Luarea și darea de mită - Infracțiuni de corupție săvîrșite în domeniul afacerilor

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate

În condițiile în care Republica Moldova ține o poziție solidară față de cursul strategic spre integrare europeană, justiția, ca valoare socială, trebuie să urmeze acest vector în strînsă legătură cu valorile universale, concentrate prioritar pe ideea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei. Anumite experiențe ne demonstrează că pentru realizarea cu succes a aspirațiilor de integrare, nu este suficientă doar simpla recunoaștere a ordinii juridice prescrise de standardele europene, ci mai este necesar ca organele de drept să asigure eficient respectarea acesteia.

Modificarea continuă a relațiilor sociale, în permanență impune perfectarea unui cadru legislativ eficient și corespunzător, care ar asigura buna dezvoltare a societății. Un rol important în acest domeniu îl joacă normele de drept, în special cele ce vizează materia penală, aplicarea corectă a cărora este menită să stopeze creșterea criminalității, care afectează din ce în ce mai mult viața socială.

Un moment dureros pentru societatea contemporană, dar mai ales pentru Republica Moldova este flagelul bine înrădăcinat - corupția.

În conformitate cu anexa la Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe anii 2011-2015, nr.154 din 21.07.201l, corupția a constituit o preocupare permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităților publice și diverselor grupuri sociale active promovarea proceselor și mecanismelor de prevenire și de combatere a fenomenului, pornind de la declarații generale formulate în discursurile și în alte intervenții publice ale oficialilor de cel mai înalt rang, continuînd prin campanii de educare civică și de propagare a intoleranței față de fenomenul vizat, având ca finalități dosare intentate, aduse în fața justiției.

În Republica Moldova practicarea corupției rămîne a fi o ”afacere convenabilă” atît timp cît va continua să aducă beneficii considerabile persoanelor corupte fără riscurile aferente, în cazul depistării acțiunii lor, să fie prea mari. Dacă profiturile ilicite obținute din corupție sunt inestimabile, riscurile ei pot fi clar calculate: cercul subiecților care pot fi trași la răspundere este limitat; procedura de ridicare a imunității de care beneficiază anumite grupe de persoane este disproporționată în raport cu interesele urmăririi penale, inclusiv în cazul faptelor de corupție; sancțiunile aplicate nu descurajează persoana coruptă, majoritatea reducîndu-se la amenzi a căror valoare nu depășește ”cîștigul” realizat din activitatea coruptorie, confiscarea veniturilor și a proprietăților obținute ilicit nefiind aplicată datorită protecției oferite de prezumția constituțională a legalității dobîndirii proprietății; riscul de a pierde locul de muncă nu este prea înalt, deoarece legea penală limitează posibilitatea de a ocupa o anumită funcție o perioadă, însă nu exclude totalmente posibilitatea persoanei condamnate pentru infracțiuni de corupție de a rămîne în serviciul public sau în cadrul unei alte funcții de răspundere în sectorul privat.

Consecințele nefaste ale corupției în Republica Moldova sunt resimțite mai curînd de societate decît de indivizii corupți, iar practicarea corupției oferă beneficii immediate celor corupți și periclitează pe termen lung bunăstarea populației, subminînd încrederea societății în autoritățile publice și eficiența funcționării democratice a unui stat de drept.

Cea mai gravă consecință a corupției este sărăcia, care la rîndul ei, sporește atractivitatea corupției. Pentru a rupe cercul vicios ”corupție-sărăcie-corupție”, abordarea activităților anticorupție trebuie să fie ghidată de intoleranță față de corupție și de transformarea acesteia din activitate cu avantaje mari și riscuri mici într-o activitate cu avantaje mici și riscuri mari, astfel doar fiind posibilă diminuarea fenomenului.

Obiectul de studiu al acestei lucrări îl constituie infracțiunile de luare de mită, de dare de mită prin prisma conținutului infracțiunilor și a elementelor care le compun totodată aplicîndu-se metoda comparativă a aceluiaș fenomen de corupție dar în sectorul public, prin prisma conținutului și a elementelor care le compun a infracțiunilor de corupere pasivă și corupere activă. Totodată, studierea unui fenomen infracțional se face imposibilă fără abordarea unor aspecte cu caracter general. Astfel, prezenta lucrare pe lângă elementele cheie, adică studiul infracțiunilor din perspectiva dreptului penal mai cuprinde și unele aspecte definitorii și de esență precum ar fi: definirea corupției, delimitarea sectorului privat de cel public, istoricul și locul incriminării, tendința actuală a fenomenului cît și importanța combaterii fenomenului.