Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 86 în total
Cuvinte : 33469
Mărime: 565.12KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢA

Cuprins

INTRODUCERE .3

CAPITOLUL I : Noţiunea de cetăţenie

1.1. Consideraţii preliminare. Definirea noţiunii de cetăţenie .5

1.2. Cetăţenia statutară şi cetăţenia identitară.7

1.3. Naţiune, naţionalitate, cetăţenie.8

1.4. Sensurile noţiunii de cetăţenie .9

1.5. Evoluţia istorică a termenului de cetăţenie.10

1.6. Cetăţean al unui stat, străinii, conflictele de cetăţenie din perspectiva dreptului internaţional.13

1.7. Cetăţenia europeană.15

CAPITOLUL II : Cetăţenia în dreptul românesc

2.1. Definiţia cetăţeniei române .20

2.2. Evoluţia istorică a noţiunii de cetăţenie în România.22

2.3. Natura juridică a cetăţeniei.25

2.4. Principiile generale ale cetăţeniei române.25

2.5. Alte reglementări referitoare la cetăţenia română.27

2.5.1. Dovada cetăţeniei române.27

2.5.2. Cetăţenia de onoare.27

2.5.3. Reglementarea dublei cetăţenii în România.27

2.6. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.29

2.7. Îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.34

CAPITOLUL III : Dobândirea cetăţeniei române

3.1. Dobândirea cetăţeniei române prin naştere.36

3.2. Dobândirea cetăţeniei române prin adopţie.36

3.3. Dobândirea cetăţeniei române prin repatriere.36

3.4. Dobândirea (acordarea) cetăţeniei române la cerere.37

3.5. Cetăţenia copilului găsit pe teritoriul României.39

3.6. Jurământul de credinţă faţă de România.39

CAPITOLUL IV : Pierderea cetăţeniei române

4.1. Retragerea cetăţeniei române.41

4.2. Aprobarea renunţării la cetăţenia română.42

4.3. Actele necesare pentru renunţarea la cetăţenia română.43

4.4. Alte cazuri de pierdere a cetăţeniei române.44

CAPITOLUL V: Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români

5.1. Noţiunile de drepturi şi îndatoriri fundamentale ale cetăţenilor.46

5.1.1. Noţiunea şi drepturile fundamentale .46

5.1.2. Noţiunea de îndatoriri fundamentale .47

5.2. Natura juridică a drepturilor fundamentale.47

5.3.Corelaţia dintre reglementările interne şi cele internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului şi ale cetăţeanului.48

5.4. Sfera drepturilor omului şi cetăţeanului.48

5.5. Clasificarea drepturilor şi libertătilor fundamentale.49

5.6. Principiile constituţionale aplicabile drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetătenilor români.50

5.7. Cetăţenii români nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din România.53

5.8. Prioritatea reglementărilor internaţionale.54

5.9. Accesul liber la justiţie.55

5.10.Caracterul de excepţie al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.55

5.11. Inviolabilităţile.56

5.12. Drepturile şi libertăţile social-economice şi culturale.61

5.13 Drepturile exclusiv politice.66

5.14. Drepturile şi libertăţile social-politice.66

5.15. Dreptuile garanţii .70

5.16. Îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.70

CAPITOLUL VI : Studiu de caz

6.1. Analiza statistică.72

6.2. Prezentare caz de neacordare a cetăţeniei române.75

6.3. Caz de redobândire a cetăţeniei române.78

6.4. Caz de recunoaştere a cetăţeniei române dobândite prin naştere.80

CONCLUZII.82

BIBLIOGRAFIE.84

Extras din document

INTRODUCERE

Cetăţenia reprezintă o legătură juridică inseparabilă având legătură cu persoana titularului, această legătură începe de la naşterea individului şi ia sfârşit în momentul în care acesta moare. Cetăţenii în momentul în care părăsesc ţara pentru scurt timp, ei îşi menţin drepturile şi îndatoririle faţă de ţara din care provin/ din care fac parte. Iar statul are de asemenea drepturi şi obligaţii faţă de cetăţenii săi chiar dacă aceştia sunt plecaţi pe o perioadă determinată din ţara respectivă.

Articolul 15 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului relevă faptul că orice individ are dreptul la o cetăţenie, astfel încât nimănui nu i se poate retrage dreptul la cetăţenia sa iar în cazul în care individul respectiv doreşte să îşi schimbe cetăţenia acesta este liber să o facă deoarece nu poate fi constrâns de nimeni şi nimic.

