare a urmelor papilare

În criminalistică, activitatea de identificare a persoanei după urmele de mâini lăsate la faţa locului ocupă un loc deosebit, elaborându-se în acest sens metode şi procedee tehnice de căutare, descoperire şi examinare automată între urmele descoperite şi fişele persoanelor aflate în evidenţele criminalistice, cunoscând fiind faptul că ori de câte ori un deget sau mâna unei persoane atinge o suprafaţă lucioasă pe aceasta rămâne o urmă invizibilă ce poate fi relevată cu uşurinţă.

Formarea urmelor de mâini se explică prin existenţa permanentă pe suprafaţa palmei şi a degetelor a unei substanţe secretate de piele, substanţă formată din compuşi organici şi anorganici care nu se evaporă cu trecerea timpului .

Contactul palmei şi plantei infractorului cu diferitele suprafeţe întâlnite la locul săvârşirii faptei creează urme ale crestelor papilare. Aceste urme apar, în cele mai multe cazuri, ca efect al depunerii de substanţă de pe degete, palme sau tălpi pe obiectele cu care vin în contact. Contactul mâinilor cu diferite obiecte, pe care se reproduc urmele papilare pot avea loc ca urmare a prinderii acestora cu mâna, sprijinirea palmei sau degetelor de aceste obiecte caz în care corpul creator -mâna- cât şi cel primitor -obiectul- se găsesc într-o relativă stare de repaus sau având aceeaşi mişcare permit crearea unei urme apte a fi cercetată criminalistic în vederea identificării.

Totodată, când aceste urme se produc ca urmare a alunecării sau frecării palmei sau degetelor pe diferite obiecte, urmele rămase se prezintă de regulă sub forma unor mânjituri fără valoare pentru realizarea identificării. Experienţa ne arată că urmele se descoperă în majoritatea cazurilor cu ocazia cercetării la faţa locului iar cele mai multe sunt din regiunea falangelui şi mai rar a falanginei sau a palmei. Ele pot lua însă naştere şi prin detaşarea de substanţă de pe suprafaţa atinsă(praf, sânge, vopsea, etc.). Când obiectul atins este moale, crestele papilare se imprimă în adâncime, lăsând urme de relief.

Urmele digitale se pot găsi la faţa locului sub cele trei aspecte: mulate, vizibile şi latente. După plasticitatea materiei pe care se creează urmele digitale, palmare sau plantare pot fi de suprafaţă ori de adâncime. Urmele de suprafaţă pot fi, la rândul lor, vizibile şi invizibile(latente).

Urmele vizibile, care se mai numesc şi colorate, sunt lăsate de degetele murdărite cu substanţe colorate, cum ar fi: sânge, vopsea, cerneală, noroi, praf, ciment, funingine, var, tuş, etc. În unele cazuri, urmele digitale colorate rămase pe obiecte nu reţin în condiţii perfecte caracteristicile desenului papilar, fiind simple mânjituri, datorită îmbibării cu substanţă a şanţurilor ce despart crestele papilare.

Bibliografie

Tratate, cursuri, monografii

A. Ciopraga, Criminalistică , Ed. Gama, Iaşi , 1996

A. I. Tudorache, Criminalistică, Ed. Nomina Lex, Bucureşti, 2010

A.Swensson, O.Wendel, Techenique of crime, scene investigtion, American Elsevier Publising Company Inc., New York, 1963

C. Ţurai, Amprentele papilare, Bucureşti, 1962

C.Suciu, Criminalistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972

C.Ţurai, Elemente de criminalistică şi tehnică criminală, Bucureşti, 1947

Colectiv, Tratat practic de criminalistică, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1978

D.Nicolae, Tratat practic de criminalistică, vol.II, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1979

E.Stancu, Criminalistică, vol. I, Editura Actami, Bucureşti, 1999

E.Stancu, Tratat de criminalistică, Ed.Universul Juridic, Bucureşti, 2002

E.Stancu, Tratat de criminalistică, Ediţia a IV-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007

Ed.Locard, Manuel de technique policiere , Ed.Pazot, Paris, 1948

F. Ionescu, Criminalistică, vol. I, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008

Gh. Păşescu, Interpretarea criminalistică a urmelor la locul faptei, Ed. Naţional, 2000

Gh.Păşescu, I.R.Constantin, Secretele amprentelor papilare, Ed. Naţional, Bucureşti, 1996

Gh.Popa, Microurmele – o problemă pentru practica cariminalistică românească, Ed. Sfinx 2000

I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex,Bucureşti, 1999

I.Mircea, Criminalistică , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978

