Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 19990
Mărime: 86.15KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

Capitolul I. Introducere .4

Capitolul II. Instituţii ale migraţiei forţei de muncă: delimitări şi identificare. 6

II.1. Delimitarea instituţiilor migraţiei forţei de muncă. 6

II.2. Instituţii ale migraţiei forţei de muncă: aspecte de identificare. Contexte şi trasee de migraţiune. 8

II. 3. Migraţia „ascunsă” a forţei de muncă. 12

Capitolul III. Instituţii/ organizaţii implicate în gestionarea fenomenului migraţiei forţei de muncă .16

III.1. Instituţii cu atribuţii în recrutarea forţei de muncă .16

Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă. 16

III.2. Agenţii privaţi de Ocupare a Forţei de Muncă în Străinătate. 25

Baza legală de funcţionare .25

Condiţii de desfăşurare a activităţii .27

Semnarea contractului individual de muncă .29

III.3. Instituţii cu atribuţii de control şi protecţie în migraţia forţei de muncă .31

Inspectoratele teritorial de Muncă.31

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei – Departamentul pentru Muncă în Străinătate. 33

Corpul Ataşaţilor pe Probleme de Muncă şi Sociale .35

Capitolul IV Migraţia din românia şi politicile u.e. în domeniul gestionării forţei de muncă imigrante.preocupări şi tendinţe actuale.restricţii pentru lucrătorii români .39

IV.1. Orientări actuale ale statelor membre UE în domeniul imigraţiei. Efecte posibile pentru România .39

Factori economico-sociali de « susţinere » a migraţiei.43

IV.2. Unele tendinţe şi efecte ale migraţiei Est - Vest .44

Capitolul V. Concluzii şi recomandări .46

ANEXA NR.1 Cadru legislativ privind migraţia în UE .50

ANEXA NR. 2 Cadru legislativ privind migraţia forţei de muncă în UE. 52

ANEXA NR. 3 Legislaţia privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi a calificărilor în România. 55

Bibliografie.57

Extras din document

Capitolul I. Introducere

Migraţia internaţională este un fenomen relativ nou pentru România contemporană şi probabil abia perioada de după 1998 începe să definească tendinţele care vor căpăta stabilitate în viitor . Ascensiunea migraţiei pentru muncă în calitate de tip dominant este unul dintre elementele centrale ale acestei evoluţii.

Studiul pe care îl propunem se concentrează asupra migraţiei pentru muncă din perspectiva instituţiilor. Prima parte este consacrată definirii instituţiilor migraţiei forţei de muncă. Sensul termenului „instituţie” pentru care am optat este unul apropiat celui de organizaţie. Precizările dinspre domeniul migraţiei vizează definirea în termeni restrictivi a „migraţiei forţei de muncă”, în calitate de deplasare internaţională al cărei element central este acceptarea de către statul de destinaţie a potenţialului migrant ca lucrător. Am acceptat ca înscriindu-se în categoria instituţii ale migraţiei numai acele instituţii care apar şi se dezvoltă exclusiv datorită migraţiei. Resursele studiului ne-au limitat preocupările la instituţii din aria de origine, sub autoritatea statului de origine.

În identificarea instituţiilor am pornit de la ideea de contexte şi trasee de migraţie. Urmărind „drumul” pe care îl parcurg migranţii ne-am propus să ajungem la instituţii. Instituţiile identificate ca instituţii ale migraţiei forţei de muncă (de o parte instituţii implicate în recrutarea forţei de muncă – OMFM, Agenţii privaţi de mediere; de cealaltă parte instituţii cu atribuţii de control şi protecţie – Inspecţia Muncii, Departamentul pentru Muncă în Străinătate) au fost prezentate în mod detaliat în a patra parte a studiului. Subcapitolul 3 semnalează problema absenţei instituţiilor migraţiei forţei de muncă (în sens formal) în segmentul cel mai consistent ale migraţiei pentru muncă: cea bazată pe „depăşirea” obstacolelor formale impuse liberei circulaţii a forţei de muncă prin recursul la alte trasee de migraţie (turismul, strategia cea mai frecvent utilizată pentru ţările UE). Ideea necesităţii coordonării instituţionale şi a integrării deplasărilor legale în contextul larg al migraţiei pentru muncă apar în identificarea şi detalierea disfuncţionalităţilor, concluziilor şi recomandărilor (subcapitolele 5, 6).

Raportul se bazează pe surse de informaţii multiple. Au fost utilizate interviuri cu migranţi, autorităţi locale din zone de concentrare a migraţiei, reprezentanţi ai firmelor de transport şi ai diverselor instituţii implicate în migraţia forţei de muncă. În text se fac referiri la diferite surse de date (menţionate când datele respective sunt prezentate) sau articole de presă. Au fost de asemenea utilizate informaţii prezentate pe site-urile instituţiilor definite în contextul raportului ca instituţii ale migraţiei. Un alt tip de demers la care s-a făcut recurs a fost analiza textelor actelor normative care stau la baza înfiinţării/funcţionării diferitelor instituţii ale migraţiei.

