Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului

Licență
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 18630
Mărime: 106.47KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

CUPRINS

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DREPTULUI 7

1.1. Accepţiunile noţiunii de „drept” 7

1.2. Definiţia dreptului 10

1.3. Definiţia dreptului ca fenomen 11

CAPITOLUL II. ORIGINEA DREPTULUI 12

2.1. Ideea dreptului 13

2.2. Trăsăturile sistemului juridic 15

2.2.1. Trăsăturile generale ale sistemului 16

2.2.2. Dreptul ca structură auto-organizată 20

2.3. Finalităţile dreptului 21

2.3.1. Coexistenţa socială 21

2.3.2. Binele comun 22

2.3.3. Finalitatea internă şi finalitatea externă ale sistemului juridic 24

CAPITOLUL III. APARIŢIA DREPTULUI. DIMENSIUNEA ISTORICĂ A DREPTULUI 26

3.1. Primele legiuiri (începuturile activităţii normativ-juridice) 34

3.2. Dimensiunea socială a dreptului 39

3.3. Esenţa dreptului, conţinutul şi forma dreptului 42

CONCLUZII 45

BIBLIOGRAFIE 49

Extras din document

INTRODUCERE

Istoria rămâne „cartea de căpătâi a popoarelor”, cum scria Mihail Kogălniceanu, iar „trebuinţa de istorie naţională”, spunea tot el în 1843, „ne este neapărată”.

Omenirea se află într-un proces în care, treptat, distanţele dintre popoare se vor reduce, dar tot astfel cum, statele cele mai avansate s-au încadrat proceselor de apropiere şi unificare păstrându-şi trăsăturile proprii şi probabil pentru încă o lungă vreme şi noi trebuie să ne încadrăm lor ca români, intrând cu zestrea noastră spirituală în hora naţiunilor, continentului european şi a în¬tregii umanităţi.

Istoria are încă menirea, pe care i-o dădea eruditul cronicar Miron Costin, „ca să nu se uite lucrurile şi cursul ţării”. Lipsiţi de o cunoaştere şi înţelegere clară a propriei lor deveniri, românii ar fi grav afectaţi de complicatele şi complexele procese în faţa cărora ei se află.

În acest context, utilitatea acestui curs apare evident intr-o logică educa¬ţională ce caută în permanentă să legitimeze prezentul prin intermediul evocării experienţelor trecutului.

Într-un asemenea context, studiul diferitelor epoci isto¬rice organizate politic şi înzestrate cu instituţii juridice corespunzătoare ne oferă material de cercetare şi valorificare a tradiţiei în materie către un sistem juridic mai bun, evitând erorile comise.

Istoria Statului şi Dreptului Românesc are funcţii de studiu şi cercetare, care cu ajutorul metodelor şi tehnicilor moderne, oferă cunoaşterii sistematice şi ştiinţifice idei, reguli, principii şi concluzii despre instituţiile politice şi juridice româneşti.

Aparţinând sistemului ştiinţelor sociale contemporane, Istoria Statului şi Dreptului Românesc are ca obiect de studiu cunoaşterea şi înţelegerea evoluţiei statului şi dreptului românesc de la origini şi până în prezent.

Având în vedere că studiul instituţiilor juridice în dinamica şi devenirea lor istorică, sunt strâns legate de organizarea statală, o periodizare a acestora trebuie să ţină seama de evoluţia istorică a acestei forme de organizare politică pe teritoriul României.

Istoria dreptului românesc a apărut odată cu ştiinţa legilor sau a dreptului în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Începuturile acestei ştiinţe le aflăm în prelegerile juridice ţinute în „academiile”, sau „liceele domneşti” de jurisconsulţii statului sau avocaţi precum: D. Scheletti, CHr. Flectenmacher, D. Bojncă, în Moldova; I. Bărbătescu, C. Brăiloiu, C. Moroiu, V. Petroni, LE. Rădulescu, în Ţara Românească; G. Bariţiu, Alexandru Papiu Ilarian, P. Dobra, în Transilvania. De asemenea, contribuţii de seamă la întemeierea acestei ştiinţe au avut mari personalităţi ca, Miron Costin, Dimitrie Cantemir şi B.P.Haşdeu, care au lăsat posterităţii lucrări valoroase asupra originilor vechiului drept românesc.

