Cuprins
- INTRODUCERE . 2
- CAPITOLUL 1 - ISTORICUL ȘI EVOLUȚIA .. 3
- 1.1.Apariția și necesitatea înființării DIICOT-ului . 3
- 1.2. Evoluția activității DIICOT-ului ... 6
- CAPITOLUL 2 - LEGISLAȚIE REGULATORIE .. 14
- 2.1. Legislația specială 15
- 2.2. Dispoziții din alte legi .. 18
- 2.3. Legislația internațională .. 19
- 2.4. Principii generale ce completează legislația în domeniu 21
- CAPITOLUL 3 - COMPETENȚA DIICOT . 24
- 3.2 Activitatea DIICOT în faza de urmărire penală . 25
- 3.3. Categoriile de infracțiuni ce intră în competența DIICOT 34
- 3.4. Criminalitatea organizată ... 39
- 3.5. Traficul de droguri .. 42
- 3.6. Criminalitatea informatică .. 43
- 3.7. Criminalitatea economico-financiară . 45
- 3.8. Infracțiunile de terorism și cele contra siguranței statului 45
- CAPITOLUL 4 - STRUCTURA ORGANIZATORICĂ .. 47
- 4.1.Considerații generale 47
- 4.2.Organizarea structurii centrale 48
- 4.3.Organizarea structurii teritoriale 50
- Capitolul 5 - Cooperarea internațională a DIICOT-ului cu structurile externe . 52
- 5.1. Încadrarea Direcției în sistemul judiciar internațional .. 52
- 5.2. Evoluția cooperării internaționale .. 53
- 5.3. Instrumente legislative privind cooperarea internatională la care România este parte relevante pentru activitatea DIICOT ... 54
- CONCLUZII .. 58
Extras din licență
Violența, teroarea și frica sunt tot mai des și mai profund desiminate în conștientul oamenilor. În prezent, societatea în care trăim deși se bucură de o evoluție ce accelerează amețitor, suntem totuși, martori la tragedii și nenorociri ce au loc aproape zi de zi chiar sub ochii noștri, iar cel mai înspăimântător este ca sunt comise chiar de către semeni de-ai noștri.
Sute și mii de oameni devin victime din ce în ce mai des a unor organizații conduse după niște principii total contrare relațiilor sociale ce sunt protejate și susținute de o societate civilizată și modernă. Organizații ce sunt întemeiate după reguli și motivații diferite, dar cu un rezultat unic, paguba și distrugere, care ajung uneori până la vieți omenești.
Fie ca sunt mafioți, traficanți de droguri, de persoane sau hackeri ce comit crimele din spatele calculatorului, toți prezintă un pericol ce nu poate fi neglijat sau pur și simplu trecut cu vederea, deoarece acesta lovește tot mai des. Noile tehnologii și unele reglementări legislative, precum libera circulație prin înlăturarea granițelor, s-au dovedit a fi chiar favorizante pentru apariția noilor sau mutațiile vechilor rețele de crimă organizată, acestea din urmă au devenit mai puternice, mai răspândite și cu un domeniu de activitate tot mai complex.
Una dintre ce mai devastatoare și amenințătoare forme a criminalității, relativ nouă, ce se întâlnește la nivel global, este terorismul. Acest cancer al societății se extinde și capătă poziții, devenind tot mai greu de înlăturat. Se duce o luptă grea, departe de noi, dar nu într-atât de departe încât să ne lase nepăsători, întrucât aceasta nu cunoaște granițe. Drept exemplu, întreaga Europă poate fi prezentată drept victimă frecventă ale atacurilor teroriste, având în principal scopul de inspira frica, de a se înfățișa grozavi și de neoprit.
Am decis să vorbesc despre această temă, dat fiind faptul că DIICOT este unica structură din România ce are competențe în a exersa o activitate de prevenire și combatere atât a criminalității organizate cât și a terorismului. Aceste forme de infracționalitate adaptându-se la un caracter transfrontier iar necesitatea de cooperare internațională devine vitală, capacitate ce o are, în acest scop, anume Direcția.
Această temă a fost aleasă în primul rând datorită viziunii mele asupra impunerii de a se lua măsuri neîntârziate, bine premiditate și deoarece văd DIICOT ca fiind unul dintre primele scuturi împotriva celor mai mari factori de risc și amenințări la adresa securității sociale și națională.
