Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii

Introducere

Relația popor - putere politică- stat - putere de stat are nu doar un caracter simbolic ci și unul juridic deoarece raporturile juridice create din acest context implică o serie de interferențe între organisme politice, instituții ale puterii si nu în ultimul rând cetățeni.

Apariția partidelor politice este în corelație cu apariția și dezvoltarea parlamentarismului și a raporturilor de reprezentare. Partidele politice sunt motorul vieții politice. Din acest motiv reglementarea lor merge până la detalii chiar în legea fundamentală a fiecărui stat și anume Constituția.

Dacă ar fi să definim într-o imagine de ansamblu noțiune de partid politic trebuie să pornim de la conceptul că partidul politic este o asociație ce se înființează pe dreptul de asociere sau în temeiul unui contract de adeziune.

Pe cale de consecință pot exista două mari categorii de asociații; cele create în baza dreptului de asociere ca drept fundamental și cele create pe temeiuri contractuale.

Partidele politice se încadrează în prima categorie de asociații lor aplicându-li - se un regim constituțional.

Pentru a consolida poziția politică a acestor formațiuni putem sublinia faptul că Constituția utilizează expresii ca partide politice în art. 8 alin.2; art. 40 alin 3; art. 73 alin. 3 lit.b; art. 146 lit. K; expresii ca partide în : art. 40 alin. 2, art. 84 alin. 1, art. 103 alin. 1; etc.

Este interesant de semnalat faptul că în prezent nu mai există o regulă conform căreia „organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri sunt echivalente juridice în ce privește operațiunile electorale, cu partidele politice”. Toate aceste denumiri impun individualizarea partidelor politice cu trăsăturile lor specifice.

Esența acestor formațiuni constă tocmai în aptitudinea acestora de a exercita puterea în numele poporului și pentru popor. Ele participă indirect prin atribuțiile care le definesc la interferențe între instituțiile statului. Astfel partidele politice reprezentate în Parlament sunt consultate de către Președintele României atunci când acesta desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru art. 103 alin.1 Constituție; candidaturile pentru alegerile parlamentare propune pe lista de candidați numai persoane din partide sau formațiuni politice - alianțe de partide.

Deci în consecință orice partid are și trebuie să aibă vocația și aptitudinea guvernării. În opinie proprie cea mai cuprinzătoare expresie a scopurilor partidelor politice este aceea de a cuceri sau instaura, menține și exercita puterea prin definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor.

Explicarea acestei opinii se poate detalia prin faptul că activitatea partidelor politice nu se reduce numai la sfera membrilor lor ci tinde a cuprinde cât mai mulți participați prin cetățeni care receptând platformele și ideologiile urmează să le sprijine prin diferite modalități inclusiv în alegeri.

Ca urmare partidele trebuie să asigure o bază electorală solidă, care să poată permite pătrunderea reprezentanților lor la guvernare.

Partidele care devin partide de guvernământ își pot instituționaliza politica ce poate deveni politică de stat.

În acest sens achiesăm și noi la opinia lui R.S.Schwartzenberg potrivit căruia „ se consideră că un regim politic nu provine exclusiv de la regulile constituționale ci el rezultă din combinația sistemului constituțional cu sistemul de partide”.

Apreciem în acest sens că tema abordată în cercetarea efectuată s-a bazat pe eludarea sistemului electoral din România și a activității de exercitare a puterii prin intermediul partidelor politice actuale.

Capitolul I

Partidul politic, grupare decisivă în gestionarea puterii de stat

I.1 Cadrul general cu privire la termenul de - partid politic

Noțiunea de partid politic

Apariția partidelor politice este în corelație cu apariția și dezvoltarea parlamentarismului și a raporturilor de reprezentare.Partidele politice sunt „motor al vieții politice” , „motiv al îmbătrânirii clasicei teorii a speranței puterilor” , „rău necesar” , „organ al vieții constituționale” etc.

O constituție nouă ce se adoptă și care nu ar cuprinde reglementări privind partidele politice ar putea fi lesne sub semnul întrebării, in opinia lui Ioan Muraru. Partidele politice își găsesc justificarea in teoriile solidariste, care este doctrina științifică pe care se bazeaza legislația socială .

O definiție socotită clasică este cea dată de englezul Edmund Burke, unul dintre fondatorii gândirii politice engleze.Un partid politic, spunea acesta, este „un corp de oameni de un principiu particular, asupra căruia sunt de acord, pentru a promova, prin eforturile lor, interesul național”.

Sociologul român Dimitrie Gusti aprecia partidul politic ca fiind „una dintre cele mai sugestive și mai interesante personalitați colective”.Propunându-și, totuși, sa dea o definiție științifică a partidului politic , Dimitrie Gusti, arată că „partidul politic este o asociație liberă de cetățeni , uniți în mod permanent prin interese și idei comune, de caracter general, asociație ce urmărește, în plină lumină publică, a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic social”.

Într-o altă opinie , un partid se creaza din grupuri și indivizi care percep nevoia de a orienta o anumită concepție privitoare la guvernarea politică și care manifestă voința de a orienta evoluția societății globale într-o anumită direcție. În literatura pitologică din țara noastră se sublinează că partidul politic ar putea fi definit ca organizație relativ durabilă formată din indivizi care împărtășesc aceeași concepție ideologică, subscriu la un set comun de valori social-politice, acționând pentru cucerirea puterii, pentru aplicarea programului propriu .

Intr-o altă concepție, prtidul politic este constituit dintr-un „grup de indivizi, profesând aceeași viață politică și care încearcă să cuceească puterea sau, cel puțin, să influențeze deciziile ei” .

În opinia mea care este de aceeași părere cu opinia autorului,partidele politice sunt asociații, de aceea este necesară stabilirea locului și rolului în cadrul acestoara. Asociații se pot înființa pe baza dreptului de asociere sau în temeiul unui contract. Pe cale de consecință, pot exista două ,mari categoriide asociații:

a)cele create in baza dreptului de asociere, ca drept fundamental;

b)cele create pe temeiuri contractuale, ca de exemplu:societați, fundații,societați civile sau comerciale și altele;

Partidele politice se încadreaza în prima categorie de asociații, lor aplicându-li-se un regim constituțional .