Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 26304
Mărime: 106.29KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Univ.dr. Gabriela Nemțoi
Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica
Universitatea "Stefan cel Mare", Suceava

Cuprins

Introducere 3

Capitolul I 5

Partidul politic, grupare decisivă în gestionarea puterii de stat 5

I.1 Cadrul general cu privire la termenul de - partid politic 5

I.2 Geneza partidelor politice 15

A.Originea parlamentară și electorală a partidelor politice. 16

B.Originea exterioară a partidelor politice. 17

C.Influența modului de formare asupra partidelor politice potrivit teoriei clasice. 18

D.Formarea partidelor în statele postcomuniste 18

I.3 Partidele politice și libertatea de asociere 19

I.4 Partide politice și alte forme de asociere 20

Capitolul al II-lea 21

Categorii și variante de partide politice în statutul de drept 21

democratic 21

II.1 Principalele sisteme de partide politice 22

II.2.Partidele confesionale, partide regionale, partide naționale, partidele de clasă, partidele etnice. 29

II.3.Partide democrate, partide liberale, partide conservatoare, partide social-democrate, partide de stânga, partide de centru, partide de dreapta 30

II.4.Partide de cadre și partide de mase 31

II.5.Partide suple și partide rigide 33

Capitolul al III lea 34

Partide politice în România 34

III.1.Scurt istoric privind evoluția partidelor politice în România 34

III.2.Organizarea și reorganizarea partidelor politice. 35

III.3.Pluripartidismul și pluripartidismul în România 36

III.4.Exigențe juridice privind partidele politice 39

Capitolul al IV lea 42

Partidele politice în România după Revoluția din Decembrie 1989 42

Bibliografie 47

Extras din document

Introducere

Relația popor - putere politică- stat - putere de stat are nu doar un caracter simbolic ci și unul juridic deoarece raporturile juridice create din acest context implică o serie de interferențe între organisme politice, instituții ale puterii si nu în ultimul rând cetățeni.

Apariția partidelor politice este în corelație cu apariția și dezvoltarea parlamentarismului și a raporturilor de reprezentare. Partidele politice sunt motorul vieții politice. Din acest motiv reglementarea lor merge până la detalii chiar în legea fundamentală a fiecărui stat și anume Constituția.

Dacă ar fi să definim într-o imagine de ansamblu noțiune de partid politic trebuie să pornim de la conceptul că partidul politic este o asociație ce se înființează pe dreptul de asociere sau în temeiul unui contract de adeziune.

Pe cale de consecință pot exista două mari categorii de asociații; cele create în baza dreptului de asociere ca drept fundamental și cele create pe temeiuri contractuale.

Partidele politice se încadrează în prima categorie de asociații lor aplicându-li - se un regim constituțional.

Pentru a consolida poziția politică a acestor formațiuni putem sublinia faptul că Constituția utilizează expresii ca partide politice în art. 8 alin.2; art. 40 alin 3; art. 73 alin. 3 lit.b; art. 146 lit. K; expresii ca partide în : art. 40 alin. 2, art. 84 alin. 1, art. 103 alin. 1; etc.

Este interesant de semnalat faptul că în prezent nu mai există o regulă conform căreia „organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri sunt echivalente juridice în ce privește operațiunile electorale, cu partidele politice”. Toate aceste denumiri impun individualizarea partidelor politice cu trăsăturile lor specifice.

Esența acestor formațiuni constă tocmai în aptitudinea acestora de a exercita puterea în numele poporului și pentru popor. Ele participă indirect prin atribuțiile care le definesc la interferențe între instituțiile statului. Astfel partidele politice reprezentate în Parlament sunt consultate de către Președintele României atunci când acesta desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru art. 103 alin.1 Constituție; candidaturile pentru alegerile parlamentare propune pe lista de candidați numai persoane din partide sau formațiuni politice - alianțe de partide.

Deci în consecință orice partid are și trebuie să aibă vocația și aptitudinea guvernării. În opinie proprie cea mai cuprinzătoare expresie a scopurilor partidelor politice este aceea de a cuceri sau instaura, menține și exercita puterea prin definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor.

Explicarea acestei opinii se poate detalia prin faptul că activitatea partidelor politice nu se reduce numai la sfera membrilor lor ci tinde a cuprinde cât mai mulți participați prin cetățeni care receptând platformele și ideologiile urmează să le sprijine prin diferite modalități inclusiv în alegeri.

Ca urmare partidele trebuie să asigure o bază electorală solidă, care să poată permite pătrunderea reprezentanților lor la guvernare.

Partidele care devin partide de guvernământ își pot instituționaliza politica ce poate deveni politică de stat.

În acest sens achiesăm și noi la opinia lui R.S.Schwartzenberg potrivit căruia „ se consideră că un regim politic nu provine exclusiv de la regulile constituționale ci el rezultă din combinația sistemului constituțional cu sistemul de partide”.

Apreciem în acest sens că tema abordată în cercetarea efectuată s-a bazat pe eludarea sistemului electoral din România și a activității de exercitare a puterii prin intermediul partidelor politice actuale.