Lucrarea de faţă se numeşte „Modalităţi de dobândire şi renunţare la cetăţenia română” şi tratează atât noţiunea de cetăţenie cât şi aspectele sale juridice. Lucrarea este structurata pe 5 capitole, ultimul fiind de fapt un studiu de caz cu privire la evoluţia numărului cetă. Lucrarea este structurata pe 5 capitole, ultimul fiind de fapt un studiu de caz cu privire la evoluţia numărului cetăţeniilor acordate în ultimii ani.

Primul capitol, „Noţiunea de cetăţenie” defineşte în primul rând termenul de „cetăţenie”şi vorbeşte apoi despre sensurile acestui termeni. În cadrul acestui capitol se face de asemenea diferenţa între cetăţenia statutară şi cea identitară şi se prezintă o evoluţie istorică a cetăţeniei. Ultimul subcapitol tratează cetăţenia europeană.

Capitolul 2 „Cetăţenia în dreptul românesc” discută despre evoluţia istorică a noţiunii de cetăţenie în România definind în primul rând cetăţenia română. Se prezintă apoi natura juridică a cetăţeniei şi principiile sale generale. Nu în ultimul rând vorbim în cadrul acestui capitol despre drepturile, libertăţile si îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.

Capitolul 3 „Dobândirea cetăţeniei române” tratează modalităţile de dobândire a cetăţeniei române, şi vorbim aici de dobândirea cetăţeniei române prin naştere, adopţie, repatriere sau la cerere.

Capitolul 4, „Pierderea cetăţeniei române” discută despre modalităţile de pierdere a cetăţeniei şi anume prin renunţare, retragere sau adopţie precum şi despre actele necesare pentru renunţarea la cetăţenie.

Capitolul 5, „Drepturile, liberţătile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români” este un capitol amplu ce tratează o serie de subiecte. Vorbim în cadrul acestui capitol printre altele despre noţiunile de drepturi şi îndatoriri fundamentale ale cetăţenilor, corelaţia dintre reglementările interne şi cele internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului şi ale cetăţeanului precum şi despre principiile constituţionale aplicabile drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor români.

Cel din urmă capitol, capitolul 6, este un studiu de caz cu privire la tema tratată. În cadrul acestui studiu se prezintă în primul rând date statistice cu privire la persoanele care au cerut dobândirea cetăţeniei române în ultimii ani şi evoluţia numărului acestora. În cea de-a doua parte a acestui capitol, avem o prezentare a 3 cazuri concrete în ceea ce priveşte cetăţenia: neacordare a cetăţeniei, redobândire a acesteia şi recunoaştere a cetăţeniei dobâmdite prin naştere. Cazurile prezintă modurile în care s-au soluţionat aceste probleme şi soluţiile juridice adoptate.

CAPITOLUL I

Noţiunea de cetăţenie

1.1. Consideraţii preliminare. Definirea noţiunii de cetăţenie

Statul, pentru a-şi exercita puterea, trebuie să aibă asupra cui să-şi exercite puterea astfel pentru a exista un stat este nevoie de oameni care să populeze statul respectiv, oamenii/cetăţenii care să locuiască în acel stat, şi care să aibă un domiciliu stabil acolo. Dar un stat pentru a exista mai are nevoie şi de un teritoriu bine delimitat, pe care să se stabilească populaţia, şi în interiorul căruia statul să-şi exercite puterea.

Între stat şi indivizi se dezvoltă relaţii, astfel fiecare om are relaţii cu statul prin intermediul obligaţiilor sale către stat. În statul respectiv pe lângă cetăţenii acelui stat coexistă/ convieţuiesc şi persoane străine dar şi apatrizi.

Cetăţenii români sunt subiecte ale raporturilor juridice ale dreptului constituţional, ca persoane fizice ce deţin anumite poziţii ori ranguri într-o instituţie a statului, pentru exercitarea drepturilor esenţiale. Indivizi sunt organizaţi pe secţii electorale, în cazul în care au loc alegeri pentru deputaţi, senatori ori pentru preşedinte.

Cetăţenia reprezintă o legătură juridică inseparabilă având legătură cu persoana titularului, această legătură începe de la naşterea individului şi ia sfârşit în momentul în care acesta moare. Cetăţenii în momentul în care părăsesc ţara pentru scurt timp, ei îşi menţin drepturile şi îndatoririle faţă de ţara din care provin/ din care fac parte. Iar statul are de asemenea drepturi şi obligaţii faţă de cetăţenii săi chiar dacă aceştia sunt plecaţi pe o perioadă determinată din ţara respectivă.

