Izvoarele Dreptului Financiar

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Izvoarele Dreptului Financiar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 62 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mihalcea Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Introducere.2
CAPITOLUL I .6
1. Evoluţia sistemului financiar în România .6
1.1. Conceptul de sistem financiar şi finalităţile acestuia.6
1.2. Scurtă incursiune în istoria fiscalităţii în România; Fiscalitatea în spaţiul românesc de la începuturi până la mijlocul secolului al XX-lea.……….10
1.3. Sistemul financiar românesc în perioada 1948-1989 prin prisma izvoarelor de drept.…19
CAPITOLUL I I.24
2. Izvoarele dreptului financiar.….24
2.1. Izvoarele dreptului financiar român.….24
2.1.1. Izvoarele dreptului financiar, noţiune şi conţinut.….24
2.1.2. Izvoarele generale sau comune .….27
2.1.3. Izvoarele speciale sau specifice dreptului financiar .….28
2.1.4. Ordonanţele guvernamentale.….36
2.1.5. Hotărârile Guvernamentale.38
2.1.6. Instrucţiunile şi ordinele Ministerului Finanţelor Publice.38
2.1.7. Alte acte normative.38
2. 2. Izvoarele dreptului financiar şi fiscal comunitar.39
CAPITOLUL I I I.40
3. Rolul izvoarelor de drept financiar în sistemul fiscal din România, după anul 1989.……….40
3.1. Remodelarea principalelor impozite directe.40
3.2. Impozitul pe venitul persoanelor juridice.40
3.3.Impozitul pe veniturile persoanelor fizice.49
Concluzii.53
Bibliografie.55

Extras din document

Introducere

Finanţele publice constituie baza activităţii economice, politice, culturale, sociale a statelor moderne şi în mare măsură, progresul statelor, al naţiunilor, este determinat de situaţia finanţelor publice. Nevoile şi interesele publice se realizează de către stat, în principal (şi uneori exclusiv) prin bani. Într-adevăr, cheltuielile pe care le are de efectuat statul nu se pot efectua decât în bani. Fără bani nu există nici finanţe publice.

Această caracteristică explică şi preocuparea pentru etimologia cuvântului finanţe. După câte se pare, noţiunea de finanţe provine de la cuvintele latineşti fiare sau finis, care se traduc prin a termina, a încheia un diferend, o acţiune judiciară în legatură cu plata unei sume de bani. De la aceste cuvinte s-a format financia sau financia pecuniaria, adică plata în bani. Se crede că din aceste cuvinte latineşti s-a născut noţiunea finance folosită în Franţa în secolele XV-XVI, care avea mai multe înţelesuri şi anume: sume de bani, resurse băneşti, venit al statului, iar les finances echivala cu gospodaria publică, patrimoniul statului.

Finanţele publice reprezintă forma bănească a relaţiilor economice, în procesul repartiţiei produsului social şi venitului naţional în cadrul îndeplinirii funcţiilor statului. Conţinutul social, economic şi în special juridic al relaţiilor financiare, funcţiile şi importanţa lor sunt câteva din problemele fundamentale ale ştiinţei dreptului financiar.

Obiectul reglementării juridice financiare nu reprezintă altceva decât conţinutul dreptului finanţelor publice, iar acesta se circumscrie, în principiu, componentelor structurale ale finanţelor publice cu respectarea delimitării acestora faţă de finanţele private.

Autori contemporani consideră că finanţele publice exprimă relaţii economice de repartizare a venitului naţional şi că înţelegerea acestui fapt a permis studierea impactului pe care fenomenele financiare le produc asupra domeniilor economic, social, politic, etc.

Ştiinţa financiară sau ştiinţa finanţelor publice este o ştiinţă pluridisciplinară care studiază mijloacele prin care persoanele publice (statul şi puterile locale) îşi procură veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor colective ale populaţiei, nevoi pe care sunt însărcinaţi a le împlini, precum şi normele cerute pentru funcţionarea serviciilor privitoare la împlinirea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.

D.D. Şaguna defineşte finanţele publice ca fiind raporturi social-economice de formare şi repartizare, în expresie bănească, ce apar în legătură cu constituirea şi utilizarea resurselor necesare statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale .

Remarcăm faptul că, în doctrina noastră, nu există deosebiri fundamentale în definirea dreptului financiar. Potrivit profesorului Ioan Condor, dreptul financiar cuprinde totalitatea normelor juridice prin intermediul cărora se mobilizează, se administrează, se repartizează pe destinaţii şi se controlează fondurile băneşti necesare satisfacerii nevoilor publice, iar Ioan Gliga consideră că dreptul financiar este ansamblul normelor juridice prin care se stabilesc şi se autorizează procedee sau mijloace financiare ale statului şi ale altor colectivităţi locale.

Profesorul D.D. Şaguna defineşte dreptul finaciar ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementează relaţiile de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti ale statului şi ale instituţiilor publice, destinate satisfacerii intereselor generale ale societăţii.

În cele ce urmează, considerăm necesar a face unele precizări terminologice. Referindu-se la ramura juridică definită mai sus, unii autori o denumesc “drept financiar” , alţii “drept financiar şi fiscal ” ori “drept fiscal şi financiar” , iar alţii pur şi simplu “drept fiscal” sau “drept fiscal al afacerilor”.

Considerăm că nici una dintre aceste formulări nu este tocmai exactă. Astfel, fără a confunda noţiunea de “bani” cu aceea de “finanţe”, dorim totuşi să arătăm că analizând totalitatea finanţelor ce se realizează la nivelul unei economii, putem constata faptul că avem de-a face cu aceeaşi distincţie înregistrată şi în ceea ce priveşte ramurile de drept, şi pe care am subliniat-o anterior. Aşadar, în funcţie de forma de proprietate asupra banilor , avem de-a face cu finanţe publice sau finanţe private, după caz.

Relaţiile sociale ce iau naştere, se modifică şi se sting în sfera finanţelor publice intră sub incidenţa “dreptului financiar public” sau “dreptului finanţelor publice”, cum a mai fost el denumit.

Spre deosebire de acestea, relaţiile sociale ce iau naştere, se modifică şi se sting în sfera finanţelor private, intră sub incidenţa mai multor ramuri de drept privat: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul bancar, dreptul asigurărilor private, etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Izvoarele Dreptului Financiar.doc

Alte informatii

este o lucrare de licenta pe care am elaborat-o pentru o absolventa a facultatii de Management, Marketing în Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea,Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Piteşti