Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 74 în total
Cuvinte : 31266
Mărime: 119.39KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Univ. Dr. Dan Constantin Tudurache
Facultatea de Drept
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Cuprins

CAPITOLUL I Titlul de creanță

1.1. Noțiuni generale despre creanțe

1.2. Izvoarele obligațiilor

1.3. Efectele obligațiilor

1.4. Considerații generale privind creanțele bugetare

1.5. Noțiunea de creanță bugetară și natura juridică a acesteia

1.6. Izvorul, particularitățile și clasificarea titlului de creanță bugetară

1.7. Raportul juridic de drept material - fiscal

1.7.1. Creditorul bugetar

1.7.2. Debitorul bugetar - obligația de plată în general

1.8. Stingerea creanțelor bugetare

1.8.1. Plata şi compensarea

1.8.2. Înlocuirea creanţei bugetare cu imobile - Darea în plată

1.8.3. Prescripţia datoriei bugetare

1.8.4. Scăderea pentru cauze de insolvabilitate

1.8.5. Anularea creanţelor bugetare

1.8.6. Executarea silită a obligaţiilor bugetare

1.9. Modalități de protejare a creanței prin constituirea de garanții

CAPITOLUL II Executarea silită

2.1. Sediul materiei executării silite

2.2. Obiectul executării silite

2.2.1. Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului

2.2.2. Modalități de executare a obligațiilor debitorului

2.3. Executarea creanțelor bugetare

2.3.1. Competența teritorială a executării silite

2.3.2. Modalități de executare silită a creanțelor bugetare

2.3.2.1. Executarea silită prin poprire

2.3.2.2. Executarea silită a bunurilor mobile

2.3.2.3. Executarea silită a bunurilor imobile

2.3.2.4. Executarea silită a altor bunuri

2.3.3. Valorificarea bunurilor supuse executării

2.3.4. Stingerea creanţelor fiscale prin alte modalităţi

2.4. Contestația la executarea silită

CAPITOLUL III Ordinea de preferință în cadrul executării silite și distribuirea sumelor realizate

3.1. Considerații generale privind ordinea de preferință în cadrul executării silite a creanțelor

3.2. Caracteristicile ordinii de preferință a creanțelor în general

3.3. Câteva aspecte cu privire la ordinea de preferință a creanțelor bugetare

3.4. Ordinea de preferință în cadrul executării silite a creanțelor bugetare conform Codului de procedură fiscală

3.4.1. Executarea silită prin poprire

3.4.2. Executarea silită a bunurilor mobile

3.4.3. Executarea silită a bunurilor imobile

3.5. Executarea silită prevăzută de Codul de procedură civilă

3.5.1. Categorii de drepturi aparținând persoanelor fizice exceptate de la executarea silită

3.5.2. Categorii de bunuri neurmăribile, care deși alienabile, sunt exceptate de lege de la urmărirea silită în considerarea scopului pentru care sunt folosite

3.6. Executarea prin poprire a veniturilor salariale și celor asimilate acestora prevăzută de Codul Muncii

3.7. Ordinea de eliberare și distribuire a sumelor realizate prin executarea silită

3.8. Excepții de la ordinea statuată de Codul de procedură fiscală și Codul de procedură civilă

3.9. Ordine de preferință în vederea recuperării creanţelor bugetare când debitorul se află în procedura lichidării.

3.10. Contestație la executare. Modalități de contestare a modului de realizare a distribuției sumelor obținute din executarea silită

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

1.1. Noțiuni generale despre creanțe

În sens general creanța reprezintă obligația asumată de o persoană fizică sau juridică (debitor) față de o altă persoană fizică sau juridică (creditor), care are la rândul lui o creanță, atestată într-un raport juridic privind restituirea la un anumit termen a unei sume de bani sau a unor bunuri. Această obligație rezultă dintr-o relație contractuală sau din lege. Datoria se stinge prin executarea completă a obligației.

Creanța reprezintă latura activă a unui raport juridic de obligație.

În sens larg, prin obligație se înțelege raportul juridic în conținutul căruia intră atât latura activă, care este dreptul de creanță ce aparține creditorului, cât și corelativul acestui drept, adică latura pasivă a raportului, care este datoria ce incumbă debitorului.

În înțeles restrâns, obligația desemnează numai latura pasivă a raportului juridic, fiind deci sinonimă cu datoria ce revine debitorului.

Obligația, în sens larg, este așadar, acel raport juridic în conținutul căruia intră dreptul subiectului activ denumit creditor, de a cere subiectului pasiv denumit debitor, și căruia îi revine îndatorirea corespunzătoare de: a da, a face sau a nu face ceva, sub sancțiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bunăvoie.

