Microurme

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 24133
Mărime: 2.57MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof . Univ. Dr. Valeriu Ion
Facultatea de Drept si Stiinte Administrative
Universitatea de Vest, Timisoara

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE ŞI CERCETAREA LA LOCUL FAPTEI 7

1.1.Conceptul de interpretare criminalistică a microurmelor la locul faptei 7

1.2.Noţiunea, scopul si importanţa cercetării locului faptei 9

1.3.Sarcinile si trăsăturile caracteristice ale cercetării locului faptei 11

1.4.Activităţi preliminare cercetării locului faptei 13

1.5.Tactica efectuării cercetării locului faptei 14

CAPITOLUL II. NOŢIUNEA DE URMĂ A INFRACŢIUNII ŞI CRITERIILE CRIMINALISTICE DE CLASIFICARE A URMELOR 19

2.1. Aspecte generale privind noţiunea, obiectul şi sarcinile traseologiei judiciare 19

2.2. Accepţiunile noţiunii de microurmă a infracţiunii 20

2.3. Criterii criminalistice de clasificare a microurmelor infracţiunii 23 2.4. Mijloace tehnice folosite în descoperirea, ridicarea, ambalarea şi păstrarea/ prezervarea microurmelor 33

2.5. Microurme în cercetarea criminalistică 36

2.5.1. Microurme biologice 36

2.5.1.1. Urmele de sânge 36

2.5.1.2. Urme sub formă de păr 38

2.5.1.3. Urme olfactive 40

2.5.1.4. Urme rezultate din procesul fiziologic al organismului 41

2.5.1.5. Urme de mâini şi de picioare 44

2.5.1.6. Urme de dinţi - amprenta dentară 45

2.5.1.7. Urmele de buze 46

2.5.2. Microurme materie 46

2.5.2.1. Urme formate din resturi de fumat şi iluminat 46

2.5.2.2. Urme sub formă de sfori, cordoane, frânghii şi resturi ale acestora 47

2.5.2.3. Urme sub formă de obiecte sau resturi de obiecte 48

2.5.2.4. Urmele lăsate de mijloacele de transport 48

2.5.2.5. Urme sub formă de alimente sau resturi de alimente 50

2.5.2.6. Urme de praf si noroi 50

CAPITOLUL III. VALORIFICAREA MICROURMELOR PRIN EXPERTIZE CRIMINALISTICE ŞI CONSTATĂRI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE 52

3.1 Analiza biocriminalistică în cazul microurmelor de natură biologic 52

3.2 Expertiza ADN 52

3.3 Microurmele exploatate prin expertize fizico-chimice 54

3.4 Microurmele şi expertiza traseologică 54

CONCLUZII 56

BIBLIOGRAFIE 57

ANEXE 60

Extras din document

Criminalistul român C. Turai este de părere că specialistul criminalist trebuie să aibă „răbdarea şi intuiţia unui mare artist”

Pentru o mai bună soluţionare a cauzelor penale, aplicarea regulilor de drept nu este suficientă, astfel încât pentru conturarea obiectului probaţiunii „trebuie să se recurgă la diverse metode ştiinţifice de investigare a realităţii, precum şi la regulile tactice de efectuare a unor acte procedurale.

Momentul apariţiei noii ştiinţe judiciare a fost în urmă cu un secol” , atunci când Hans Gross, fondatorul ei, a editat „Manualul judecătorului de instrucţie în sistemul criminalisticii”.

„Apariţia criminalisticii, a fost favorizată de progresul realizat în domeniile cunoaşterii umane” , şi datorită perioadei în care modurile de luptă împotriva criminalităţii au devenit insuficiente faţă de numărul infractorilor care deveniseră, şi ei, mai riguroşi, mai meticuloşi şi care foloseau noi metode şi mijloace de operare.

