Premisele raportului juridic

Licență
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 45 în total
Cuvinte : 19454
Mărime: 81.04KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Universitatea din Pitesti, Pitesti

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I CONCEPTUL SI TRASATURILE RAPORTULUI JURIDIC 4

Sectiunea 1.1. Notiunea de raport juridic. 4

Sectiunea 1.2. Trasaturile raportului juridic 6

1.2.1. Raportul juridic este un raport social 6

1.2.2. Raportul juridic este un raport de suprastructura 7

1.2.3. Raportul juridic este un raport volitional 7

1.2.4. Raportul juridic este un raport valoric 9

1.2.5. Raportul juridic este o categorie istorica 10

CAPITOLUL al-II-lea PREMISELE RAPORTULUI JURIDIC 12

Sectiunea 2.1. Opinii doctrinare referitoare la premisele raportului juridic 12

Sectiunea 2.2. Norma juridica ca premisa a raportului juridic 14

2.2.1. Structura normei juridice 19

2.2.2. Clasificarea normelor juridice 22

Sectiunea 2.3. Subiectele de drept ca premisa a raportului juridic 24

2.3.1. Capacitatea juridica-premisa a calitatii de subiect de drept 26

2.3.2. Persoana ca subiect de drept 27

2.3.3. Subiectele colective - ca subiect de drept 30

Sectiunea 2.4. Faptul juridic ca premisa esentiala dar si izvor al raportului juridic. 37

2.4.1. Evenimentele 38

2.4.2. Actiunile omenesti 39

CONCLUZII 42

BIBLIOGRAFIE 43

Extras din document

Dreptul este o arta, arta insemnand, ansamblul mijloacelor pe care cei care creeaza dreptul si cei care aplica dreptul le au la indemana si le folosesc, desavarsind astfel o opera.

Rolul dreptului organizor al vietii sociale, in principalele sale relatii, de disciplinator al conduitei oamenilor, in interactiunea lor cotidiana, este, mai intai in plan abstract si teoretic, evidentiat de trasaturile mecanismului reglementarii juridice, mecanism conturat prin existenta sistemului normelor juridice, parte componenta al sistemului normativ social.

Mecanismul reglementarii prin normele juridice ale vietii sociale pune in lumina aspecte dintre cele mai variate ale influentei dreptului asupra societatii, aspecte speciale juridice, psihologice. In acelasi timp, rolul dreptului nu poate fi limitat doar la aceasta influenta teoretica.

In ultima sa esenta, dreptul inseamna viata, el ofera un cadru specific vietii sociale fiind, in aceasta lumina, rezultatul traducerii intr-un limbaj tehnic a formelor si structurilor vietii sociale. Ca expresie a unor tendinte, a unui sistem de valori, legea garanteaza ordinea, stabilitatea sociala, siguranta juridica.

Pentru ca un raport juridic sa se nasca si sa se desfasoare este necesar sa existe anumite premise, anumite conditii obligatorii. Acestea sunt: norma juridica, subiectele de drept si faptele juridice.

Existenta concomitenta a acestor trei conditii da nastere raporturilor juridice, adica anumitor drepturi si obligatii corelative ale subiectilor raporturilor create.

Normele fiecarei ramuri de drept stabilesc, in mod distinct, drepturile si obligatiile pe care le au subiectele raporturilor juridice apartinand ramurii de drept create. Atata timp cat este vorba numai despre intentiile noastre si nu stabilim nici un contact cu alta persoana, nu poate fi vorba nici de aparitia unu raport juridic. Raportul juridic nu poate fi conceput decat numai intre oamenii.

Patrunzand in tesatura raporturilor interumane, aspectele sociologice ale mecanismului de reglementare juridica nu poate scapa analizei. Studiul raporturilor juridice sublinieaza tocmai aceste aspecte sociologice, raporturile de drept fiind, inainte de toate, raporturi sociale, in care oamenii intra in vederea indestularii trebuintelor lor variate, raporturi de cooperare si coexistenta.

CAPITOLUL I

CONCEPTUL SI TRASATURILE RAPORTULUI JURIDIC

Sectiunea 1.1.Notiunea de raport juridic.