Raportul juridic de obligație este format din cele trei elemente cunoscute:

- Subiectele raportului juridic pot fi atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice sau statul când participă direct la raportul juridic. În raport de obligație, subiectul activ poartă denumirea de creditor, iar subiectul pasiv de debitor.

- Conținutul raportului juridic de obligație este format din dreptul de creanță aparținând creditorului și obligația corespunzătoare acestui drept aparținând debitorului.

- Obiectul raportului juridic de obligație, conceput ca acțiunea sau inacțiunea la care este obligat subiectul pasiv și îndreptățit subiectul activ. Acesta poate consta într-o prestație pozitivă: a da sau a face sau o abținere, a nu face ceva ce ar fi putut face dacă nu se obliga.

1.2. Izvoarele obligațiilor

Există în literatura de specialitate mai multe clasificări ale izvoarelor obligațiilor , dar se consideră de marea majoritate a autorilor că toate izvoarele de obligații se pot rezuma la două categorii principale:

- Actele juridice prin care se înțelege acea manifestare de voință, animată de intenția de a produce efecte juridice, efecte care nu se pot produce potrivit legii decât dacă o asemenea intenție a existat.

- Faptele juridice, în înțelesul restrâns al acestei noțiuni, sunt acele fapte ilicite sau licite, săvârșite fără intenție de a produce efecte juridice, efecte care însă se produc în virtutea legii, independent de voința celor ce au săvârșit faptele.

1.3. Efectele obligațiilor

Orice raport juridic obligațional, indiferent de izvorul său, dă dreptul creditorului de a pretinde debitorului să dea, să facă sau să nu facă ceva. Debitorul are de executat o prestație pozitivă sau negativă, în funcție de obiectul obligației

În principiu, această prestație este executată de debitor de bunăvoie, dar în cazul în care debitorul refuză executarea de bunăvoie a obligație, creditorul va putea recurge la forța coercitivă a statului pentru asigurarea îndeplinirii ei.

Efectul oricărei obligații este dreptul pe care aceasta îl conferă creditorului de a pretinde și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care el este obligat, după cum regăsim și în articolul 1073 din Codul civil care prevede expres ”creditorul are dreptul de a obține îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare”.

Desigur că părțile au în vedere, în primul rând, îndeplinirea exactă a prestației la care debitorul s-a obligat, executarea directă sau executarea în natură a obligației, prin echivalent în cazul în care nu mai este cu putință executarea directă.

1.4. Considerații generale privind creanțele bugetare

Economia modernă este caracterizată de fenomenul creșterii necesarului de fonduri bănești pentru susținerea cheltuielilor publice. Prelevarea la bugetul de stat a impozitelor, taxelor și celorlalte venituri bugetare ne impune existența unei legislații adecvate în scopul creșterii eficienței colectării creanțelor bugetare.

Din perspectiva dreptului pozitiv, procedura fiscală din țara noastră este reprezentată de O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, iar acesta reglementează doar procedurile de administrare aplicabile taxelor și impozitelor reglementate de Codul fiscal și a altor acte normative în temeiul cărora se nasc creanțe bugetare.

Administrarea creanțelor bugetare beneficiază de un regim juridic special, în sensul că, din dorința de a proteja interesul public al statului, legiuitorul a stabilit o procedură diferită de procedura stabilită de dreptul comun, astfel că procedura fiscală este dreptul comun pentru administrarea taxelor și impozitelor, iar în măsura în care anumite aspecte nu sunt acoperite de această lege, devin aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă.

Domeniul de aplicare a Codului de procedură fiscală mai este determinat și de legea privind aprobarea bugetului de stat general consolidat, întrucât Legea Bugetului dispune că intră în sfera de aplicare a Codului de procedură fiscală și taxele și creanțele ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, ori categoria de venituri care aparțin bugetului general consolidat este stabilită de legea de aprobare a bugetului general consolidat.

Raporturile dintre stat și cetățeni se pot manifesta fie sub forma raporturilor de drept privat, în care părțile sunt pe poziții de egalitate, iar statul acționează ca orice subiect de drept, fie sub forma raporturilor de autoritate, în care nu mai există raport de egalitate, statul acționează în regim de putere publică, pentru protejarea intereselor publice.

Evoluţia legislaţiei ȋn domeniul fiscal. Asemenea tuturor statelor europene, apariţia şi evoluţia taxelor şi impozitelor pe teritoriul ţării noastre se caracterizează ca fiind un proces complex şi de durată ce a început cu destrămarea comunei primitive, apariţia proprietăţii private şi scindarea societăţii în clase sociale, dezvoltarea forţelor de producţie şi crearea aparatului de stat destinat să rezolve diferenţele dintre clase şi să apere interesele celor mai puternici din punct de vedere economic.