Criminalistica are rolul de a asigura o bună pregătire profesională a tuturor celor care urmează să îşi desfăşoare activitatea în domeniul juridic, în special al organelor de urmărire penală, deoarece ea stabileşte metodele şi mijloacele pentru prevenirea infracţiunilor, identificarea făptuitorului/făptuitorilor şi aflarea adevărului, pornind de la datele pe care le furnizează diferitele ştiinţe şi organele de urmărire penală.

Criminalistica este considerată a fi „ştiinţa contra crimei”, deoarece deţine o structură complexă, compusă din următoarele ramuri distincte:

1.„Tehnica criminalistică - care cuprinde totalitatea metodelor tehnico-ştiinţifice de descoperire, fixare, ridicare şi examinare a urmelor;

2.Tactica criminalistică - cuprinde regulile de organizare şi desfăşurare a activităţii de urmărire penală şi de judecată” ;

3.Metodologia criminalistică - cuprinde recomandarea mijloacelor de cercetare a infracţiunilor.

Se poate afirma faptul că, criminalistica asigură conţinutul activităţii de investigaţie, cercetare şi expertiza criminalistică, precum şi îndeplinirea sarcinilor ce revin tuturor organelor de urmărire penală.

Criminalistica presupune o serie de legături şi cu alte domenii sau ştiinţe şi anume:

1.Dreptul procesual penal - prin finalitatea activităţii criminalistice ;

2.Dreptul penal - criminalistica este un mijloc de realizare a politicii penale;

3.Criminologia - prin furnizarea de date rezultate din activităţile criminalistice;

4.Chimia - prin adaptarea metodelor şi mijloacelor folosite în chimie, în special pentru analiza microurmelor descoperite la locul faptei;

5.Fizica - prin preluarea unora dintre metodele şi mijloacele tehnice specifice fizicii, de exemplu folosirea lupei de mână sau a unor aparate optice complicate în tehnica criminalistică;

6.Biologie - pe baza examinării urmelor de natură organică, criminalistul primeşte o serie de date valoroase referitoare la făptuitor;

7.Medicina legală - o mare parte din activitatea de investigare se realizează de către medicul legist şi expertul criminalist;

8.Psihologia şi psihiatria judiciară;

9.Informatica - sistemul de indentificare a amprentelor digitale, folosirea bazei de date internaţionale pentru identificarea şi prinderea suspecţilor de infracţiuni, etc.

Procesul criminalistic include:

-Activităţi premergătoare participării la locul faptei;

-Întreprinderea de acţiuni iniţiale la locul faptei;

-Strategii de cercetare la locul faptei;

-Realizarea cercetării la locul faptei;

-Evaluarea probelor descoperite la locul faptei;

-Examinări suplimentare;

-Interpretarea şi raportarea constatărilor de la locul faptei;

-„Examinarea, testarea şi evaluarea corespunzătoarea a cazului;

-Interpretarea rezultatului examinărilor şi testelor;

-Realizarea raportului şi interpretarea rezultatelor”

„Cercetarea la faţa locului este o activitate complexă, de durată, care solicită exactitate, calm, perseverenţă, prudenţă, efort şi uneori, chiar sacrificii, pentru realizarea scopului pe care-l urmăreşte”

Cercetarea la faţa locului parcurge două faze:

-Faza statică - este constatarea stării de fapt, fără atingerea sau schimbarea poziţiei, a urmelor şi mijloacelor materiale de probă

-Faza dinamică - examinarea in detaliu şi în mişcare a tuturor urmelor şi mijloacelor de probă

Bibliografie

1. „Dicţionar de filozofie", Ed. Politică, Bucureşti. 1978

2.„Mic Dicţionar Enciclopedic“, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1972.