Prin menirea lor, normele juridice au rol moderator asupra conduitei umane. Simplele fapte ale indivizilor fara ca acestea sa fie ocrotite legal, nu au semnificatie din punct de vedere juridic, relatiile dintre oamenii devenind relatii juridice numai conditionat de reglementarea lor normativa. Neavand un scop in sine, dreptul are ca finalitate coordonarea si influentarea conduitei umane in sensul interesului general.

Zilnic, oamenii intra in relatii unii cu altii, infaptuind raporturi juridice, fara ca de multe ori, acestia sa constientizeze acest lucru. Atunci cand fac cumparaturi, cand se deplaseaza la serviciu cu un mijloc de transport in comun, cand respecta disciplina muncii, ei sunt de fapt subiectii unor raporturi juridice de drept civil de (vanzare-cumparare), de asigurare, de dreptul muncii etc.

Normele juridice prevad doar anumite posibilitati, ipoteze, situatii generice care pentru a devenii realitate trebuie sa se concretizeze in raporturi juridice intre subiecti determinati, individualizati, prin care acestia urmaresc realizarea unor interese proprii: indestularea unor trebuinte, coexistenta alaturi de alti indivizi, cooperarea lor etc Este de esenta raporturilor juridice contactul cu o alta persoana, intrucat absenta acestui element, al interactiunii, face sa nu apara raportul juridic, relatia sociala ramanand la stadiul de intentie.

Orice raport juridic presupune, o conexiune intre planul general si impersonal al normei juridice si planul concret al realitatii, in care subiectii individualizati au drepturi si obligatii concrete, personalizate.

Pentru cei ce se afla sub incidenta normei juridice, gasesc in cuprinsul ei, modelul comportamental care trebuie sa-l urmeze, fie ca li se impune o actiune fie o abstentiune.

Raporturile juridice sunt o treapta necesara in realizarea functiei sociale a dreptului, prin care prevederile generice, ipotetice si impersonale ale normei juridice se materializeaza in raporturi juridice concrete, in care subiectii sunt purtatorii sau titularii unor drepturi subiective si obligatii corelative. Datorita caracterului normativ al reglementarilor juridice, realizarea raporturilor juridice cu caracter ilicit se bucura de protectie, iar in caz de nevoie, pot fi aduse la indeplinire prin forta de constrangere a statului. Orice raport juridic este o relatie sociala, iar pentru a deveni raport juridic, aceasta trebuie reglementata de o norma juridica. Acest lucru insemna ca orice raport juridic este o relatie sociala dar nu orice relatie sociala este un raport juridic. Sunt relatii politice, religioase, de prietenie etc., care nu sunt reglementate juridic. Ceea ce deosebeste un raport juridic de alte raporturi sociale, care nu-si gasesc o reglementare prin normele juridice, este faptul ca, raporturile juridice isi au asigurata realizarea in caz de nevoie, prin forta de constrangere a statului.

Raportul juridic cuprinde si o apreciere normativa, el fiind prin aceasta in acelasi timp un ordin, un comandament

Majoritatea disciplinelor de drept trateaza raportul juridic specific unei ramuri de drept, pentru a intelege raporturile juridice proprii fiecareia dintre ramurile sistemului de drept, se impune de asemenea a trata principiile care genereaza raporturile juridice, premisele, trasaturile comune si continutul acestora precum si cadrul general al formarii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice, urmand ca apoi, in cadrul disciplinelor juridice de ramura, sa fie tratate particularitatile specifice ale raporturilor juridice civile, penale, administrative etc.

In lucrarile de specialitate , raportul juridic este definit ca o relatie sociala, ideologica, o relatie individualizata, reglementata de norma de drept, aparata de stat si caracterizata prin existenta drepturilor si a obligatiilor juridice.

Definitia raportului juridic va trebui sa tina cont, fireste, de exigentele oricarei definitii, sa retina genul proxim si diferenta specifica. Genul proxim al raportului juridic il constituie relatia sociala. Raportul juridic, ca relatie sociala, face parte dintr-un sistem de legaturi, de contacte sociale care definesc individul ca fiinta sociala (Zoon politikon - cum il caracterizeaza Aristotel). Nefiind un simplu homo faber (fiinta producatoare), ci un homo sapiens (fiinta cugetatoare), omul isi gandeste viitorul si isi defineste existenta, in functie de un proiect.

