Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 26197
Mărime: 101.52KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE ALE FORMEI DE CRIMINALITATE ÎNTÂLNITE ÎN PRACTICA JURIDICĂ DIN ROMÂNIA 6

1.1 Apariţia şi evoluţia criminalităţii şi crimei organizate din ţara noastră. 6

1.2. Scopul criminalisticii. 9

CAPITOLUL II. INVESTIGAREA INFRACŢIUNILOR DIN DOMENIUL CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE. PROBAŢIUNEA ŞI PROBELE CARE FAC OBIECTUL ACESTEIA. 11

2.1.Crima organizată. Noţiune şi trăsături. 11

2.2. Criminalitatea organizată, reglementării juridice. 12

2.3 Structuri şi tipuri de organizaţii criminale. 13

2.4. Regimul juridic al drogurilor conform Legii 143/2000 15

2.5. Traficul și consumul de droguri ca modalitate de săvârşire a infracţiunilor din domeniul crimei organizate. 19

2.6.Investigarea actelor procesual penale în domeniul criminalităţii organizate. 21

2.7. Etape și modalități de acțiune. Organizarea flagrantului. 23

2.8. Cercetarea la fața locului în cazul infracțiunilor de trafic si consum de droguri. 25

2.8.1 Activităţi premergătoare cercetării la faţa locului. 27

2.8.2 Fazele cercetării la fața locului. 28

2.9. Investigarea locului faptei în cazul infracțiunilor de trafic și consum de droguri. 32

CAPITOLUL III. PROCEDEE TACTICO–CRIMINALISTICE ȘI REGULI DE URMAT LA EFECTUAREA ACTELOR PRINCIPALE DE URMĂRIRE PENALĂ. 38

3.1. Principiile organizării Urmăririi Penale. 38

3.2 Tehnici speciale de supraveghere sau cercetare (art 138 C. pr.pen) 39

3.2.1 Tehnici speciale de supraveghere sau cercetare - livrarea supravegheată 40

3.3 Elementele de tactică criminalistică. 41

3.4. Metode și mijloace tehnice știnţifice destinate investigațiilor criminalistice. 43

3.4.1.Tactica ascultării suspectului 46

3.4.2. Pregătirea în vederea ascultării. 47

3.4.3. Particularități psihologice ale procesului formării și redării declaraților suspectului 47

3.4.4. Cunoașterea suspectului sau inculpatului. 48

3.4.5. Alegerea locului propice unde urmează să se facă ascultarea. 49

3.4.6. Asigurarea prezenței suspectului. 50

3.4.7. Asigurarea prezenței unui apărător. 50

3.4.8. Stabilirea și intocmirea planului de ascultare. 51

3.4.9. Tactica ascultării propriu-zise. 51

3.4.10. Consemnarea și verificarea declarațiilor. 52

CAPITOLUL IV. ASPECTE DE DREPT PENAL ȘI PROCESUAL PENAL PRIVIND SESIZAREA ORGANELOR JUDICIARE ȘI A CELOR EXTRA JUDICIARE COMPETENTE ÎN A CONSTATA INFRACȚIUNIILE DIN DOMENIUL CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE. 54

4.1. Aspecte de urmat în constatatea infracțiunilor de trafic și consum de droguri. 54

4.2. Măsuri de siguranță împotriva consumului de droguri 61

CAPTOLUL V. ASPECTE FINALE PRIVIND INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DE TRAFIC SI CONSUM DE DROGURI 65

5.1.Aspecte finale și propuneri de lege ferenda. 65

BIBILIOGRAFIE 67

Extras din document

Aflarea adevărului este cel mai anevoios proces într-o societate, mai ales cum este societatea de astăzi, în care oamenii amestecă în proporţii: binele cu răul, cinstea cu necinstea, nerespectarea legii cu infracţiunea.

Criminalistica încearcă să se apropie de aflarea adevărului, fie el şi relativ, dar nu-şi impune să ajungă la esenţa adevărului relativ. Ea trebuie să - şi asume propriul dicton ,,sunt o ştiinţă şi nimic din ceea ce este ştiinţific nu-mi este străin”.

Criminalistica - ştiinţa a căutat şi a găsit un sprijin eficient în toate cercetările şi în sprijinul propriului demers de cercetare. În ea se găseşte credinţa că nu există la ora actuală vre-un domeniu ştiinţific căruia să nu-i poată fi cerut un tribut de cunoştiinţe care să fie pus în scopul aflării adevărului.

În orice societate există autoritate. Orice autoritate are urcuşuri şi coborâşuri. Nu există societăţi bazate pe o deplină egalitate.

Aflarea adevărului impune folosirea probei ştiinţifice urmărindu-se astfel soluţionarea corectă sub toate aspectele a cauzelor judiciare, acest lucru fiind de neconceput în procesul penal şi civil.