2
Primul capitol dezvăluie importanța acestei instituții, prin observarea evoluției de care se bucură, numărul de cazuri soluționate și complexitatea acestora. Aici am ținut să arăt geneza și natura Direcției, scopul inființării și locul ei între sistemul juridic român. Cel de-al doilea capitol prezintă mecanismul de funcționare și modelul de organizare. Capitolul trei descrie unul dintre ce mai importante elemente- cooperarea internațională și felul în care aceasta operează, rolul acesteia dar și rezultatele obținute datorită relațiilor cu organele judiciare similare din alte țări.
Scopul lucrării este ca prin abordarea grafică a rezultatelor preluate din rapoarte de activitate, statistici, prin analiza teoretică a competențelor, a formei organizatorii și structurale, să disting rolul Direcției. Un alt țel la fel de important e observarea părților puternice și slabe ce ar necesita o inovație spre a aduce un randament mai eficient și o activitate mai prosperă.
Principalele categorii de informații folosite au fost legislația în vigoare prin care se supune, Codul de procedură penală, tratate, reviste de specialitate, toate acestea pentru a efectua o analiză teoretică din exteriorul instituției în cauză. Iar pentru perceperea în detaliu am apelat la textele regulamentului de organizare, ordonanța de adoptare a acestuia și la legea prin care s-a înființat.
Facultatea de drept ne-a învățat bona fide, să fim cinstiți și să căutăm adevărul până în pânzele albe. Rolul, înțeles de mine, a acestei fenomenale științe fiind, nu neapărat de a crea și prevedea pedepse, ci de a preveni necesitatea aplicării acestora.
Mulțumiri admirabililor profesori care ne-au îndrumat pe căi inteligente și mai ales părinților care m-au susținut cu încredere la fiecare pas din drumul vieții.
Bibliografie
Cărți și reviste:
1. Adrian Cristian MOISE, Particularități privind investigarea finanțării terorismului,
Revista Universul Juridic, nr.3, martie 2017;
2. Alexandra Pintea, Dan-Cristea Pintea, Alina Cristina Balanescu, Urmărirea penală,
aspecte teoretice și practice, Ed. Universul juridic, 2017;
3. Bengescu, C. B., Drogurile - alarmă națională, Ed. Polirom, București, 2010;
4. Boțian Elisabeta, Drept procesual penal, Ed. Burg, Sibiu, 2014;
5. Cioclei Valerian, Manual de Criminologie, Ediția5, Ed. C.H.Beck, București, 2011;
6. F.D. Cășuneanu, Măsuri de combatere a grupului criminal organizat adoptate la
nivelul Uniunii Europene, în Revista Dreptul nr. 3/2012;
7. Fabian, G., Drept instituțional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, București,
2012.
8. Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de procedură penală, Ed. Universul Juridic,
2015;
9. Iosif BARARU, Infracțiuni de terorism, legislație și procedură penală, Universul
Juridic, București, 2010;
10. ISPAS Gabriel Liviu, Uniunea Europeană: Evoluție. Instituții. Mecanisme, Ed.
Universul Juridic, București, 2011;
11. Mihail Udroiu, Procedură penală, Partea generală, Parteaa specială, Ediția 3, Ed.
C. H. Beck, București, 2013;
12. Mircea Damaschin, Tratat de Drept Procesual Penal, Ed. Universul juridic,
București, 2013;
13. Nicolae Cochirescu, Totul despre Ministerul Public, Ed. Lumina Lex, București,
2000;
14. Predescu Ovidiu, Criminalitatea organizată în contextul globalizării și al
globalității, Revista Universul Juridic, nr. 11, noiembrie 2015;
15. Prof. univ. dr. Ioana Vasiu, Drogurile un pericol pentru ordinea juridică națională
și internațională, Ed. Pro Universitaria, 2014;
61
16. Victor-Valeriu Patriciu, Ioana Vasiu, Șerban-George Patriciu, Internetul și dreptul,
Ed. All Beck, București, 1999;
17. Volonciu N., Uzlău A.S., Moroșanu R., Georgiana T., Atasei D., Noul Cod de
Procedură Penală Comentat, Ed. Hamangiu, 2016;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea si functionarea directiei de invesrigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.pdf