Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 20575
Mărime: 322.18KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr. Barabas Barna, Lector univ.drd. Drilea Marin
Lucrare de licenta prezentata in cadrul Faclutatii de Drept Brasov, in anul 2009

Cuprins

Capitolul I

1. Noţiuni introductive

1.1. Scurt istoric.pag.1

1.2. Definiţia morţii şi a vieţii.pag.3

1.3. Etapele morţii.pag.3

1.3.1. Agonia („viaţa redusă”) .pag.3

1.3.2 Preagonia.pag.4

1.3.3. Moartea clinică (moartea relativă) .pag.5

1.3.4 Moartea cerebral.pag.6

1.3.5. Moartea biologică (moartea reală sau definitivă) .pag.6

1.4 Semnele morţii.pag.7

1.4.1. Semnele negative de viaţă.pag.8

1.4.2. Semnele pozitive de moarte.pag.8

1.4.3. Semnele pozitive tardive de moarte.pag.11

Capitolul II

Clasificarea medico-legală a morţii. Felul morţii.

2.1. Moartea neviolentă.pag.14

2.2. Moartea violent.pag.15

2.3. Moartea suspectă de a fi violent.pag.16

2.4 Moartea suspectă.pag.16

2.5 Moartea subită.pag.17

Capitolul III

Constatarea medico-legală şi expertiza medico-legală

3.1. Introducere.pag.22

3.2. Noţiuni privind constatarea medico-legală şi expertiza medico-legală.pag.24

3.3.Procedura de efectuare a constatărilor medico-legale.pag.25

3.4.Expertiza medico-legală.pag.30

3.5.Procedura expertizei.pag.32

3.6. Valoarea probatorie a constatărilor medico-legale şi a raportului de expertiză.pag.34

Capitolul IV

4.1.Rolul medicinei legale în probaţiunea morţilor neviolente.pag.37

4.2.Consideraţii privind poziţia si atribuţiile experţilor desemnaţi de părţi.pag.43

Capitolul V

Studiu de caz: Raportul deceselor de cauză violent/neviolentă în cadrul autopsiilor medico-legale. .pag.47

Capitolul VI

Concluzii.pag.51

Bibliografie

Extras din document

Capitolul I

1. Noţiuni introductive

1.1. Scurt istoric

Încă de la debutul învatamântului superior medical, medicina legală s-a aflat printre disciplinele obligatorii incluse în programa de învatamânt. Astfel, în anul 1856, când a fost înfiinţată de către Carol Davila „scoala de Chirurgie” de la Mihai Vodă, cu o durată a studiilor de 4 ani, medicina legală şi toxicologia erau incluse în semestrul de vară al anului IV.

În anul următor, 1857, „şcoala de Chirurgie” se transformă în „şcoala Naţională de Medicina şi Farmacie” cu o durată de 8 ani, în care medicina legală se preda în anul VI, în semestrul de vară. Primul profesor de medicină legală şi toxicologie a fost Gh. Atanasovici (1822-1892), numit în anul 1862 şi medic legist al capitalei, în conformitate cu „Instrucţiunile pentru medicul legist al capitalei Bucureşti” (art.3 -„medicul legist al capitalei este totodată membru al Consiliului Medical Superior şi profesor de medicină legală la şcoala Naţională de Medicina”, publicate în Monitorul Medical; din anul 1865 şi până în anul 1897), această prevedere legală nu a mai fost respectată.

În anul 1879 a fost numit profesor de medicină legală (şi de psihiatrie) Alex Şutzu (1837-1919), care a solicitat Ministerului Justiţiei să-l oblige pe medicul legist al capitalei să accepte ca studenţii în medicină să participe la autopsiile medico-legale.

Personalitatea marcantă care a reorganizat activitatea şi a modernizat instituţia medico-legală este prof. Mina Minovici (1858-1933), numit în postul de medic legist al capitalei în anul 1890 şi suplinitor al postului de profesor de medicină legală la Facultatea de Medicină din Bucureşti în anul 1897 (în anul 1899 este numit profesor titular); anul 1897 reprezintă anul în care s-a revenit la principiul stabilit în anul 1862, conform căruia, profesorul de medicină legală trebuie să deţină şi postul de medic legist al capitalei. Pentru meritele deosebite obţinute în întreaga sa activitate stiinţifică (autor printre altele al Tratatului complet de medicină legală - premiat de Academia Română) şi profesională, considerat pe drept cuvânt fondatorul medicinei legale românesti, printr-un decret publicat în M.O. din 1925 numele prof. Mina Minovici este adăugat titulaturii Institutului medico-legal, pe care l-a condus în perioada 1892-1932.

Dintre cei 9 copii care au trăit (6 băieţi şi 3 fete din totalul celor 13) ai familiei Minovici încă doi vor fi implicaţi în activitatea de medicină legală şi anume Nicolae Minovici (1868-1941) şi Ştefan Minovici (1867-1935).

Nicolae Minovici a organizat şi a dezvoltat ştiinţa care, mai târziu, avea să fie denumită criminalistică, a efectuat experienţe pe propria persoană legate de spânzurare, a înfiinţat Azilul de noapte, Societatea de Salvare (1906) cu anexele ei, Spitalul de Urgenţă Bucureşti (1934); în anul 1919 a devenit profesor de medicină legală şi a condus Institutul medico-legal în perioada 1932-1938. Dintre lucrările publicate de prof. N. Minovici menţionăm: „Studiu asupra spânzurării”, „Manual tehnic de medicină legala”, „Tehnica autopsiei medico-legale” (în colaborare cu dr. M. Kernach), „Osteologie medico-legală.”