O informaţie scrisă despre examinarea criminalistică a actelor datează din anul 1969, cand a fost cercetată metoda de falsificare a semnăturii regelui Carol al IX-lea al Franţei.

În dezvoltarea ştiinţei criminalistice a fost procesul realizat din toate domeniile cunoaşterii umane, care a condus la identificarea unor noi mijloace ştiinţifice de luptă împotriva criminalisticii, de natură să răspundă dinamicii fenomenului infracţional.

România a fost printre primele ţării care a introdus noile mijloace ştiinţifice în activitatea de cercetare a infracţiunilor.

În anul 1895 prof. Mina Minovici a înfiinţat Serviciul de identificare judiciară folosind sistemul antropometric al lui Bertillon. Acest serviciu ţinea evidenţa persoanelor cu antecedente penale pe bază de fişe antropometrice. Tot prof. Mina Minovici a efectuau experimente în domeniul identificării infracţiunilor pe baza urmelor digitale, obţinand 1909 rezultate care au pus această metodă în practica juridică din România.

Primul Tratat de medicină legală din România în care au fost analizate pe larg probleme de criminalistică, cum sunt: identificarea criminalistică, metodele fotografiei judiciare, cercetarea urmelor digitale şi plantarea urmelor de încălţăminte, a apărut în anul 1904 de către prof. dr. Nicolae Minovici.

Primele instrucţiuni practice pentru investigarea criminalistică a locului faptei au fost elaborate în anul 1929 de către criminaliştii specialiştii Petrescu Victor şi Panaitescu Dumitru.

Rolul criminalisticii este acela de aflare a adevărului și nu poate fi clarificat decât prin cercetarea la laborator a urmei şi probei materiale ridicate de la locul săvârşirii infracţiunii.

Crima organizată apare ca o provocare la adresa securităţii internaţionale, a societăţilor şi tuturor legăturilor statelor, pe care le determină să identifice forme noi de combatere a fenomenului, atat prin intermediul legilor penale cât şi a măsurilor de securitate , a faptelor de acest gen, dar şi la adresa doctrinei penale, determinand pe oamenii de ştiinţă să mediteze asupra naturii gravităţii şi particularităţilor acţiunilor criminale săvârşite de asociaţii de infractorii, spre a sugera modalităţii noi, specifice şi eficiente de luptă, prin mijlocirea legii penale împotriva fenomenului menţionat.

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, combaterea fenomenului crimei organizate respectiv a traficului și consumului de droguri a ocupat un loc important în preocupările factorilor de conducere din ţara noastră, elaborând un program de armonizare al legislaţiei.

În acest sens, au fost elaborate şi adoptate elemente importante ale crimei organizate , astfel:

-Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;

-Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

-Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;

-Legea nr. 678/2001 privind prevenirea combaterea şi traficul de persoane;

-Legea 656/2002 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor;

- Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor;

-Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea crimei organizate.

Crima organizată reprezintă segmentul infracţional la care se raportează activităţile ilegale, de natură să afecteze anumite sectoare ale activităţi politice, economice şi sociale desfăşurate prin metode şi mijloace, constant planificate şi conspirate, de către asociaţiile de indivizi cu ierarhie internă, bine determinată cu structuri de autoapărare, în vederea obţinerii de profituri ilicite.

Criminalitatea transnațională organizată este una dintre principalele amenințări care planează asupra securității. Ea dăunează dezvoltării sociale, economice, politice și culturale a societăților. Cuvântul de ordine al criminalilor este de a realiza maximum de profituri cu minimum de riscuri.

Traficul de droguri urmăreşte obţinerea de profituri, este de înţeles faptul că la dezvoltarea acestui flagel contribuie o serie de factori economici iar in ultimii ani, grupurile criminale organizate au construit rețele la scară internațională și au adunat beneficii considerabile

Structurile specializate din Ministerul Administraţiei şi Internelor care se ocupă cu prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate sunt suținute în activitatea lor şi de structurile de criminalistică ale Poliţiei Române, Institutul de Criminalistică şi serviciile teritoriale prin participarea specialiştilor la cercetarea locului faptei, percheziţii, constatări în flagrant, efectuarea de constatări tehnico - ştiinţifice sau expertize.

Aşadar elementele metodologice de investigare a faptelor criminalităţii organizate,al traficului și consumului de droguri, au fost necesare din cauza dezvoltării semnificative a acestor fapte grave din ţara noastră dar si la nivelul Uniunii Europene.

Criminalitatea organizată prin traficul și consumul de droguri reprezintă o amenințare pentru economia și societatea europeană iar răspunsul Uniunii Europene în această luptă se adaptează la complexitatea fenomenului.

Bibliografie

1.Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică, Ediţia a V-a, Editura Universul juridic, 2010.

2.Florin Ionescu, Criminalistică, Editura Universitară, Bucureşti, 2007.