Ca participant la relatiile sociale, el este fauritor de istorie si poarta din plin raspunderea pentru actele sale.

Ceea ce separa raportul juridic de toate celelalte raporturi sociale il constituie faptul ca aceasta legatura sociala este reglementata de o norma specifica, norma de drept, si este susceptibila a fi aparuta pe cale statala, prin constrangere.

Bibliografie

1.Lidia Barac, Elemente de teoria dreptului, Ed. All.Beck, Bucuresti. 2001.

2.Gh. Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 1999.

3.Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Ed. All, Bucuresti 1998.

4.Eugen Chelaru, Teoria generala a dreptului civil, Ed. C.H. Beck Bucuresti 2014

5.Eugen Chelaru. Drept civil. Persoanele, Ed. A-III-a, Ed. C.H. Beck Bucuresti 2012.

6.Ion Corbeanu, Maria Corbeanu, Teoria generala a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002.

7.Dan Claudiu Danisor, Ion Dogaru, Gheorghe Danisor, Teoria generala a dreptului, Editia a II-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2008.

8.Mircea Djuvara, Teoria generala a dreptului, Ed. All, Bucuresti, 1995.

9.Ionut Doajana, Drept Subiectiv, Universul juridic, Bucuresti, 2010.

10. Ion Dogaru, Teoria generala a dreptului, Ed. Europa, Craiova, 1996.

11. Ilioara Genoiu, Persoana Juridica - Subiect colectiv al raportului juridic, Studii de Drept Romanesc, Ed. Academiei Romane, iulie - decembrie 2005.

12. Gheorghe Mihai, Fundamentele dreptului, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2003.

13. Magdalena Iordache, Norma juridica penala, Raportul juridic penal - instrumente de infaptuire a dreptului penal, Studii de Drept Romanesc, Ed. Academiei Romane, iulie - decembrie 2005.

14. Momcilo Lumbrici, Ioan Ceterchi, Teoria generala a dreptului, Editura Universitatii, D. Cantemir, Bucuresti, 1996.

15. Dumitru Maziliu, Teoria generala a dreptului, Ed. Lumina Lex, Editia a II-a, 2007.

16. Radu. I. Motica, Gheorghe Mihai, Teoria generala a dreptului, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2001.

17. Roberta Nitoiu, Alexandru Sorop, Teoria generala a dreptului, Editia a III-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2008.

18. Carmen Popa, Teoria generala a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001.

19. Nicolae Popa, Elena Anghel, Cornelia Beatrice, Gabriela Ene - Dinu, Laura - Cristinana, Spataru - Negura, Teoria generala a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2011.

20. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, Editia a III-a, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2008.

21. Nicolae Popa, Mihail - Constantin Eremia, Simona Cristea, Teoria generala a dreptului, Editia a II-a, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2005.

22. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1998.

23. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1996.

24. Sofia Popescu, Teoria generala a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000.

25. Costica Voicu, Teoria generala a dreptului, Editia a III-a, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2000.