Capitolul I

Partidul politic, grupare decisivă în gestionarea puterii de stat

I.1 Cadrul general cu privire la termenul de - partid politic

Noțiunea de partid politic

Apariția partidelor politice este în corelație cu apariția și dezvoltarea parlamentarismului și a raporturilor de reprezentare.Partidele politice sunt „motor al vieții politice” , „motiv al îmbătrânirii clasicei teorii a speranței puterilor” , „rău necesar” , „organ al vieții constituționale” etc.

O constituție nouă ce se adoptă și care nu ar cuprinde reglementări privind partidele politice ar putea fi lesne sub semnul întrebării, in opinia lui Ioan Muraru. Partidele politice își găsesc justificarea in teoriile solidariste, care este doctrina științifică pe care se bazeaza legislația socială .

O definiție socotită clasică este cea dată de englezul Edmund Burke, unul dintre fondatorii gândirii politice engleze.Un partid politic, spunea acesta, este „un corp de oameni de un principiu particular, asupra căruia sunt de acord, pentru a promova, prin eforturile lor, interesul național”.

Sociologul român Dimitrie Gusti aprecia partidul politic ca fiind „una dintre cele mai sugestive și mai interesante personalitați colective”.Propunându-și, totuși, sa dea o definiție științifică a partidului politic , Dimitrie Gusti, arată că „partidul politic este o asociație liberă de cetățeni , uniți în mod permanent prin interese și idei comune, de caracter general, asociație ce urmărește, în plină lumină publică, a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic social”.

Într-o altă opinie , un partid se creaza din grupuri și indivizi care percep nevoia de a orienta o anumită concepție privitoare la guvernarea politică și care manifestă voința de a orienta evoluția societății globale într-o anumită direcție. În literatura pitologică din țara noastră se sublinează că partidul politic ar putea fi definit ca organizație relativ durabilă formată din indivizi care împărtășesc aceeași concepție ideologică, subscriu la un set comun de valori social-politice, acționând pentru cucerirea puterii, pentru aplicarea programului propriu .

Intr-o altă concepție, prtidul politic este constituit dintr-un „grup de indivizi, profesând aceeași viață politică și care încearcă să cuceească puterea sau, cel puțin, să influențeze deciziile ei” .

În opinia mea care este de aceeași părere cu opinia autorului,partidele politice sunt asociații, de aceea este necesară stabilirea locului și rolului în cadrul acestoara. Asociații se pot înființa pe baza dreptului de asociere sau în temeiul unui contract. Pe cale de consecință, pot exista două ,mari categoriide asociații:

a)cele create in baza dreptului de asociere, ca drept fundamental;

b)cele create pe temeiuri contractuale, ca de exemplu:societați, fundații,societați civile sau comerciale și altele;

Partidele politice se încadreaza în prima categorie de asociații, lor aplicându-li-se un regim constituțional .

Bibliografie

I. Monografii, articole

1.Bădescu Mihai, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura Lumina Lex, 2001

2.Cristian Ionescu, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura Lumina Lex, 2002

3.Constanță Călinoiu și Victor Duculescu, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura Lumina Lex, 2005

4.Dan Claudiu Dănișor, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura C.H. Back, 2007

5. Drăganu Tudor, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura Lumina Lex, 1998-2000

6.Gheorghe Iancu, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura Lumina Lex, 2005

7. Gheorghe Iancu, Drept constituțional si instituții politice, Buburești, Editura C.H. Back, 2009

8.Ion Deleanu, Drept Constituțional și instituții politice, Tratat volumul 1, Editura Europa Nova, București, 1996

9.Ioan Muraru și Elena Simina Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura C.H. Back, 2001

10.Ioan Muraru și Elena Simin Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura C.H. Back, 2009

11.Gionea Vasile, Studii de drept constituțional și istoria dreptului, Editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 1993

12. Eufemia Vieriu și Dumitru Vieriu, Drept constituțional și instituții politice, București, Editura Lumina Lex, 2005

13.Muraru Ioan, Drept constituțional si instituții politice, București, Editura C.H. Back, 2008

14. Maurice Duverger, Les partis politiques, Lebraire Armand Dumitrie, Georges Lavraff, Les politiqes en Afrique Novie, Presses Universitaire de France, annes 1970

15.Roger Gerard Schwartzen, Sociologie politique, Editions Montecrestien Paris.

16. Regia Autonomă, „Monitorul Oficial”, Bucutrești 1992

17. Ionescu C. Drept constituțional si instituții politice, București, Editura All Back, 2004

II. Legislație:

1. Constituția revizuită

2. Legea nr.14/2003

Preview document

Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 1
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 2
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 3
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 4
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 5
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 6
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 7
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 8
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 9
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 10
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 11
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 12
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 13
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 14
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 15
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 16
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 17
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 18
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 19
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 20
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 21
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 22
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 23
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 24
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 25
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 26
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 27
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 28
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 29
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 30
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 31
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 32
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 33
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 34
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 35
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 36
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 37
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 38
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 39
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 40
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 41
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 42
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 43
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 44
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 45
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 46
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 47
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 48
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 49
Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Partidele politice - principalii pioni ai exercitiului puterii.doc

Alții au mai descărcat și

Jurinsprudența ca izvor formal al Dreptului Privat Roman

1. Noțiunea de izvor de drept Conceptul de acțiune a dreptului a căpătat de-a lungul istoriei mai multe accepțiuni. În general, ideea de izolare...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Ai nevoie de altceva?