Perioada modernă a fiscalităţii din ţara noastră începe cu Regulamentele organice, adoptate în iulie 1831 în Muntenia şi ianuarie 1832 în Moldova, prin intermediul cărora se desfiinţează toate taxele preexistente, înlocuindu-le cu capitaţia - impozitul direct şi personal plătit pe cap de locuitor, la care erau supuşi mazilii, ţăranii, muncitorii din oraşe şi târguri, respectiv patenta - impozit direct şi fix, stabilit pe clase, la care erau supuşi meseriaşii şi negustorii. Evoluţia sistemului fiscal este marcată de Convenţia de la Paris din 1958 care a introdus în sistemul financiar-bugetar principiile: unitatea bugetară şi executarea bugetară pe baza bugetului prezent.

Unificarea politică a Principatelor a determinat o modificare de structură a sistemului fiscal, respectiv impozitul funciar, înfiinţat de Al. I. Cuza, în Moldova în 1859 şi apoi în Muntenia în 1860, desfiinţat apoi prin reformele din 1921 şi 1923.

În 1921 şi 1923 sistemul fiscal a suferit modificări structurale, în sensul că, a fost introdus impozitul pe venit, în accepţiunea cunoscută astăzi. În anul 1938 apare Legea 3600 privind unificarea procedurii fiscale care prevede că toate infracţiunile la legile fiscale se vor constata şi judeca potrivit acestei legi. După această lege, apare Decretul 224 din 1951 privitor la urmărirea imobiliară pentru realizarea creanţelor statului, ca mai târziu să apară Decretul 18 din 1952 care stabilea taxele şi impozitele locale. În anul 1954 se adopta Decretul 153 privitor la veniturile populaţiilor, dar şi decretul 509 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor. Ulterior, în anul 1960 este emis Decretul 221 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice, a plăţilor impozitelor şi a taxelor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării. În anul 1968 prin Decretul 564 se modifică unele prevederi referitoare la impozite şi taxe, iar prin Decretul 650/1968 se modifică unele dispoziţii la impozitul pe veniturile populaţiei.

În anul 1972 apare Legea nr. 9, legea finanţelor, iar în anul 1985 apare legea impozitelor şi taxelor locale.

În perioada postrevoluţionară începe corelarea legislaţiei cu noua abordare şi noul tip de economie prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 11 pe 1996 privind executarea creanţelor bugetare, aceasta fiind susţinută de apariţia Ordonaţei 61 în acelaşi an.

Toate aceste modificări au determinat legiuitorul să încerce unificarea tuturor reglementărilor în materie fiscală şi de procedură fiscală astfel că în anul 2003 se adoptă Codul fiscal prin Legea 571 şi Codul de Procedura Fiscală prin Ordonanţa Guvernului nr. 92.

1.5. Noțiunea de creanță bugetară și natura juridică a acesteia

Conţinutul fundamental al raportului de drept financiar public îl constituie obligaţia stabilită unilateral de către stat în sarcina contribuabililor (persoane fizice sau juridice) de a plăti o anumită sumă de bani, la termenul stabilit, în contul unuia din bugetele publice.

Dreptul procedural fiscal cuprinde totalitatea reglementărilor ce se referă la modalitățile de realizare în concret a dispozițiilor fiscale sau altfel spus, totalitatea normelor ce reglementează modalitățile de realizare a actelor de administrare fiscală.

Colectarea creanțelor bugetare constituie în general, procedeul financiar de constituire a fondurilor bănești destinate acoperirii cheltuielilor publice, atribuindu-li-se particularitatea de obligații financiar-fiscale sau obligații finaciar publice, având deci natura juridică a obligației de a plăti bugetului statului sumele de bani care erau individualizate ca impozite, taxe sau alte obligații financiare.

Creanțele care provin din obligația contribuabilului de plată a impozitelor, taxelor, precum și a altor obligații nefiscale datorate bugetului general-consolidat al statului ori bugetelor locale se numesc creanțe bugetare.