Preview document

Premisele raportului juridic - Pagina 1
Premisele raportului juridic - Pagina 2
Premisele raportului juridic - Pagina 3
Premisele raportului juridic - Pagina 4
Premisele raportului juridic - Pagina 5
Premisele raportului juridic - Pagina 6
Premisele raportului juridic - Pagina 7
Premisele raportului juridic - Pagina 8
Premisele raportului juridic - Pagina 9
Premisele raportului juridic - Pagina 10
Premisele raportului juridic - Pagina 11
Premisele raportului juridic - Pagina 12
Premisele raportului juridic - Pagina 13
Premisele raportului juridic - Pagina 14
Premisele raportului juridic - Pagina 15
Premisele raportului juridic - Pagina 16
Premisele raportului juridic - Pagina 17
Premisele raportului juridic - Pagina 18
Premisele raportului juridic - Pagina 19
Premisele raportului juridic - Pagina 20
Premisele raportului juridic - Pagina 21
Premisele raportului juridic - Pagina 22
Premisele raportului juridic - Pagina 23
Premisele raportului juridic - Pagina 24
Premisele raportului juridic - Pagina 25
Premisele raportului juridic - Pagina 26
Premisele raportului juridic - Pagina 27
Premisele raportului juridic - Pagina 28
Premisele raportului juridic - Pagina 29
Premisele raportului juridic - Pagina 30
Premisele raportului juridic - Pagina 31
Premisele raportului juridic - Pagina 32
Premisele raportului juridic - Pagina 33
Premisele raportului juridic - Pagina 34
Premisele raportului juridic - Pagina 35
Premisele raportului juridic - Pagina 36
Premisele raportului juridic - Pagina 37
Premisele raportului juridic - Pagina 38
Premisele raportului juridic - Pagina 39
Premisele raportului juridic - Pagina 40
Premisele raportului juridic - Pagina 41
Premisele raportului juridic - Pagina 42
Premisele raportului juridic - Pagina 43
Premisele raportului juridic - Pagina 44
Premisele raportului juridic - Pagina 45

Conținut arhivă zip

  • Premisele raportului juridic.doc

Alții au mai descărcat și

Tâlhăria

CAP.1 INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI 1.1 GENERALITĂŢI Sistemul părţii speciale a dreptului penal cuprinde clasificarea şi gruparea în anumite...

Problemele teoretico-practice ale realizării dreptului într-un stat de drept

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Modificările ce se înfăptuiesc astăzi în Republica Moldova şi pe...

Concurența neloială în comerțul internațional

INTRODUCERE Lumea s-a shimbat considerabil în ultimele decenii. Transformările ei au generat consecinţe foarte importante pentru întreaga evoluţie...

Conținutul Raportului Juridic

RAPORTUL JURIDIC – consideratii introductive Sistemul juridic constituie un ansamblu compus din elemente variate, dar care prin specificul, prin...

Omor calificat și uciderea la cererea victimei

I ABSTRACT This license work is structurated in 4 chapters, each chapter being structured on many sections and subsections. In the first chapter...

Norma Juridică

I. Caracteristicile normei juridice I.1 Conceptul de normă juridică Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită,...

Actiunea Normelor Juridice in Timp, Spatiu si Asupra Persoanelor

I. ELEMENTE DE TEORIE GENERALA A NORMELOR Din cele mai vechi timpuri, cele mai simple actiuni umane erau îndreptate spre a le asigura securitatea...

Dreptul la respectarea vieții private și de familie

Schimbările intervenite în întreaga lume de-a lungul anilor au avut efecte, atât pozitive, cât și negative asupra modului în care este privită...

Te-ar putea interesa și

Dreptul și Legislația în Asistența Socială

INTRODUCERE Profesia de asistent social abordează persoana şi nevoile sale din perspectiva asigurării şi respectării drepturilor şi libertăţilor...

Raport de Evaluare

1.SINTEZA RAPORTULUI DE EVALUARE ŞI CONCLUZIILE FINALE 25 aprilie 2011 Către SC XXX SA Raport de Evaluare a SC XXX SA pentru estimarea valorii...

Teoria Generala a Dreptului

1. DEFINITIA DREPTULUI Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat,in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei...

Drept Bancar

1. Noţiunea şi trasăturile dreptului bancar. Dreptul bancar este o ramură a dreptului privat, desprinsă din dreptul comercial. Operaţiunile de...

Teoria Generala a Dreptului

Definitia dreptului, comentariu. Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementari relatiilor sociale...

Lucrare Personala Recapitulativa

Clasificarea normelor juridice Normele juridice se clasifica dupa: a) ramura de drept sunt: norme de drept civil, norme de drept penal, norme de...

Elemente de Drept

OBIECTIVELE CURSULUI  Însusirea de catre studenti a elementelor fundamentale ale dreptului, a trasaturilor esentiale si definitorii ale ordinii...

Drept Civil - Partea Generala - Persoana Fizica, Persoana Juridica

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN DREPTUL CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE DREPTUL CIVIL 1.1. Definiţia dreptului civil Dreptul civil este...

Ai nevoie de altceva?