Aşadar este vorba de sfârşitul epocii medievale româneşti, dominate de ideile iluministe şi de dezvoltarea societăţii, când istoriografia juridică şi con¬cepţiile despre stat şi drept s-au amplificat continuu în învăţământul despre „ştiinţele legilor” şi în publicistica vremii, proces care odată cu răspândirea concepţiilor despre instituţiile politice şi juridice autohtone a creat treptat o ter¬minologie ştiinţifică adecvată domeniului ştiinţelor juridice româneşti.

Cristalizarea studiului şi dreptului românesc din a doua jumătate a se¬colului al XlX-lea, sub influenţa ideilor iluministe progresiste cuprinse în do¬cumentele programatice ale Revoluţiei de la 1848 şi afirmării României după constituirea statului naţional modem, a pus în faţa istoriografiei juridice româ¬neşti probleme nu numai de ordin ştiinţific, ci şi metodologic.

Depăşind limitele inerente începuturilor, ştiinţa dreptului - înfăptuieşte unirea tuturor ideilor ilu¬minismului pozitivist cu metodele şi tehnicile necesare studiului sistemului ju¬ridic modern, devenind, astfel, o teorie coerentă a activităţii sociale şi politice, destinată realizării idealurilor democratice ale poporului român.

Întemeierea şcolii juridice româneşti şi cristalizarea autonomiei fiecărei discipline juridice în raport cu obiectul său de studiu au determinat creşterea interesului asupra cunoaşterii vechiului drept românesc, de la care se consideră că trebuie să se pornească în opera de înzestrare a României cu instituţii juridice modeme.

Astfel, B.P.Haşdeu îşi consacră cercetările asupra obiceiurilor juridice pământene la români (1866), P.Negulescu asupra instituţiilor politice româneşti (1880), A.D. Xenopol asupra justiţiei sub fanarioţi (1886), C.D.Dissescu asupra originilor vechiului drept românesc (1890), I Hodas asupra Constituţiilor Tran¬silvaniei (1871) etc.

Dacă A.D.Xenopol situa fenomenul juridic românesc la intersecţia dintre faptele de „repetiţie” şi cele de „serie”, marele savant Nicolae Iorga va privii instituţiile juridice din vremea sa ca o continuare firească, logică, a vechiului drept românesc.

Bibliografie

Albici Mihail, Despre drept şi ştiinţa dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005.

Amuza Ion, Istoria statului şi dreptului românesc, Editura Szlvi, Bucureşti, 2004.

Burcin Octavian, Ungureanu David, Chipăilă Silvia-Alexandra, Istoria statului şi dreptului românesc, Editura Sitech, Craiova, 2009.

Cernea Emil şi Molcuţ E., Istoria statului şi dreptului românesc, Ediţie revizuită şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006.

Cernea Emil, Molcuţ E., Istoria Statului şi Dreptului Românesc, Editura Edit Press Mihaela SRL, Bucureşti, 2001.

Ceterchi Ioan, Craiovan Ion, Introducere în teoria generală a dreptului, Ed. All, Bucureşti, 1998.

Corbeanu Ion, Corbeanu Maria, Teoria generală a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002.

Dănişor D.C., Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.

Djuvara Mircea, Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv, Ed. All Beck, Bucureşti, 1999.

Dogaru Ion, Dănişor D.C., Drepturile omului şi libertăţile publice, Zamolxe, Chişinău, 1998.

Dogaru Ion, Teoria generală a dreptului, Editura Europa, Craiova, 1996.

Durkheim E., Regulile metodei sociologice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.

Dvoracek V. Maria, Lupu Gheorghe, Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1996.

Enescu Gheorghe, Dicţionar de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Humă Ioan, Teoria generală a dreptului, Ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2000.

Mazilu Dumitru, Teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti, 2000.

Muraru Ioan, Tănăsescu Elena Simina, Drept constituţional şi instituţii politice, curs universitar, ediţia 12, vol. I, Editura All Beck, Bucureşti.

Negoiţă Florin, Istoria Statului şi Dreptului Romanesc, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

Popa Nicolae, Eremia M., Cristea S., Teoria Generală a Dreptului, Ed.2, Editura All Beck, Bucureşti, 2005.

