Prevenirea Delicventei Juvenile

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Prevenirea Delicventei Juvenile.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 112 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Chipaila

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Introducere
CAPITOLUL I – CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Devianţa. Comportament deviant.
1.2. Delincventa juvenilă - formă a devianţei sociale.
1.3. Concepţii şi teorii fundamentale in evaluarea cauzelor delincventei juvenile.
CAPITOLUL II – COMUNITATEA, LOCUL UNDE IA NAŞTERE ŞI SE CONSUMĂ CRIMINALITATEA
2.1. Definirea şi formele comunităţii.
2.1.1. Satul.
2.1.2. Oraşul.
2.2. Componentele comunităţii.
2.2.1. Familia.
2.2.2. Şcoala.
2.2.3. Biserica.
2.2.4. Mass-media.
2.2.5. Grupurile de afaceri, productive şi din sfera serviciilor.
2.2.6. Organizaţiile nonguvernamentale.
2.2.7. Instituţiile descentralizate ale statului, în plan local şi administraţia locală.
CAPITOLUL III – POTENŢIALUL DELINCVENŢIONAL ŞI POSIBILITĂŢI DE INSTIGARE A DELINCVENŢEI JUVENILE
3.1. Aspecte privind potenţialul delincvenţional.
3.2. Particularităţi ale metodologiei utilizate în evaluarea cantitativa a fenomenului de delincventă juvenilă.
3.3. Metodologii de testare a propensiunii spre delincventă.
3.4. Metode şi tehnici de predicţie a delincventei juvenile.
3.5. Evaluarea predictivă a raportului dintre predelincvenţă şi delincventă.
CAPITOLUL IV - STUDIU ASUPRA UNUI GRUP DE MINORI DELINCVENŢI
4.1. Necesitatea cercetării practice
4.2. Obiectivele cercetării
4.3. Scopul cercetării
4.4. Ipoteze de lucru
4.5. Metodologie
4.6. Analiza rezultatelor cercetării din teren
4.7. Concluzii
CAPITOLUL V - TIPURI DE POLITICI SOCIALE ŞI MODALITĂŢI DE PREVENIRE, CONTROL ŞI REINSERŢIE SOCIALĂ A MINORILOR CU COMPORTAMENT DELINCVENT
5.1. Tipuri de politici sociale :
5.1.1. Realitatea românească
5.1.2. Realitatea altor ţari
5.2. Modalităţi de prevenire a manifestărilor antisociale.
5.2.1. Consideraţii generale
5.2.2. Tipuri de acţiune preventivă
5.2.3. Formele activităţilor de prevenire
5.2.4. Scopul activităţii de prevenire
5.2.5. Limitele activităţii de prevenire
5.2.6. Delimitarea conceptului
5.2.7. Realizarea activităţii de prevenire
5.3. Politica de asistenţă socială privind ocrotirea minorilor cu comportament antisocial.
5.3.1. Protecţia copilului-instituţii şi legislaţie
5.3.2. Cooperarea la nivel european
5.3.3. Managementul resurselor destinate copilului în dificultate
5.3.4.Obiective şi priorităţi în domeniul protecţiei copilului
5.3.5. Noi modalităţi de ocrotire a minorului
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Introducere

Analiza dinamicii societăţilor actuale evidenţiază faptul că într-o serie de ţări se agravează şi se extind fenomenele de devianţă, marginalizare, delincventă, criminalitate.

Recrudescenţa violenţei, creşterea frecvenţei şi diversificarea delictelor contra persoanei şi patrimoniului, concepţia, dincolo de încălcarea normelor şi valorilor legitime, alături de prejudiciile morale şi materiale pe care le produc, au efecte negative asupra securităţii vieţii indivizilor, perturbând considerabil ordinea socială, echilibrul ansamblului social.

Reliefând o discrepanţă semnificativă între modelele (valorile, normele) sociale şi culturale existente în orice societate şi aşteptările legitime ale oamenilor, antrenând reacţia organică a opiniei publice, delincventa şi criminalitatea ca fenomene şi probleme sociale - se constituie în domeniu de cercetare al mai multor discipline (sociologie, psihologie, criminologie, penalogie, medicină legală etc.) interesate în identificarea cauzelor şi factorilor care le generează, a condiţiilor care le favorizează, ca şi a modalităţilor şi mijloacelor de prevenire, intervenţie şi tratament al delincventei şi crimelor.