3.Aioniţoaie C. - Tactica cercetării la faţa locului, în Curs de criminalistică. Anexa. - Academia de Poliţie „Al.I. Cuza“, Bucureşti, 1983

4.Alfredo Niceforo - La police et l’enquette judiciare scientifique, Editura Libraire Universelle, Paris, 1907

5.Asanache Gheorghe - “Elemente de medicină biocriminalistică”, Colectia Institutului Victor Babeş , Bucureşti

6.Camil Suciu - Criminalistica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972

7.Canarache, Ana şi Breban, Vasile, „Mic dicţionar al limbii române“, Ed. Ştiinţifică. Bucureşti, 1974

8.Colectiv - Tratat de tactică criminalistică, Editura Carpaţi, Craiova, 1992

9.Colectiv, Tratat practic de criminalistică, vol.I, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti

10.Coteanu, I. şi Leche, Luiza şi Mircea, „Dicţionarul Explicativ al Limbii Române“, Ed. Academiei, 1975

11.C-tin Drăghici - Tehnica criminalistică, Editura ERA, Bucureşti, 2004

12.C-tin Drăghici - Tehnica criminalistică, Editura ERA, Bucureşti, 2003

13.C-tin Drăghici, Mircea Lupu - Tehnica criminalistică, Ediţia a II-a, Editura Fundaţia Culturală, LIBRA, Bucureşti, 2004.

14.Dicţionar de pedagogie Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1979

15.Dr. Lucian Ionescu, Criminaliatea incotro?, Revista "Palatul de jutitie" nr. 11-12/1997 citat de Radu Constantin, Pompil Draghici, Mircea Ionita, Expertizele, mijloc de proba in procesul penal, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000

16.Dragomir Elena, Orăşteanu Alina - Prelevarea şi interpretarea criminalistică prin genotipare judiciară a microurmelor biologice de contact în cazul omuciderilor prin strangulare

17.Edmond Locard - Manual de tehnique policiere, Ed.Poyot, Paris 1948

18.Emilian Stanciu - “Criminalistică Știinta investigării infracţiunilor , Ed.Tempus , Bucureşti , 1992

19.Camil Suciu - “Criminalistică” , Ed Didactică si Pedagogică , Bucureşti , 1973

20.Emilian Stancu - Tratat de criminalistică, Ediţia a III-a, Bucureşti, 2004

21.Gaston Chevet şi Philippe Marano - Criminalistique, Paris, 1980

Preview document

Microurme - Pagina 1
Microurme - Pagina 2
Microurme - Pagina 3
Microurme - Pagina 4
Microurme - Pagina 5
Microurme - Pagina 6
Microurme - Pagina 7
Microurme - Pagina 8
Microurme - Pagina 9
Microurme - Pagina 10
Microurme - Pagina 11
Microurme - Pagina 12
Microurme - Pagina 13
Microurme - Pagina 14
Microurme - Pagina 15
Microurme - Pagina 16
Microurme - Pagina 17
Microurme - Pagina 18
Microurme - Pagina 19
Microurme - Pagina 20
Microurme - Pagina 21
Microurme - Pagina 22
Microurme - Pagina 23
Microurme - Pagina 24
Microurme - Pagina 25
Microurme - Pagina 26
Microurme - Pagina 27
Microurme - Pagina 28
Microurme - Pagina 29
Microurme - Pagina 30
Microurme - Pagina 31
Microurme - Pagina 32
Microurme - Pagina 33
Microurme - Pagina 34
Microurme - Pagina 35
Microurme - Pagina 36
Microurme - Pagina 37
Microurme - Pagina 38
Microurme - Pagina 39
Microurme - Pagina 40
Microurme - Pagina 41
Microurme - Pagina 42
Microurme - Pagina 43
Microurme - Pagina 44
Microurme - Pagina 45
Microurme - Pagina 46
Microurme - Pagina 47
Microurme - Pagina 48
Microurme - Pagina 49
Microurme - Pagina 50
Microurme - Pagina 51
Microurme - Pagina 52
Microurme - Pagina 53
Microurme - Pagina 54
Microurme - Pagina 55
Microurme - Pagina 56
Microurme - Pagina 57
Microurme - Pagina 58
Microurme - Pagina 59
Microurme - Pagina 60
Microurme - Pagina 61
Microurme - Pagina 62
Microurme - Pagina 63
Microurme - Pagina 64
Microurme - Pagina 65
Microurme - Pagina 66
Microurme - Pagina 67
Microurme - Pagina 68
Microurme - Pagina 69
Microurme - Pagina 70
Microurme - Pagina 71
Microurme - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Microurme.doc