Articolul 15 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului relevă faptul că orice individ are dreptul la o cetăţenie, astfel încât nimănui nu i se poate retrage dreptul la cetăţenia sa iar în cazul în care individul respectiv doreşte să îşi schimbe cetăţenia acesta este liber să o facă deoarece nu poate fi constrâns de nimeni şi nimic.

Cetăţenia reprezintă legătura juridică existentă între individ şi stat, individul manifestând faţă de stat solidaritate, ataşament având în acelaşi timp drepturi dar şi îndatoriri, de aici rezultă că cetăţenia reprezintă identitatea primordială a indivizilor, având închegate elemente culturale definitorii statului în cauză, şi totodată indivizii prin cetăţenia pe care o deţin pot fi identificaţi ca făcând parte dintr – un anumit stat. Cetăţenia îşi are rădăcinile în cuvântul grec ,, polis” care înseamnă cetate – stat.

Drepturile pe care le au cetăţenii Uniunii Europene sunt specificate în Titlul V din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene apărută în 2003.

Cetăţenia europeană conferă/acordă o nouă identitate fiecărui cetăţean în parte, al unui stat care face parte din Uniunea Europeană, acordând anumite drepturi speciale pe lângă celelalte drepturi fundamentale, esenţiale ale omului, ale individului.

Cetăţenia înseamnă apartenenţa la o colectivitate, etnie, asta presupune ca persoanele dintr – un stat care face parte din Uniunea Europeană să aibă drepturi politice dar şi îndatoriri.

Bibliografie

1. Anghel,I.M., Ratificarea Convenţiei Europene asupra cetăţeniei – prin legea nr. 396/2002 şi consecinţele acesteia în legătura cu legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, articol publicat in Revista Dreptul nr. 12/2002

2. Babu, Vasile, Rotaru, Dumitru, Drept constituţional, partea I, Editura Europolis, Constanţa, 2007

3. Bârzea, Cezar, Cetăţenia europeană, Bucureşti, Editura Politeia - SNSPA, 2005.

4. Berceanu , Barbu B., Cetăţenia – monografie juridică, Bucureşti, Editura All Beck, 1999.

5. Berceanu, Barbu B., Istoria constituţională a României în context internaţional, Bucureşti, Editura Rosetti, 2003.

6. Brânzan, Constantin, Avocatul poporului – o instituţie la dispoziţia cetăţeanului, Bucureşti, Editura Juridică, 2002.

7. Cosma, L.; Dumitru, Anca; Frunză, Florin; Gâdei, Radu; Ionescu, Cornel Mihai; Pop, Mihaela; Stănciulescu, Hanibal; Totu, Sabin, Enciclopedia de Filosofie si ştiinţe umane, Bucureşti, Editura All Educaţional, 2004

8. Deleanu, Ion, Drept constituţional şi instituţii politice, Tratat, vol.2, Bucureşti, Editura Nova, 1996.

9. Dobre, Ana Maria, Coman, Ramona (coord.),România şi integrarea europeană, Iaşi, Editura Institutul European, 2005.

10. Dodescu, Anca (coord.), Cum se învaţă cetăţenia activă în România?, Oradea, Editura Universităţii Oradea, 2004.

11. Duculescu, Victor, Dreptul integrării europene, tratat elementar, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2003.

12. Ionescu, Cristian, Instituţii politice şi drept constituţional, Bucureşti, Editura All Beck, 2004.

13. Ionescu, Cristian, Tratat de drept constituţional contemporan, Bucureşti, Editura All Beck, 2004.

14. Lambru, Mihaela(coord.), Există participare publică în România?, Bucureşti, Editura Centrul de resurse pentru participare publică, 2005.

15. Scăunaş, Stelian, Drept internaţional public, Bucureşti, Editura All Beck, 2002

16. Tămaş, Ştefan, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică, Bucureşti, Editura Academiei, 1993.

17. Tănăsescu, Elena, Muraru, Ion, Drept constituţional şi instituţii politice, ediţia a XI – a, volumul I, Bucureşti, Editura All Beck, 2004.

18. Constituţia României, revizuită prin Legea 429/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

19. Convenţia europeană asupra cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997.

20. Convenţia privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954.

21. Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 4 decembrie 1961.

22. Legea nr. 396 din 14 iunie 2002, privind ratificarea Convenţiei europene asupra cetăţeniei, publicată în „Monitorul Oficial al României“, Partea I, nr. 490 din 9 iulie 2002.