Bibliografie

I. Tratate, cursuri, monografii

1. P. Brezeanu, Fiscalitate. Concepte, Metode, Practici, Ed. Economică, București, 1999

2. Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Drept procesual civil, Viorel, Ed. All beck, 2005

3. Florin Ciutacu, Codul civil adnotat, Monitorul Oficial, 2007

4. Miahai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Tănăsescu, Constituția României revizuită - comentarii și explicații

5. Dumitru A.P. Florescu, Paul Coman, Theodor Mrejeru și alții, Executarea silită, Ed.CH Beck, 2007

6. Ioan Leș, Codul de procedură civilă comentat pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2007

7. Evelina Oprina, Executarea silită în procesul civil, Ed. Universul Juridic, București, 2009

8. Porumb Gr., Drept Procesual Civil, Ed.D.P. Bucuresti, 1996

9. Gabriel Răducan, Dreeptul executării silite, Ed. Hamangiu, 2010

10. Constantin Statescu, Corneliu Bîrsan, Teoria generală a obligațiilor, ed. Hamangiu, 2008

11. D.D. Şaguna, D.C. Şova, S. Iliescu, Procedură fiscală, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996

12. Dan Drosu Șaguna, Drept fiscal, Editura C.H. Beck, București, 2008

13. Mihaela Tăbârcă, Drept procesual civil, Universul juridic, 2008

14. Dan Constantin Tudurache, Contestația la executare - ediția a 2-a revizuită, Ed. Hamangiu, București 2009

15. M. Voicu, Protecţia europeană a drepturilor omului, teorie şi jurisprudenţă, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001

16. S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, Tratat de executare silită, Ed. Lumina lex, București, 2001

II. Materiale de practică judiciară

1. Sentința comercială nr. 4062.10.2007, Tribunalul București Secția a VII-a Comercială

2. Decizia nr. 1945 din 05. 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal

3. Decizie Curții Constituționale nr. 211.03.2006

4. Sentința civilă nr. 6921 din 18 noiembrie 2005, Juecătoria sect. 5 București,

5. Decizia nr. 700/2006, Curtii Constitutionala

6. Deciza 314 din 2009, Curtea Constituțională.

7. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 2260 din 5 aprilie 2005

8. Curtea de Apel București, secția VI-a comercială, prin sentința civilă nr. 49 din 17.04. 2002

9. Din juruisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția a II-a, decizia din 31 octombrie 1906

10. Tribunalul suprem, secția civilă, Decizia nr. 315 din 12 februarie 1983

Preview document

Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 1
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 2
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 3
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 4
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 5
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 6
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 7
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 8
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 9
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 10
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 11
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 12
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 13
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 14
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 15
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 16
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 17
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 18
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 19
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 20
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 21
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 22
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 23
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 24
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 25
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 26
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 27
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 28
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 29
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 30
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 31
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 32
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 33
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 34
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 35
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 36
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 37
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 38
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 39
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 40
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 41
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 42
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 43
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 44
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 45
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 46
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 47
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 48
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 49
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 50
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 51
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 52
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 53
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 54
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 55
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 56
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 57
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 58
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 59
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 60
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 61
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 62
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 63
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 64
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 65
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 66
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 67
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 68
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 69
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 70
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 71
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 72
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 73
Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare - Pagina 74

Conținut arhivă zip

  • Ordinea de preferinta in procedura executarii creantelor bugetare.doc

Alții au mai descărcat și

Reglementarea juridică a impozitelor indirecte în România

Apariţia şi evoluţia impozitelor se caracterizează ca un proces complex şi de durată care a început odată cu destrămarea comunei primitive,...

Criminalitatea economico-financiară

INTRODUCERE "Criminalitatea economico-financiară distorsionează mediul de afaceri prin atingerea gravă adusă concurenței loiale și este intim...

Executarea Silită Imobiliară

Capitolul 1 Notiuni generale despre executerea silita 1.1Conceptul de executare silită Executarea silită au urmarirea silita este procedura prin...

Executarea Silita a Creantelor Fiscale

Capitolul I Aspecte generale privind executarea silita a creantelor fiscale 1.1 Obligatia fiscala individualizata. Titlul de creanta fiscala....

Obligatia Fiscala - Notiune, Forme, Principii

CAPITOLUL I NOTIUNEA DE FISCALITATE Organizarea, conceperea şi funcţionarea fiscalitatii conduce la mutaţii în viaţa socială, economică şi...

Executarea Silită

1. Executarea silită Executarea silită reprezintă ultima fază a procesului civil şi una din formele de manifestare a acţiunii civile.Putem defini...

Atribuțiile Executorului Judecătoresc

I. Considerații generale. Principiile și organizarea activității Executorii judecătoresti sunt acele persoane cărora legea le-a încredinŃat...

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice A. Definitia si trasaturile impozitelor. In doctrina fiscala au fost elaborate numeroase definitii ale...

Ai nevoie de altceva?