3.Jenică Drăgan, Dicționar de droguri,Editura All Beck,București ,2005

4.Jenică Drăgan, Substanțe chimice esențiale și precursorii, Editura M.I., 1995

5.Nelu Viorel Cătuna, Criminalistică, Editura C.H.Back, Bucureşti, 2008.

6.Lazăr Carjan, Curs de criminalistică, Editura Curtea veche, 2007

7.Vasile Lăpăduşi, Gheorghe Popa, Lazăr Carjan, Iancu Ştefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Ţărmurean, Metode şi tehnici de identificare criminalistică, Bucureşti, 2006.

8.Asociaţia criminaliştilor din Romania, Investigarea criminalistică a infracţiunilor din domeniul crimei organizate, Bucureşti, 2010.

9.Medeanu Tiberiu Constantin, Criminalistica în acţiune, Cazuistica unui procuror criminalist, Vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti , 2006.

10.Medeanu Tiberiu Constantin, Criminalistica în acţiune, Omorul, terorismul şi crima organizată, Vol.II, Editura Lumina Lex, Bucureşti , 2006.

11.Anamaria Cercel, Marcel Stanciu, Criminologie, Editura Paralela 45, 2007.

12. Vasile Bercheșan, Cercetarea penala ( Criminalistică- Teorie și practică) Editura și Tipografia Icar, București, 2002.

13. N. Volonciu, Drept procesual Penal, Editura Didactica și Pedogogică, București,1972.

14. V. Zdrenghea, T. Butoi, Investigația psihologică a comportamentului simulat, Editura Ministerului de Interne, București, 1991.

15. Aurel Ciopraga, Criminalistica. Tratat de tactica, Editura Gama, Iași 1996.

16. C. Aionițoaie, C Pletea, Constatarea Tehnico-științifică și expertiză în Tratat de Tactica Criminalistică, Edituira Carpati, Craiova 1992.

17. Em. Stancu, Tratat de criminalistică, Editura Actami, București 2001.

18. I Anghelescu, Tratat practic de criminalistică, Editura Ministerului de Interne, Volumul I, București 1976.

19. A Ciopraga, I. Iacobuță, Crminalistica, Editura Junimea, Iași 2001.

Preview document

Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 1
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 2
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 3
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 4
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 5
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 6
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 7
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 8
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 9
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 10
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 11
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 12
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 13
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 14
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 15
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 16
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 17
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 18
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 19
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 20
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 21
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 22
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 23
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 24
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 25
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 26
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 27
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 28
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 29
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 30
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 31
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 32
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 33
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 34
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 35
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 36
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 37
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 38
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 39
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 40
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 41
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 42
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 43
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 44
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 45
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 46
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 47
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 48
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 49
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 50
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 51
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 52
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 53
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 54
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 55
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 56
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 57
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 58
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 59
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 60
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 61
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 62
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 63
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 64
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 65
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 66
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 67
Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Metodologia cercetarii traficului si consumului de droguri.doc

Alții au mai descărcat și

Combaterea Drogurilor pe Legea 143 din 2000

Introducere Lupta contra morţii albe este astăzi, mai mult ca niciodată, o exigenţă fundamentală a societăţii noastre. Drogurile reprezintă sursa...

Infractiuni Privitoare la Regimul Armelor, Munitiilor, Materiilor Radioactive si Materiilor Explozive - Particularitati in Domeniul Militar

INTRODUCERE Autori de seama ai dreptului penal, practicieni de prestigiu au afirmat, iar criminalitatea reala demonstreaza, ca armele, munitiile,...

Cercetarea Infractiunilor de Trafic de Stupefiante

„Problema drogurilor nu poate fi soluţionată într-o zi sau într-un an, dar, prin participarea activă a popoarelor, organizaţiilor şi naţiunilor, ea...

Considerații Generale privind Infracțiunea de Omor

INTRODUCERE Viaţa este bunul cel mai de preţ al omului. Pe oricare treaptă a dezvoltării sale, omul şi-a apărat viaţa, individual sau colectiv,...

Traficul și consumul ilicit de droguri

CAPITOLUL I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE Secțiunea I. Traficul de droguri. Noțiune și Cadrul legal O sursă de insecuritate în sociatatea de astăzi o...

Cercetarea Criminalistica a Infractiunii de Omor

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE Secţiunea 1 Consideraţii preliminare. 1.1. Noţiuni generale Infracţiunile contra vieţii, reprezintă cele mai...

Infractiuni privind Circulatia pe Drumurile Publice

Capitolul I Aspecte generale Secţiunea I - Scurt istoric După războaie, afirma reputatul specialist Norbert Tieman la Conferinţa asupra...

Investigarea criminalistică a infracțiunilor privind traficul de droguri

INTRODUCERE Numai în primele săptămâni ale anului 2007, în rezultatul accidentelor de circulaţie rutieră au decedat mai mult de 30 de persoane. La...

Ai nevoie de altceva?