Opera Legislativa Cuza

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 29281
Mărime: 114.41KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Extras din document

Introducere

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional român (1862-1866), sub domnia căruia s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii romane din punct de vedere economic, social, politic şi cultural.

Al. I. Cuza a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859, iar la 24 ianuarie şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări. Devenind domnitor, Cuza a obţinut, prin demersurile sale, recunoaşterea unirii din partea marilor puteri. Sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost desăvârşită Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernământ, precum: contopirea adunătorilor de la Iaşi şi Bucureşti într-un parlament unic, numirea unui singur guvern şi fixarea capitalei noului stat la Bucureşti (1862).

Întimpinând rezistenţa guvernului şi a Adunării legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme burgheze, Al. I. Cuza formează în anul 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti (decembrie 1863) şi dizolvă Adunarea legiuitoare (2 mai 1864). În acelaşi an, Al. I. Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie (statut) şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi decretează (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu, care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment însemnat în dezvoltarea capitalismului, desfiinţând iobăgia multiseculară. În timpul domniei lui Cuza au fost eliberate elaborate Codul civil şi Codul penal, legea pentru obligativitatea învăţământului primar, s-au înfiinţat universităţile de la Iaşi (1860) care îi poarta azi numele şi de la Bucureşti (1864), a fost dezvoltată armata naţională etc.

Aproape că nu a existat domeniu de activitate economică, social-politică, administrativă, culturală sau militară în care Al. I. Cuza să nu fi adus îmbunătăţiri şi înnoiri organizatorice. Să amintim legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti în 1863, prin care pământul deţinut de mănăstirile închinate a reintrat în patrimoniul statului român. Şi legea rurală, un an mai târziu, prin care s-a desfiinţat iobăgia. Pentru a pune în practică această reformă, A. I. Cuza dizolvă Adunarea comună a conservatorilor, supunând aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă Constituţie şi o nouă lege electorală. Au urmat legea administrativă, legea judecătorească şi legea instrucţiunii publice. A pus bazele unificării aparatului de stat prin unirea serviciului vamal, administraţiei telegrafului, ministerului de război.

A fost obligat să abdice de către “monstruoasa coaliţie” a reprezentanţilor boierimii conservatoare, la 11 februarie 1866. Expulzat, domnitorul şi-a petrecut următorii şapte ani în Germania, unde a murit la vârsta de 53 de ani. Trupul său a fost adus în ţară şi înmormântat la Ruginoasa, iar ulterior mutat la biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi-n ziua de azi.

Capitolul I

Organizarea de stat în perioada 1859-1866

1.1. Alexandru Ioan Cuza - Figura dominantă în perioada 1859-1866

Ideal şi coordonată fundamentală a istoriei românilor, încununare a procesului de formare şi afirmare tot mai puternică a conştiinţei naţionale şi a voinţei maselor largi populare de a se şti laolaltă în cadrul frontierelor unuia şi aceluiaşi stat, Unirea din anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, reprezintă unul din actele de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea de-sine stătătoare a poporului roman. Acest moment a marcat constituirea statului naţional român modern şi intrarea ţării noastre în noua etapă a evoluţiei ei, a creat condiţii pentru cucerirea neatârnării şi exprimarea viguroasă a individualităţii naţiunii noastre.

Dar … să începem cu începutul … adică prin prezentarea contextului istoric al formării statului naţional şi momentele care au precedat alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza!

Perioada domniei lui Al. I. Cuza reprezintă o etapă importantă din istoria poporului român, această epocă marcând trecerea de la organizarea feudală la organizarea de tip modern. România cunoaşte o perioadă de mari transformări sociale, economice, juridice, însă avântul modernist era stopat de existenţa unor instituţii învechite, a unei legislaţii care reprezenta interesele unei minorităţi aflate la putere şi nu în ultimul rând a unei opoziţii înverşunate a acestei minorităţi.

Pe lângă piedicile interne le adăugăm şi pe cele internaţionale, întrucât aşa cum se ştie, Principatele Române constituiau o zonă tampon între imperiile europene care-şi discutau controlul asupra zonei.

Nu putem analiza însă cadrul juridic administrativ fără a face o scurtă trecere în revistă a conjuncturii istorice externe. Astfel, Tratatul de la Paris din 30 martie 1856 care a pus capăt războiului Crimeii a menţinut Principatele sub suzeranitatea Turciei, instituind garanţia colectivă a puterilor europene (prin tratatul de pace încheiat la Paris la 18/30 martie 1856, Principatele Române erau situate sub garanţia colectivă a Puterilor semnatare ale actului internaţional). Se solicita întrunirea la Bucureşti a unei comisii alcătuite din reprezentanţii statelor semnatare, având obligaţia de a cerceta starea internă a ţării şi a face propuneri cu privire la reorganizare. Turcia trebuia să se îngrijească de convocarea, în cele două Principate, a unor Divanuri Ad-Hoc, care să dea expresie dorinţei românilor. Încă de la începutul lucrărilor Congresului, reprezentanţii marilor Puteri erau informaţi în legătură cu dorinţa de unire a românilor, şi în timpul dezbaterilor a ieşit în evidentă poziţia diferită a Puterilor faţă de Unire. Franţa susţinea înfăptuirea Unirii sub un principe străin; pentru Unire s-au pronunţat Rusia, Prusia şi Sardinia; Anglia nu s-a pronunţat, problema rămânând deschisă. Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia şi Austria, pentru că fiecare avea sub stăpânire teritorii româneşti.

