Mărturia Mincinoasă

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 32917
Mărime: 126.73KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: David Mihail

Cuprins

Introducere 5

Capitolul 1 –Noţiuni generale 7

1.1 Explicaţii preliminare şi succinte precizări terminologice 7

1.2 Aspecte comune infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi încercarea de a determina mărturia mincinoasă 8

1.3 Aspecte generale privind declaraţiile martorilor din perspectiva psihologiei judiciare 10

1.4 Referinţe istorice şi aspecte de drept comparat 13

1.4.1. Referinţe istorice 13

1.4.2. Aspecte de drept comparat 14

Capitolul 2 –Infracţiunea de mărturie mincinoasă 16

2.1. Aspecte generale 16

2.1.1. Concept şi caracterizare 16

2.1.2. Obiectul infracţiunii 17

2.2 Subiectul infracţiunii 18

2.2.1. Subiectul activ 18

2.2.2. Subiectul pasiv 22

2.2.3 Martorul 22

2.2.4 Minorul 25

2.2.5 Expertul 25

2.2.6 Interpretul 26

2.3 Structură şi conţinut 27

2.3.1. Situaţia premisă 27

2.3.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii 28

2.4 Forme, modalităţi, sancţiuni 34

2.4.1. Forme 34

2.4.2. Modalităţi 36

2.4.3. Sancţiuni 36

2.5 Conţinutul juridic al infracţiunii de mărturie mincinoasă 38

2.5.1 Elementul material 39

2.5.2 Urmărirea socialmente periculoasă 46

2.5.3. Raportul de cauzalitate 47

2.6. Aspecte procesuale 47

2.7. Referinţe istorice 50

Capitolul 3– Analiza comparativă a infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi încercare de a determina mărturia mincinoasă 52

3.1. Caracteristici generale 52

3.2. Comparaţie între elementele constitutive ale celor două infracţiuni 53

3.3. Comparaţia evoluţiei în timp a celor două infracţiuni 57

Capitolul 4 Mărturie mincinoasă. Elemente constitutive. Momentul consumării infracţiunii. 59

Concluzii 72

Bibliografie 73

Extras din document

Introducere

Justiţia, în relaţia cu echitatea, se dovedeşte a fi un principiu de coordonare dintre fiinţele subiective. De altfel, latinescul justiţia înseamnă dreptate, conturându-se cu timpul în două sensuri fundamentale, ce ar trebui să fie confluente: ca expresie a unei aprecieri morale şi ca activitate a organelor judiciare. Sensul moral al justiţiei desemnează ideea de dreptate, ca „aprecierea unor acţiuni umane în raport cu un deziderat social, spunându-se că acţiunea este dreaptă sau nedreaptă, sau că este menită să realizeze dreptatea socială sau este împotriva acestei dreptăţi ”.

Noţiunea de „drept”, ca şi noţiunea de „justiţie”, au generat numeroase şi însemnate discuţii în care, cea din urmă este considerată uneori ca fiind sinonim sau echivalent al dreptului, iar alteori un element distinct de acesta şi superior. Justiţia, sub un anumit aspect, constă în conformarea la o lege, deşi pe de altă parte, se afirmă că legea trebuie să fie conformă cu justiţia. Legea care se recunoaşte, pe de o parte, ca un criteriu al justului şi injustului, poate fi la rândul său – şi prin aceasta ea apare mai mult ca un fapt de ordine empirică – supusă unei judecăţi de acelaşi fel.

Totodată, într-un anumit sens, justiţia se confundă cu juridicitatea şi deci cu dreptul, întrucât formal, dreptul este întotdeauna „juşti et injuşti regulă”. Se ştie în acelaşi timp că între justiţie şi drept există posibilitatea unei antiteze, deoarece o dată oarecare a experienţei juridice poate să intre în conflict cu exigenţa absolută căreia îi dă expresie o normă a dreptului.