I.Mircea, Criminalistică, Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi,1992

I.R.Constantin, M.Rădulescu, Dactiloscopia, Ed. M. I., Bucureşti, 1975

J. Brooks Jr., Fingerprint and identification magazine, Nr. 6, 1972

J.I. Thoroliton, La doctrine de la dissimilitude unique dans l’identification dactyloscopique, R.I.P.C. nr.306, martie, 1977

L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990

L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990

L.Cârjan, Criminalistică-tratat, Ed. Pinguin-book, Bucureşti, 2005

L.Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990

M. Constantinescu, Consideraţii privind conceptul de identificare în expertiza criminalistică, Ministerul Justiţiei, Bucureşti, 1979

M. Terbancea, C. Ţurai, Istoricul descoperirii făptuitorului după urmele desenelor papilare în România, vol. Şcoala românească de criminalistică, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1975

M.Minovici, Tratat complet de medicină legală, vol.II, Bucureşti, 1930

M.Ruiu, Valorificarea ştiinţifică a urmelor infracţiunii (curs de tehnică criminalistică-vol. II ), Ed. Little Star, Bucureşti, 2003

N.V. Catuna, Criminalistică, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2008

P.Theis, Y.Turges, A le Pareux, G.Chevet, P.F.Ceccaldi, Nouvelle techique de realisation des traces papilaires latentes (sur le papier) par metallisation sur vide, în R.I.P.C. nr. 217/1978

R.Constantin, Tratat practic de criminalistică, vol.I, Ed.Ministerul de Interne, Bucureşti, 1976

S.A. Golunski, Criminalistica, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961

Tratat practic de criminalistică, Vol. I, Ministerul de Interne, Bucureşti, 1976

Tratat practic de criminalistică, vol. II, Ministerul de Interne, Bucureşti, 1978

V. Beliş, Tratat de medicină legală, vol. II, Ed. Medicală, 1995

V. Bercheşan, M. Ruiu, Tratat de Tehnică Criminalistică, Ed. Little Star, Bucureşti, 2004

Preview document

Investigarea dactiloscopică - Pagina 1
Investigarea dactiloscopică - Pagina 2
Investigarea dactiloscopică - Pagina 3
Investigarea dactiloscopică - Pagina 4
Investigarea dactiloscopică - Pagina 5
Investigarea dactiloscopică - Pagina 6
Investigarea dactiloscopică - Pagina 7
Investigarea dactiloscopică - Pagina 8
Investigarea dactiloscopică - Pagina 9
Investigarea dactiloscopică - Pagina 10
Investigarea dactiloscopică - Pagina 11
Investigarea dactiloscopică - Pagina 12
Investigarea dactiloscopică - Pagina 13
Investigarea dactiloscopică - Pagina 14
Investigarea dactiloscopică - Pagina 15
Investigarea dactiloscopică - Pagina 16
Investigarea dactiloscopică - Pagina 17
Investigarea dactiloscopică - Pagina 18
Investigarea dactiloscopică - Pagina 19
Investigarea dactiloscopică - Pagina 20
Investigarea dactiloscopică - Pagina 21
Investigarea dactiloscopică - Pagina 22
Investigarea dactiloscopică - Pagina 23
Investigarea dactiloscopică - Pagina 24
Investigarea dactiloscopică - Pagina 25
Investigarea dactiloscopică - Pagina 26
Investigarea dactiloscopică - Pagina 27
Investigarea dactiloscopică - Pagina 28
Investigarea dactiloscopică - Pagina 29
Investigarea dactiloscopică - Pagina 30
Investigarea dactiloscopică - Pagina 31
Investigarea dactiloscopică - Pagina 32
Investigarea dactiloscopică - Pagina 33
Investigarea dactiloscopică - Pagina 34
Investigarea dactiloscopică - Pagina 35
Investigarea dactiloscopică - Pagina 36
Investigarea dactiloscopică - Pagina 37
Investigarea dactiloscopică - Pagina 38
Investigarea dactiloscopică - Pagina 39
Investigarea dactiloscopică - Pagina 40
Investigarea dactiloscopică - Pagina 41
Investigarea dactiloscopică - Pagina 42
Investigarea dactiloscopică - Pagina 43
Investigarea dactiloscopică - Pagina 44
Investigarea dactiloscopică - Pagina 45
Investigarea dactiloscopică - Pagina 46
Investigarea dactiloscopică - Pagina 47
Investigarea dactiloscopică - Pagina 48
Investigarea dactiloscopică - Pagina 49
Investigarea dactiloscopică - Pagina 50
Investigarea dactiloscopică - Pagina 51
Investigarea dactiloscopică - Pagina 52
Investigarea dactiloscopică - Pagina 53
Investigarea dactiloscopică - Pagina 54
Investigarea dactiloscopică - Pagina 55
Investigarea dactiloscopică - Pagina 56
Investigarea dactiloscopică - Pagina 57
Investigarea dactiloscopică - Pagina 58
Investigarea dactiloscopică - Pagina 59
Investigarea dactiloscopică - Pagina 60
Investigarea dactiloscopică - Pagina 61
Investigarea dactiloscopică - Pagina 62
Investigarea dactiloscopică - Pagina 63
Investigarea dactiloscopică - Pagina 64
Investigarea dactiloscopică - Pagina 65
Investigarea dactiloscopică - Pagina 66
Investigarea dactiloscopică - Pagina 67
Investigarea dactiloscopică - Pagina 68
Investigarea dactiloscopică - Pagina 69
Investigarea dactiloscopică - Pagina 70
Investigarea dactiloscopică - Pagina 71
Investigarea dactiloscopică - Pagina 72
Investigarea dactiloscopică - Pagina 73
Investigarea dactiloscopică - Pagina 74
Investigarea dactiloscopică - Pagina 75
Investigarea dactiloscopică - Pagina 76
Investigarea dactiloscopică - Pagina 77
Investigarea dactiloscopică - Pagina 78
Investigarea dactiloscopică - Pagina 79
Investigarea dactiloscopică - Pagina 80
Investigarea dactiloscopică - Pagina 81
Investigarea dactiloscopică - Pagina 82
Investigarea dactiloscopică - Pagina 83
Investigarea dactiloscopică - Pagina 84
Investigarea dactiloscopică - Pagina 85
Investigarea dactiloscopică - Pagina 86
Investigarea dactiloscopică - Pagina 87
Investigarea dactiloscopică - Pagina 88
Investigarea dactiloscopică - Pagina 89
Investigarea dactiloscopică - Pagina 90
Investigarea dactiloscopică - Pagina 91
Investigarea dactiloscopică - Pagina 92
Investigarea dactiloscopică - Pagina 93
Investigarea dactiloscopică - Pagina 94