Preview document

Opera Legislativa Cuza - Pagina 1
Opera Legislativa Cuza - Pagina 2
Opera Legislativa Cuza - Pagina 3
Opera Legislativa Cuza - Pagina 4
Opera Legislativa Cuza - Pagina 5
Opera Legislativa Cuza - Pagina 6
Opera Legislativa Cuza - Pagina 7
Opera Legislativa Cuza - Pagina 8
Opera Legislativa Cuza - Pagina 9
Opera Legislativa Cuza - Pagina 10
Opera Legislativa Cuza - Pagina 11
Opera Legislativa Cuza - Pagina 12
Opera Legislativa Cuza - Pagina 13
Opera Legislativa Cuza - Pagina 14
Opera Legislativa Cuza - Pagina 15
Opera Legislativa Cuza - Pagina 16
Opera Legislativa Cuza - Pagina 17
Opera Legislativa Cuza - Pagina 18
Opera Legislativa Cuza - Pagina 19
Opera Legislativa Cuza - Pagina 20
Opera Legislativa Cuza - Pagina 21
Opera Legislativa Cuza - Pagina 22
Opera Legislativa Cuza - Pagina 23
Opera Legislativa Cuza - Pagina 24
Opera Legislativa Cuza - Pagina 25
Opera Legislativa Cuza - Pagina 26
Opera Legislativa Cuza - Pagina 27
Opera Legislativa Cuza - Pagina 28
Opera Legislativa Cuza - Pagina 29
Opera Legislativa Cuza - Pagina 30
Opera Legislativa Cuza - Pagina 31
Opera Legislativa Cuza - Pagina 32
Opera Legislativa Cuza - Pagina 33
Opera Legislativa Cuza - Pagina 34
Opera Legislativa Cuza - Pagina 35
Opera Legislativa Cuza - Pagina 36
Opera Legislativa Cuza - Pagina 37
Opera Legislativa Cuza - Pagina 38
Opera Legislativa Cuza - Pagina 39
Opera Legislativa Cuza - Pagina 40
Opera Legislativa Cuza - Pagina 41
Opera Legislativa Cuza - Pagina 42
Opera Legislativa Cuza - Pagina 43
Opera Legislativa Cuza - Pagina 44
Opera Legislativa Cuza - Pagina 45
Opera Legislativa Cuza - Pagina 46
Opera Legislativa Cuza - Pagina 47
Opera Legislativa Cuza - Pagina 48
Opera Legislativa Cuza - Pagina 49
Opera Legislativa Cuza - Pagina 50
Opera Legislativa Cuza - Pagina 51
Opera Legislativa Cuza - Pagina 52
Opera Legislativa Cuza - Pagina 53
Opera Legislativa Cuza - Pagina 54
Opera Legislativa Cuza - Pagina 55
Opera Legislativa Cuza - Pagina 56
Opera Legislativa Cuza - Pagina 57
Opera Legislativa Cuza - Pagina 58
Opera Legislativa Cuza - Pagina 59
Opera Legislativa Cuza - Pagina 60
Opera Legislativa Cuza - Pagina 61
Opera Legislativa Cuza - Pagina 62
Opera Legislativa Cuza - Pagina 63
Opera Legislativa Cuza - Pagina 64
Opera Legislativa Cuza - Pagina 65
Opera Legislativa Cuza - Pagina 66
Opera Legislativa Cuza - Pagina 67
Opera Legislativa Cuza - Pagina 68
Opera Legislativa Cuza - Pagina 69
Opera Legislativa Cuza - Pagina 70
Opera Legislativa Cuza - Pagina 71
Opera Legislativa Cuza - Pagina 72
Opera Legislativa Cuza - Pagina 73
Opera Legislativa Cuza - Pagina 74
Opera Legislativa Cuza - Pagina 75
Opera Legislativa Cuza - Pagina 76
Opera Legislativa Cuza - Pagina 77
Opera Legislativa Cuza - Pagina 78
Opera Legislativa Cuza - Pagina 79
Opera Legislativa Cuza - Pagina 80
Opera Legislativa Cuza - Pagina 81
Opera Legislativa Cuza - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Opera Legislativa Cuza.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte Teoretice și Practice Privind Constituirea Domeniului Public

Capitolul I: Conceptul de Administraţie Publică în România şi unele state europene. Administraţia Publică la daci. Sfera de cuprindere a noţunii de...

Supremația Constituției

Capitolul I. Teoria Constituţiei Constituţia, ca lege fundamentală a statului, reprezintă izvorul juridic al dreptului constituţional. Ea stă la...

Dreptul de Proprietate Publică

Capitolul I Dreptul de proprietate publică SECŢIUNEA I 1.Noţiune şi conţinut Distincţia dintre proprietatea privată şi proprietatea publică...

Apariția și Evoluția Drepturilor Omului

INTRODUCERE În privinţa drepturilor omului, garantarea exercitarea şi respectarea lor sunt strâns legate de organizarea vieţii politice şi de...

Drepturile omului și mecanismele europene de protecție a drepturilor omului

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE SECTIUNEA 1.1. Definirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, evolutia si importanta acestora...

Teorii asupra originii, caracterului și fundamentului proprietății

INTRODUCERE L’ésprit de propriété double la force de l’homme Voltaire Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă...

Dreptul de Proprietate Privată

INTRODUCERE Conceptul de proprietate l-a însoţit pe om încă din geneza civilizaţiei, sub acea formă primitivă de stăpânire de atunci, el fiind...

Expertiza medico-legală Psihiatrică

CAPITOLUL I Expertiza medico-legală psihiatrică. Responsabilitatea juridică – discernământ 1.1. Noţiune. Generalităţi Expertiza medico-legală...

Ai nevoie de altceva?