Aceasta explică posibilitatea adoptării unor norme contrare cerinţelor obiective, în contradicţie cu esenţa de echitate a justiţiei. Pentru a satisface aceste criterii, justiţia urmează să recunoască integral personalitatea fiecăruia, privită obiectiv, printr-o depăşire a conştiinţei particulare „egoiste” şi realizarea ecuaţiei ideale între sine şi altul. O analiză atentă a fenomenologiei juridice ne ajută să înţelegem că, criteriul echităţii justiţiei se traduce printr-o exigentă categorie determinată, care nu se mulţumeşte cu o relaţie intersubiectivă oarecare, bazată numai pe recunoaştere parţială defectuoasă sau greşită, supusă la limitări şi deviaţii empirice şi contingente, ci impune recunoaşterea egală a drepturilor şi obligaţiilor subiectului în toate interferenţele posibile cu celelalte subiecte. Justiţia, în această expresie sintetică de acţiune echitabilă, obligă ca orice subiect să fie recunoscut şi tratat de oricare altul ca un principiu fundamental al propriilor sale acte.

Egalitatea în faţa justiţiei este un drept fundamental al omului. De altfel, justiţia nu se poate concepe – în viziunea echităţii – decât ca o sinteză sau o rezultantă a dreptului egal al celor ce iau parte la ea şi presupune, prin urmare, ca un fundament al său, înţelegerea acestui drept, precum şi faptul că nimeni nu poate renega obligaţiile asumate. De aceea, dreptul trebuie înţeles nu ca o totalitate oarecare de reguli de conduită, ci ca un ansamblu de norme, instituite sau sancţionate de stat, ale căror sensuri şi finalităţi majore le constituie echitatea şi justiţia.

Dreptul penal îşi aduce şi el contribuţia la ocrotirea acestei valori sociale deosebit de importante care este justiţia. Pentru prevenirea şi reprimarea infracţiunilor, politica penală apelează la instrumente specifice, chiar dacă unele dintre acestea nu au, în mod firesc, un specific penal: educaţia etică şi juridică în familie, şcoală şi la locul de muncă, activitatea de popularizarea legilor, a normelor de conduită socială, sancţionarea fermă şi reeducarea celor ce comit infracţiuni.

Capitolul I –Noţiuni generale

1.1 Explicaţii preliminare şi succinte precizări terminologice

Mărturia mincinoasă sau în latina "falsitas în judicio" este "fapta martorului care într-o cauză penală, civilă, disciplinara sau orce altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurări esenţiale asupra cărora a fost întrebat" este incriminata prin dispoziţiile cuprinse în art. 260 din codul penal

Este asimilată cu mărturia mincinoasă fapta similară săvârşită în mod corespunzător de către expert sau interpret.

În activitatea de înfăptuire a justiţiei declaraţiile martorilor, ca şi rapoartele de expertiză sunt considerate mijloace de probă, ele contribuind la aflarea adevărului şi prin aceasta la soluţionarea cauzei în care sunt administrate. De exactitatea probelor şi de probitatea celor care concura la aflarea adevărului, depinde temeinica înfăptuire a justiţiei.

Faptele îndreptate împotriva înfăptuirii justiţiei prezintă un pericol social ridicat şi un serios obstacol pentru desfăşurarea normală a activităţii organelor însărcinate cu înfăptuirea justiţiei . Din punct de vedere al calificării de grup, aceste fapte constituie o subdiviziune în complexul grupului de infracţiuni ce fac obiectul reglementărilor cuprinse în titlul VI intitulat „Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege” .

Denumirea generică de „infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei” reflectă calificarea de ansamblu a acestor fapte şi se răsfrânge ca o caracteristică asupra fiecărei infracţiuni în parte. Pe de altă parte, dată fiind omogenitatea în esenţă a infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei – determinată în primul rând, de unitatea valorii sociale ocrotite-, aceste fapte nu sunt subdivizate în raport cu aspectele speciale ale valorii sociale protejate .