Capitolul II. Instituţii ale migraţiei forţei de muncă: delimitări şi identificare

II.1. Delimitarea instituţiilor migraţiei forţei de muncă

Discuţia legată de instituţii ale migraţiei ridică probleme din însăşi punctul de plecare. Instituţie este mai degrabă un concept dificil, cu o evoluţie deopotrivă “prolifică şi haotică în sociologie” ca să folosim o formulă de dicţionar. Scopul nostru nu este de a intra în detalieri legate de modalitatea în care au fost/sunt definite instituţiile, de meritele sau limitele unei abordări sau a alteia. Însă, în măsura în care nu se poate afirma că există un consens în studiul migraţiei asupra semnificaţiei sintagmei „instituţii ale migraţiei”, chestiunea opţiunii pentru o definiţie sau alta a instituţiei rămâne fundamentală pentru analiza noastră. Resursele şi interesele stricte ale demersului nostru ne-au orientat către o definiţie care se apropie mai degrabă de termenul de „organizaţie”, în sensul de „(.) ansamblu uman formalizat şi ierarhizat în vederea asigurării cooperării şi coordonării membrilor lor pentru atingerea unor scopuri date” (Friedberg. 1997: 398). Elementul fundamental este opţiunea pentru ansamblurile formale ca opuse celor informale.

Opţiunea pentru o definiţie a a instituţiei nu rezolvă problema sintagmei instituţii ale migraţiei. Interesul nostru nu este unul general pentru instituţii, ci unul particular, pentru o categorie care am asumat că poate fi delimitată ca instituţii ale migraţiei. Suntem în situaţia de a identifica acele criterii care permit delimitarea instituţiilor migraţiei de orice alt tip de instituţii, cu alte cuvinte, de a răspunde întrebării Ce înseamnă instituţii ale migraţiei? Migraţia este însă unul din fenomenele complexe care în esenţă asociază unei absenţe dintr-un spaţiu o prezenţă într-altul. Dacă luăm în considerare numai două aspecte: participarea indivizilor în ansambluri formale şi tendinţa de reglementare a ieşirilor/intrărilor în spaţiile naţionale (prin implicarea ansamblurilor formale), începe să devină evident că atunci când discutăm despre migraţie, un număr mare de instituţii sunt implicate/afectate de deplasările indivizilor. Afectată de migraţie este primăria din localităţile de concentrare ridicată a fenomenului, afectate sunt şcolile din care pleacă copiii migranţilor, afectate sunt bisericile etc. Pe de altă parte, toţi cei care pleacă/intră într-un spaţiu trebuie să se supună regulilor de ieşire/admisie. Notarul care legalizează acte pentru plecarea în străinătate, cabinetul medical care oferă servicii pentru cei care au nevoie de a face dovada stării de sănătate pentru a pleca în străinătate, serviciul de paşapoarte care oferă actul necesar ieşirii din ţară, firmele care asigură transportul, firmele care oferă un contract de muncă în străinătate etc., toate sunt instituţii implicate în migraţie. Întrebarea este sunt ele, toate, instituţii ale migraţiei? Ca să răspundem pornim de la o observaţie: între numeroasele instituţii implicate/afectate de migraţie numai o parte sunt produsul migraţiei şi există exclusiv datorită acestei forme de mobilitate, celelalte „trăiesc” cu sau fără migraţie, deşi sunt afectate, în măsură mai mare sau mai mică, de existenţa fenomenului. Răspunsul pentru care optăm, deşi limitativ, porneşte aşadar de la delimitarea instituţiilor migraţiei ca instituţii care au apărut şi s-au dezvoltat exclusiv datorită migraţiei .

Preview document

Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 1
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 2
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 3
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 4
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 5
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 6
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 7
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 8
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 9
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 10
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 11
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 12
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 13
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 14
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 15
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 16
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 17
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 18
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 19
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 20
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 21
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 22
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 23
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 24
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 25
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 26
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 27
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 28
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 29
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 30
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 31
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 32
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 33
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 34
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 35
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 36
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 37
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 38
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 39
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 40
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 41
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 42
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 43
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 44
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 45
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 46
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 47
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 48
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 49
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 50
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 51
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 52
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 53
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 54
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 55
Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica.doc

Alții au mai descărcat și

Libera Circulatie a Persoanelor in Spatiul European

INTRODUCERE Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al...

Infractiuni ce Aduc Atingere Domiciliului si Vietii Private

Introducere Declaraţia Universală a Drepturilor Omului afirma în 1948 că nimeni nu va fi obiectul imixtiunilor arbitrare în viaţa sa privată şi că...

Dreptul la un Proces Echitabil, Jurisprudenta CEDO si Jurisprudenta Impotriva Romaniei

INTRΟDUCЕRЕ Cοnvеnția pеntru apărarеa drеpturilοr οmului și libеrtățilοr fundamеntalе, еlabοrată în cadrul Cοnsiliului Еurοpеi, dеschisă pеntru...

Munca in Spatiul European si Principale Sale Implicari

INTRODUCERE Economiile moderne se bazează pe cunoaştere mai mult decât pe materii prime. Pentru a face faţă concurenţei reprezentate de noile...

Libera Circulație a Lucrătorilor în Spațiul European

1. Consideraţii introductive Libera circulaţie a persoanelor, una dintre cele patru libertăţi fundamentale ce caracterizează spaţiul european,...

Regimul Juridic al Cambiei

INTRODUCERE În această lucrare am descris unul dintre numeroasele titluri de credit, şi anume cambia. Este recunoscută ca fiind acel titlu de...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Modificarea Unilaterala a Contractului Individual de Munca

Executarea contractului este guvernata de principiul stabilitatii in munca, ceea ce presupune ca modificarea si incetarea lui pot interveni numai...

Ai nevoie de altceva?