Conținut arhivă zip

  • Investigarea Dactiloscopica.doc

Alții au mai descărcat și

Relevarea și Examinarea Urmelor Papilare

1.Introducere 1.1Noțiunea de urmă papilară. Simpla prezență a omului într-un anumit loc – fie statică, fie dinamică – dă naștere unor urme...

Urmele Papilare

Noţiuni generale de dactiloscopie Dactiloscopia este o parte a ştiinţei criminalistice care are ca obiect examinarea amprentelor digitale, palmare...

Urmele de mâini și picioare

I: URMELE. CONSIDERAȚII PRELIMINARII A. Scurt istoric al apariției noțiunii de urmă în criminalistică. Prin activitațile desfășurate în timp si...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Cercetarea Criminalistică

INTRODUCERE Evoluţia Criminalisticii în ţara noastră, se cuvine subliniat faptul că, încă de la apariţia acestei ştiinţe la sfârşitul secolului al...

Dispunerea și Valorificarea Expertizei Medico-Legale

Introducere Prin lucrarea de faţă “Dispunerea si valorificarea constatarii si expertizei medico-legale” am urmărit aprofundarea cunoştinţelor...

Relevarea și Examinarea Urmelor Papilare

1.Introducere 1.1Noțiunea de urmă papilară. Simpla prezență a omului într-un anumit loc – fie statică, fie dinamică – dă naștere unor urme...

Stație de lucru pentru procesarea informației dactiloscopice

INTRODUCERE Activiatea de identificare cel mai frecvent uzitată în criminalistica este cea care are drept scop identificarea persoanei, fiind...

Amprentele Papilare

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Amprentele papilare (digitale, palmare şi plantare) sunt impresiuni ale reliefului crestelor papilare, prezente...

Criminalistica

Subiectul nr. 1 Notiunea, obiectul, sarcinile criminalisticii: 1. Notiunea criminalisticii 2. Obiectul criminalisticii 3. Principiile...

Amprentele Papilare

CAP. 1 INTRODUCERE Activitatea de identificare cel mai frecvent utilizata in criminalistica este cea care are ca scop identificarea persoanei,...

Probațiunea în Procesul Penal

Obiective: 1. Cunoasterea aprofundata de catre masteranzi a institutiilor fundamentale ale Dreptului penal  partea generala : infractiunea...

Ai nevoie de altceva?