Preview document

Mărturia Mincinoasă - Pagina 1
Mărturia Mincinoasă - Pagina 2
Mărturia Mincinoasă - Pagina 3
Mărturia Mincinoasă - Pagina 4
Mărturia Mincinoasă - Pagina 5
Mărturia Mincinoasă - Pagina 6
Mărturia Mincinoasă - Pagina 7
Mărturia Mincinoasă - Pagina 8
Mărturia Mincinoasă - Pagina 9
Mărturia Mincinoasă - Pagina 10
Mărturia Mincinoasă - Pagina 11
Mărturia Mincinoasă - Pagina 12
Mărturia Mincinoasă - Pagina 13
Mărturia Mincinoasă - Pagina 14
Mărturia Mincinoasă - Pagina 15
Mărturia Mincinoasă - Pagina 16
Mărturia Mincinoasă - Pagina 17
Mărturia Mincinoasă - Pagina 18
Mărturia Mincinoasă - Pagina 19
Mărturia Mincinoasă - Pagina 20
Mărturia Mincinoasă - Pagina 21
Mărturia Mincinoasă - Pagina 22
Mărturia Mincinoasă - Pagina 23
Mărturia Mincinoasă - Pagina 24
Mărturia Mincinoasă - Pagina 25
Mărturia Mincinoasă - Pagina 26
Mărturia Mincinoasă - Pagina 27
Mărturia Mincinoasă - Pagina 28
Mărturia Mincinoasă - Pagina 29
Mărturia Mincinoasă - Pagina 30
Mărturia Mincinoasă - Pagina 31
Mărturia Mincinoasă - Pagina 32
Mărturia Mincinoasă - Pagina 33
Mărturia Mincinoasă - Pagina 34
Mărturia Mincinoasă - Pagina 35
Mărturia Mincinoasă - Pagina 36
Mărturia Mincinoasă - Pagina 37
Mărturia Mincinoasă - Pagina 38
Mărturia Mincinoasă - Pagina 39
Mărturia Mincinoasă - Pagina 40
Mărturia Mincinoasă - Pagina 41
Mărturia Mincinoasă - Pagina 42
Mărturia Mincinoasă - Pagina 43
Mărturia Mincinoasă - Pagina 44
Mărturia Mincinoasă - Pagina 45
Mărturia Mincinoasă - Pagina 46
Mărturia Mincinoasă - Pagina 47
Mărturia Mincinoasă - Pagina 48
Mărturia Mincinoasă - Pagina 49
Mărturia Mincinoasă - Pagina 50
Mărturia Mincinoasă - Pagina 51
Mărturia Mincinoasă - Pagina 52
Mărturia Mincinoasă - Pagina 53
Mărturia Mincinoasă - Pagina 54
Mărturia Mincinoasă - Pagina 55
Mărturia Mincinoasă - Pagina 56
Mărturia Mincinoasă - Pagina 57
Mărturia Mincinoasă - Pagina 58
Mărturia Mincinoasă - Pagina 59
Mărturia Mincinoasă - Pagina 60
Mărturia Mincinoasă - Pagina 61
Mărturia Mincinoasă - Pagina 62
Mărturia Mincinoasă - Pagina 63
Mărturia Mincinoasă - Pagina 64
Mărturia Mincinoasă - Pagina 65
Mărturia Mincinoasă - Pagina 66
Mărturia Mincinoasă - Pagina 67
Mărturia Mincinoasă - Pagina 68
Mărturia Mincinoasă - Pagina 69
Mărturia Mincinoasă - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Marturia Mincinoasa.docx

Alții au mai descărcat și

Uciderea din Culpă

Codul Penal În sistemul nostru de drept, persoana omului ocupa primul loc în ierarhia valorilor. În primul articol al Constitutiei se prevede ca...

Marturia Mincinoasa

CARACTERIZAREA GENERALA A INFRACTIUNILOR CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI 1.1.SCURT ISTORIC Pravilele romanesti din secolul al XVII-lea...

Corupția

Introducere Societatea contemporană a ajuns într-un moment când se poate spune că fenomenul corupţiei are dimensiuni universale, având un impact...

Aspecte de Teorie și Practică Judiciară în Materia Infracțiunilor de Mărturie Mincinoasă și Încercarea de a Determina Mărturia Mincinoasă

Capitolul I – Aspecte introductive 1. Importanţa ocrotirii justiţiei prin normele de drept penal Practica istorică demonstrează că , la orice...

Psihologia Interogatoriului

NOTE INTRODUCTIVE PRIVIND PSIHOLOGIA JUDICIARĂ PE TERENUL DREPTULUI Psihologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul proceselor,funcţiilor şi...

Coruptia si Formele Ei

Consideratiuni generale Faptul ca fenomenul coruptiei a existat din cele mai vechi timpuri, constituind pîna în prezent unul dintre cele mai grave...

Infracțiunea de Luare de Mită

I.INTRODUCERE Coruptia-fenomen juridic si sociologic Ce subiect poate fi mai tentant,mai interesant si totodata,mai controversat,decât...

Testul Poligraf - Psihologie Judiciara

R O L U L TEHNICII “LIE DETECTOR” POLIGRAPH ÎN INTEROGAREA CERCURILOR DE BĂNUIŢI 1. Scurt istoric şi evoluţie în materie De-a lungul timpului...

Ai nevoie de altceva?