Popa Nicolae, Teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002.

Rădulescu Andrei, Istoria dreptului românesc, Bucureşti, 1939.

Tabacu Adriana, Draghici A., Singh A., Elemente de Drept, Note de curs, Editura Sitech, Craiova, 2010.

Voicu Costică, Amuza Ion, Stanciu Bogdan, Istoria statului şi drepului românesc, curs universitar, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001.

Voicu Costică, Teoria Generală a Dreptului, Curs universitar, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.

Voicu Costică, Tita C., Savu I., Rascanu A., Ciocoiu M., Teoria Generala a Dreptului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010.

Preview document

Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 1
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 2
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 3
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 4
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 5
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 6
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 7
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 8
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 9
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 10
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 11
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 12
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 13
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 14
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 15
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 16
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 17
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 18
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 19
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 20
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 21
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 22
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 23
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 24
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 25
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 26
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 27
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 28
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 29
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 30
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 31
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 32
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 33
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 34
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 35
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 36
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 37
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 38
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 39
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 40
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 41
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 42
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 43
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 44
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 45
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 46
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 47
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 48
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 49
Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului.docx

Alții au mai descărcat și

Teoria Distincta a Dreptului

INTRODUCERE Studierea dreptului afacerilor este important pentru însuşirea elementelor esenţiale ale dreptului afacerilor ca disciplină distinctă...

Răspunderea Juridică

ÎNTODUCERE Respectarea normelor de drept nu se revendică unor exigenţe abstracte. Ea se legitimează în cerinţe social obiective, legate de...

Structura Normei Juridice

1. Introducere Categoria de normă juridică reprezintă elementul primar al sistemului de drept prin care voinţa generală ajunge la subiectul de...

Originea Dreptului

Dreptul nu a existat de la inceput. Primele forme rudimentare care s-au impuns treptat ca tradiții, obiceiuri și desprinderi. Ele au apărut in...

Principiile Generale ale Dreptului

PRINCIPIILE DREPTULUI – DOCTRINA SI CONSACRARE LEGISLATIVA Introducere H. Buche afirma ca “principiile generale ale unui sistem constituie...

Drept Constituțional

PARTEA I TEORIA GENERALĂ A INSTITUŢIILOR POLITICE Tema 1: NOŢIUNI GENERALE DESPRE DREPT Definiţie: Dreptul – ansamblul normelor juridice...

Istoria Statului si Dreptului Romanesc

Notiuni introductive. 1. Obiectul istoriei dreptului romanesc. 2. Periodizarea istoriei dreptului romanesc. 3. Alte opinii privind periodizarea...

Teoria Generală a Statului și Dreptului

1. Apariţia istorică a statului şi a dreptului Statul şi dreptul fac parte din fenomenele sociale ale căror existenţă se limitează la o anumită...

Te-ar putea interesa și

Teoria Generala a Dreptului in Republica Moldova

1. Caracteristica generală a TGD ca știință și disciplină didactică. TGSD – ştiinţă socială, politică şi juridică, care studiază, în baza unui...

Funcțiile Dreptului

INTRODUCERE Legile generale ale societăţii au anumite trăsături care le deosebesc de legile naturii, în primul rând, prin aceea că legile...

Rolul si Functiile Dreptului

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI 1. 1. Ştiinţa dreptului în sistemul ştiinţelor sociale Ştiinţa este un sistem de...

Sistemul Științei Dreptului

PRELEGEREA I SISTEMUL ŞTIINŢEI DREPTULUI LOCUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢEI DREPTULUI Cuvinte cheie: ştiinţă socio-umană,...

Teoria Generală a Dreptului

CAPITOLUL I SISTEMUL ŞTIINŢEI DREPTULUI. LOCUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢEI DREPTULUI 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ROLUL...

Cursuri Drept

Cap1: Sistemul stiintei dreptului Stiinta – sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtinute prin metode...

Raport Juridic Civil

Cap II. Sectiunea I. Rap.jur.civ. – Consideratii Generale. 1.Raportul juridic civil – relatia sociala, patrimoniala sau nepatrimoniala,...

Ai nevoie de altceva?