Alții au mai descărcat și

Delicvența juvenilă

INTRODUCERE Copilul este si ramane viitorul oricarei societati; de modul in care acesta este crescut si educat depinde asadar evolutia omenirii....

Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice

1. Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară Stabilirea adevărului este o problemă asupra căreia se concentrează atât...

Modurile de Schimbare a Numelui Persoanei Fizice pe Cale Administrativă

CAPITOLUL 1 SCURT ISTORIC PRIVIND NUMELE 1.1 Evoluţia legislativă Este necesar ca orice persoană fizică să aibă un nume care să fie determinat...

Cercetarea la fata locului

INTRODUCERE Cercetarea la fața locului este una dintre cele mai importante activități care se desfășoară de către organele judiciare în vederea...

Cercetarea la Fața Locului

Introducere După cum se ştie, orice activitate infracţională presupune prezenţa făptuitorului la faţa locului şi desfăşurarea de către acesta a...

Identificarea Persoanelor după Urme

GLOSAR DE TERMENI • CRIMINALISTICĂ =s.f. Stiinţă care se ocupă cu cercetarea mijloacelor si cu elaborarea metodelor pentru prevenirea...

Aspecte Generale privind Executarea Silita - Participantii la Executarea Silita

1. NOŢIUNEA, NATURA JURIDICĂ ŞI SCOPUL EXECUTĂRII SILITE 1.1. Noţiunea executării silite Hotărârea judecătorească conferă posibilitatea celui...

Contractul - Izvor Principal de Obligații

INTRODUCERE Prin izvor de obligaţie înţelegem orice fapt juridic – împrejurare – care dă naştere unui raport juridic obligaţional, generând pentru...

Te-ar putea interesa și

Caracterizarea și Controlul unor Compuși Biochimici prin Metode Electroanalitice

Capitolul 1 Introducere 1.1 Caracteristicile generale ale metodelor electroanalitice Electrochimia are ca obiect măsurarea unui semnal de natură...

Criminalistica

Test 1 Subiectul I. Fotografia judiciara operativă. 1.1Definiti notiunea şi rolul fotografiei judiciare operative in procedura de urmarire...

Cercetarea la Fața Locului

CAPITOLUL I NOŢIUNEA ŞI IMPORTANŢA CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI Cercetarea la faţa locului este una din activităţile procedurale1 şi de tactică...

Investigarea dactiloscopică

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE Din cele mai vechi timpuri, omul a simţit nevoia să îşi recunoască semenii și să îi diferenţieze. Pentru acest...

Urmele Mijloacelor de Transport

Lucrarea de faţă are drept scop familiarizarea cu noţiunile ce ţin de identificarea şi valorificarea urmelor lăsate de diverse obiecte. Aceste urme...

Cercetarea Urmelor Formate din Resturi de Obiecte sau Diverse Materii

Capitolul I – Consideraţii preliminare Secţiunea I: Noţiunea de urmă in criminalistică. Clasificarea urmelor. Urmele-materie. „Noţiunea de urmă...

Tipuri de păr ale scalpului din regiunea Bârladului

Introducere Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze o temă destul de amplă şi de actualitate, oferind o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte...

Notiunea de Urma in Criminalistica. Prezentare General. Evolutie. Criterii de Clasificare

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE 1. Scurt istoric al aparitiei si dezvoltarii cercetarii criminalistice a urmelor 2. Obiectul criminalisticii...

Ai nevoie de altceva?