23. Legea nr. 21/1991, privind cetăţenia română, publicată in M. Of. nr. 44/6 martie 1991, republicată în M. Of. nr. 98/6 martie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

24. Legea 52/2003, privind Consultarea publică în România.

25. Tratatul asupra Uniunii Europene, Maastricht, la 7.02.1992

26. Tratatul de la Lisabona

Preview document

Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 1
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 2
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 3
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 4
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 5
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 6
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 7
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 8
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 9
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 10
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 11
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 12
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 13
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 14
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 15
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 16
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 17
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 18
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 19
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 20
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 21
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 22
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 23
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 24
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 25
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 26
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 27
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 28
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 29
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 30
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 31
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 32
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 33
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 34
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 35
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 36
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 37
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 38
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 39
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 40
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 41
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 42
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 43
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 44
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 45
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 46
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 47
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 48
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 49
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 50
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 51
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 52
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 53
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 54
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 55
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 56
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 57
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 58
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 59
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 60
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 61
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 62
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 63
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 64
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 65
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 66
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 67
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 68
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 69
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 70
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 71
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 72
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 73
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 74
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 75
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 76
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 77
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 78
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 79
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 80
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 81
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 82
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 83
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 84
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 85
Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Modalitatii de Dobandire si Renuntare la Cetatenia Romana.doc
  • Prima pagina.doc

Alții au mai descărcat și

Reglementări Administrative ale Uniunii Europene

Introducere: În Uniunea Europeană, aflată în continuă dezvoltare şi expansiune, administraţia publică europeană şi implicit dreptul administrativ...

Cetățenia Română

ARGUMENT În timpurile moderne, odată cu extinderea şi diversificarea relaţiilor sociale pe arii geografice din ce în ce mai largi, populaţia...

Primarul și viceprimarul - autorități executive ale administrației publice

CAP. I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA PRIMARULUI 1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice...

Principiul subsidiarității în administrația publică românească

INTRODUCERE Principiul subsidiarităţii reprezintă o modalitate de organizare politică de proximitate, care îmbină necesitatea suveranităţii cu...

Izvoarele Dreptului Administrativ

Introducere Teoria generală a dreptului abordează termenul de izvor într-un sens larg şi într-unul restrâns, respectiv în sens material şi în sens...

Îndatoririle legale ale funcționarului public

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE Pornind de la Constituţia socialistă din 1965, care consacră, pe lângă categoria de muncitori (de la oraşe şi...

Libertatea de Constiinta - Drept Constitutional

Introducere Libertăţile gândirii au atât o dimensiune individuală propriu-zisă(a avea opinii şi convingeri), cât şi o dimensiune socială şi...

Problematica cetațeniei, în contextul globalizării și al integrării europene

Introducere Această lucrare obiectivă analizează fenomenul globalizării și al cetățeniei europene în interiorul ordinii juridice comunitare, care...

Te-ar putea interesa și

Cetățenia Română

ARGUMENT În timpurile moderne, odată cu extinderea şi diversificarea relaţiilor sociale pe arii geografice din ce în ce mai largi, populaţia...

Cetățenia

Cap. 2 NOTIUNEA DE CETATENIE Organizarea concreta a statului nu se poate realiza decât în raport cu populatia si cu teritoriul. Populatia îsi...

Cetățenia Română

INTRODUCERE În timpurile moderne, odată cu extinderea şi diversificarea relaţiilor sociale pe arii geografice din ce în ce mai largi, populaţia...

Consideratii Privind Cetatenia din Perspectiva Integrarii Romaniei in Uniune Europeana

Introducere În doar câteva decenii, cuvântul ,,cetatenie a ajuns sa fie printre cele mai frecvent utilizate în discutiile comunitatilor din...

Cetatenia Romana

I. NOTIUNEA DE CETATENIE Cetatenia intereseaza nu numai dreptul constitutional, ci si legile conferind cetatenilor toate drepurile (incluzand pe...

Cetatenia in Drept International Public

Noţiuni introductive Cetăţenia română reprezintă o instituţie care serveşte obiect de studiu a mai multor discipline juridice: - dreptul...

Drepturile Omului CEDO

I. DREPTURILE OMULUI 1. Primele preocupari pentru protectia drepturilor omului Drepturile omului reprezinta principalele conditii care permit...

Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman

1. Sclavia. Consideraţii generale Sclavia a reprezentat o instituţie importantă a dreptului roman, având în vedere că statul roman a fost un stat...

Ai nevoie de altceva?