Ştefan Minovici, licenţiat în stiinţele fizico-chimice (1893), şeful catedrei de chimie organică de la Facultatea de ştiinţe Bucureşti (1924), autor al „Manualului tehnic şi practic de chimie analitică”, a contribuit la formarea „Facultăţii de farmacie Bucureşti”, a „Societăţii de chimie din România”, a „Institutului de chimie teoretică al Universităţii din Bucureşti” şi a „Asociaţiei generale a corpului farmaceutic din România”, considerate pe drept cuvânt ctitoriile sale.

Activitatea prof.şt. Minovici s-a manifestat în domeniul chimiei analitice, organice, biologice şi legale punând bazele toxicologiei medico-judiciare (în anul 1912 publică primul manual de toxicologie din ţara noastră). Trebuie precizat că Ştefan Minovici s-a remarcat şi ca specialist în depistarea falsurilor în înscrisuri, de bancnote, introducând metoda luminii electrice intense pentru a diferenţia cernelurile suprapuse şi construind un aparat fotografic pentru evidenţierea acestora; în anul 1900 a publicat lucrarea „Falsurile în înscrisuri şi fotografia în serviciul justiţiei”, iar în anul 1934 înfiinţează „Societatea română de grafologie.” Din anul 1894 şi până în 1911 a condus laboratorul de chimie organică (toxicologie) din cadrul Institutului medico-legal, pe care l-a reorganizat şi modernizat.

Prin întreaga lor activitate, fraţii Minovici şi-au înscris numele în rândul celor mai importante personalităţi ale ştiinţei româneşti şi în mod particular, în panoplia medicinei legale.

Medicina legală este o disciplină medicală care îşi pune cunostinţele sale în slujba justiţiei, ori de câte ori pentru lămurirea unei cause judiciare sunt necesare anumite precizări cu caracter medico-biologic.

Numită şi medicină juridică, această disciplină complexă, preo-cupată de realitatea biologică-umană, obiectivă, respectiv medicina legală s-a născut din nevoia de justiţie a fiinţei umane, entitate bio-psiho-socio-spirituală unică şi irepetabilă.

Deşi o definiţie care să cuprindă întreaga gamă a preocupărilor caracteristice acestui domeniu de activitate socio-profesională este dificil de conturat, totuşi, pentru a putea reliefa rolul acestei discipline în constelaţia materiilor specifice învăţământului juridic, considerăm că medicina legală este o disciplină medicală de sinteză, situată la graniţa dintre ştiinţele medico-biologice (în general, concrete) şi cele socio-juridice (de regulă, abstracte), ce are drept scop sprijinirea competentă a justiţiei ori de câte ori pentru lămurirea unei cauze judiciare sunt necesare (anumite) precizări cu caracter bio-medical.

Apare cu totul şi cu totul surprinzător faptul că, în mod aleatoriu, fără un fundament motivaţional solid, medicina legală este considerată o disciplină conexă în cadrul învăţământului juridic, în pofida realităţii care i-ar oferi loc între materiile fundamentale.

Preview document

Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 1
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 2
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 3
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 4
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 5
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 6
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 7
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 8
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 9
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 10
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 11
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 12
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 13
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 14
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 15
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 16
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 17
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 18
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 19
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 20
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 21
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 22
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 23
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 24
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 25
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 26
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 27
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 28
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 29
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 30
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 31
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 32
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 33
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 34
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 35
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 36
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 37
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 38
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 39
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 40
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 41
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 42
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 43
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 44
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 45
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 46
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 47
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 48
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 49
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 50
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 51
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 52
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 53
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 54
Medicină legală - studiul morții neviolente în cazuistica medicino-legală - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Medicina Legala - Studiul Mortii Neviolente in Cazuistica Medicino-Legala
    • COPERTA.doc
    • Cuprinsul lucrarii.doc
    • Medicina Legala - Studiul Mortii Neviolente in Cazuistica Medicino-Legala.doc

Alții au mai descărcat și

Expertiză medico-legală pe cadavre

CAP.I. NOTIUNI GENERALE ALE MEDICINEI–LEGALE I.1. INTRODUCERE ,,Medicina legala se aseaza langa judecatori si imparte cu ei neplacutul privilegiu...

Cercetarea Criminalistica a Infractiunii de Omor

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE Secţiunea 1 Consideraţii preliminare. 1.1. Noţiuni generale Infracţiunile contra vieţii, reprezintă cele mai...

Considerații Generale privind Infracțiunea de Omor

INTRODUCERE Viaţa este bunul cel mai de preţ al omului. Pe oricare treaptă a dezvoltării sale, omul şi-a apărat viaţa, individual sau colectiv,...

Tanatologia medico-legală

Tanatologia medico – legală 1.Introducere Tanatologia este partea constitutivă a științei medico – legale care se ocupă cu studiul fenomenelor,...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Intoxicatia cu Alcool

Prin unele date stintifice ; literale sau artistice la alcoolism , acesta a insotit omenirea facand parte integrata din viata societati omenesti....

Medicină Legală

Denumirea acestei specialităţi este de medicină legală sau medicină judiciară (forensic medicine sau legal medicine), depinzând de sistemele...

Ai nevoie de altceva?