în România, delincventa juvenilă, în contextul săvârşirii faptelor antisociale cu pronunţat caracter infracţional, abia începe să fie studiată sistematic, ştiinţific, cu antrenarea unor echipe pluridisciplinare de specialişti (sociologi, psihologi, lucrători sociali, educatori) a instituţiilor statale şi a organizaţiilor neguvernamentale care realizează programe de apărare şi de promovare a acţiunilor preventiv-protective din perspectiva drepturilor copilului şi adolescentului.

Delincventa juvenilă este percepută atât la nivelul cunoaşterii comune cât şi în cadrul instituţiilor statului, mai degrabă, ca fiind nesemnificativă, cu toate că în multe dintre cazuri victime sunt copiii.

Fenomenul este produs de multiple cauze care se află în interdependenţă . Ele se diferenţiază în funcţie de abuz .

Cei mai expuşi la a intra în conflict cu legea sunt copiii proveniţi din familii problemă, care aparţin celor mai joase pături socio-economice. Sunt familiile care suferă de sărăcie, şomaj, au un nivel de pregătire şcolară foarte scăzut şi sunt lipsite de locuinţe decente. Sunt familiile foarte numeroase, cu cinci-zece copii, privaţi de condiţii proprii de viaţă şi dezvoltare, care să le asigure îngrijire şi protecţie. Agresivitatea, violenţe, ostilitatea sunt tipuri de relaţii părinte-copil care apar în astfel de situaţii. La aceşti copii sunt înregistrate, într-o mai mare măsură decât la alţii, tulburări de comportament ca: înclinaţia spre vagabondaj, minciuna şi delincvenţa .

Procentul abandonului şcolar în cazul minorilor certaţi cu legea este foarte mare ( peste 90% ), pregătirea şcolară limitându-se la marea majoritate la patru-cinci clase. Nivelul de dezvoltare mintală a copiilor indică o majoritate pentru valoarea "intelect normal" faţă de "intelect la limită" sau "subliminal".

Lipsiţi de familie, de un cămin, în căutare permanentă de surse de supravieţuire, copii sunt victimele cele mai sigure. Din dorinţa de a-şi depăşi condiţia , ei acceptă implicarea în diferite angrenaje ai căror lideri , profitând de nevoile bazale în prima fază , iar ulterior de cele dobândite (drog, alcool, solvenţi etc.) le oferă "avantaje" la care ei nici nu sperau, transformând inocenţa începutului în dependenţă, accentuând implicarea lor pe măsura scurgerii timpului . Avantajele materiale îi transformă pe lideri în abuzatori, iar pe copiii implicaţi în adevărate victime. Intre abuzatori se înscriu atât adulţi cât şi minori. Calea cea mai simplă pentru aceşti copii de a deveni victime începe fie prin intermediul altor prieteni de vârstă similară, fie prin a fi racolaţi de adulţi sau de către cei cu experienţă mai mare. Astfel apare o nouă ocupaţie de care sunt pe deplin acaparaţi, experienţă în a săvârşi infracţiuni şi, de aici, autoritatea fiind singurul factor important pentru care copiii manifestă respect şi interes. În cazul lor, normele şi valorile morale sunt răsturnate aderând încet dar sigur, la cele ale subculturilor delincvente.

Caracterul exploziv al fenomenului este evident dacă urmărim statisticile ultimilor ani.

De la an la an , se observă creşteri marcante ale numărului de infractori minori şi infracţiuni şi este de prevăzut ca în lipsa unor măsuri de prevenire, control şi reinserţie socială şi în anii următori se va manifesta această tendinţă.

Aceste fenomene sunt influenţate sensibil de starea de anomie ce caracterizează unele domenii ale vieţii sociale , de scădere a eficacităţii legii justiţiei, de amplificare a toleranţei faţă de anumite acte şi manifestări delincvente.

Tinerii reprezintă o categorie socială supusă diferitelor determinări biopsihice şi socio-culturale, dar care se individualizează printr-o serie de trăsături de vârstă, gândire, aptitudini, mentalităţi şi comportamente. Ei pun astăzi probleme derutante , probleme pe care s-ar părea că omenirea nu le-a mai cunoscut şi care sunt legate de acele transformări petrecute în ultimele decenii, care au dat societăţii o înfăţişare cu totul nouă (expansiunea demografică, urbanizarea, dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă, expansiune industrială , transfrontierismul , migraţia elementului uman , conflictele etnice şi religioase , modificarea sferelor de influenţă geopolitică, etc.)

Fisiere in arhiva (1):

  • Prevenirea Delicventei Juvenile.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „BIOTERRA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONTROL ŞI EXPERTIZĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE