Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I 4
- REGULI GENERALE CU PRIVIRE LA MOŞTENIREA TESTAMENTARĂ 4
- 1.1. Noţiunea de testament. Condiţii de validitate. 4
- 1.1.1. Definiţia, caracterele juridice şi cuprinsul testamentului 4
- 1.1.2. Condiţiile de fond pentru validitatea testamentului 7
- 1.1.3. Condiţii generale de formă pentru validitatea testamentului 15
- 1.2. Diferite feluri de testamente. Condiţii speciale de formă 18
- 1.2.1. Testamentele ordinare 19
- 1.2.2. Testamentele privilegiate 29
- 1.2.3. Alte forme testamentare 31
- CAPITOLUL II 35
- REGIMUL JURIDIC AL 35
- PRINCIPALELOR DISPOZIŢII TESTAMENTARE 35
- 2.1.Legatul 35
- 2.1.1. Noţiunea de legat. Desemnarea legatarului 35
- 2.1.2. Clasificarea legatelor 38
- 2.1.3. Ineficacitatea legatelor 51
- 2.2. Exheredarea (dezmoştenirea) 64
- 2.3. Execuţiunea testamentară 67
- 2.3.1. Noţiunea şi natura juridică a executiunii testamentare 67
- 2.3.2. Atribuţiile (funcţiile) executorului testamentar 68
- 2.3.3. Încetarea execuţiunii testamentare 71
- CAPITOLUL III 73
- LIMITELE DREPTULUI DE DISPOZIŢIE ASUPRA MOŞTENIRII 73
- 3.1.Consideraţii introductive. 73
- 3.2. Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise, viitoare 74
- 3.3. Oprirea substituţiilor fideicomisare 76
- 3.4. Oprirea liberalitătilor care încalcă rezerva succesorală 81
- 3.4.1. Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă 81
- 3.4.2. Caracterele juridice ale rezervei succesorale 83
- 3.4.3. Moştenitorii rezervatari 86
- 3.3.4. Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile 95
- 3.3.5.Reducţiunea liberalităţilor excesive 98
- 3.4.6. Raportul donaţiilor 100
- 3.4.7. Imputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă 107
- CONCLUZII 112
- BIBLIOGRAFIE 114
Extras din licență
INTRODUCERE
Potrivit art.650 C.civ. patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii (la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege), dar şi în temeiul voinţei celui care lasă moştenirea, manifestată prin testament, caz în care moştenirea (devoluţiunea ei) este testamentară.
Este posibilă şi coexistenţa moştenirii legale cu cea testamentară. Codul nostru civil nu a păstrat principiul roman al incompatibilităţii moştenirii testamentare cu cea legală (nemo părtini testatus părtini intestatus decedere potest), permiţând - iar dacă există moştenitori legali rezervatari impunând chiar - coexistenţa moştenirii legale cu cea testamentară.
Rezultă că, deşi se poate afirma că în dreptul nostru moştenirea legală este regula şi constituie dreptul comun în materia transmiterii patrimoniului succesoral, ea poate fi înlăturată - în tot sau în parte - în condiţiile sau în limitele prevăzute de lege, prin testamentul lăsat de de cuius.
Aceasta înseamnă că legea consacră principiul libertăţii testamentare, libertate la care nu se poate renunţa, în sensul că orice persoană capabilă este liberă de a lăsa (sau a nu lăsa) un testament şi de a dispune, pe această cale, de patrimoniul său pentru caz de moarte (morţiş causa}. În dreptul nostru, libertatea testamentară nu este absolută, legea prevăzând imperativ anumite îngrădiri, cea mai importantă fiind instituţia rezervei succesorale prevăzută în favoarea unor moştenitori legali şi care este sustrasă actelor liberale ale celui care lasă moştenirea, fie că este vorba de liberalităţile făcute în timpul vieţii (donaţii), fie pentru cauză de moarte (legate).
CAPITOLUL I
REGULI GENERALE CU PRIVIRE LA MOŞTENIREA TESTAMENTARĂ
1.1. Noţiunea de testament. Condiţii de validitate.
1.1.1. Definiţia, caracterele juridice şi cuprinsul testamentului
Potrivit art.1036 C.civ." Orice persoană ce se îtemeiază pe un testament trebuie să dovedească existenţa şi conţinutul lui în una din formele prevăzute de lege După cum rezultă din această definiţie, coroborată cu alte dispoziţii legale, testamentul este un act juridic unilateral, solemn, esenţialmente personal şi revocabil.
Caractere juridice
a) Testamentul este un act juridic deoarece cuprinde manifestarea de voinţă a testatorului cu intenţia de a produce efecte juridice şi, ca atare, pentru a fi valabil, trebuie să îndeplinească condiţiile de fond (consimţământul neviciat, capacitate, obiect şi cauză) prevăzute de lege pentru orice act juridic şi cele specifice liberalităţilor. Testamentul, ca act juridic, este unilateral: voinţa testatorului este producătoare de efecte, indiferent de atitudinea legatarului şi înainte de acceptarea de către el a legatului: legatul se dobândeşte din momentul deschiderii moştenirii prin actul unilateral al testatorului, dacă legatarul nu renunţă la legat. Prin urmare, acceptarea legatului nu trebuie confundată cu acceptarea necesară în vederea încheierii unui contract. Cele două acte - testamentul şi acceptarea legatului sau a altor dispoziţii testamentare (de exemplu, execuţiunea testamentară) - sunt acte unilaterale distincte, cu efecte proprii fiecăruia şi nu se unesc în sensul formării unui act juridic bilateral (contract).
b) Testamentul este un act juridic esenţialmente personal, în sensul că nu poate fi încheiat prin reprezentare sau cu încuviinţarea ocrotitorului legal, în măsura în care o persoană are capacitatea de a testa, o poate face exclusiv personal, iar dacă nu are această capacitate nu o poate face prin reprezentare sau cu încuviinţarea altor persoane. Chiar dacă testatorul primeşte consultaţii de specialitate de la o altă persoană (de exemplu, avocat) în vederea redactării testamentului, el trebuie să exprime voinţa sa personală.
Din caracterul personal (şi revocabil, unilateral) al testamentului, mai rezultă şi caracterul lui individual, în sensul necesităţii ca el să exprime voinţa unei singure persoane; două sau mai multe persoane,nu pot dispune prin acelaşi testament ,una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Mostenirea Testamentara.doc