Primarul

INTRODUCERE

Administraţia publică locală este elementul principal în rezolvarea problemelor de interes local, jucînd un rol – cheie în dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale şi în asigurarea serviciilor publice necesare cetăţenilor acestora. Pe parcursul celor 25 ani de independenţă statală, în Republica Moldova se construieşte un stat democratic de drept. În acest context, democraţia locală începe cu alegeri libere pentru formarea autorităţilor publice reprezentative. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale stabileşte modul de constituire a acestora. Însăşi noţiunea de eligibilitate exprimă calitatea de a fi eligibil, adică de a fi ales într-o funcţie sau un organ reprezentativ. Acest principiu desemnează şi forma prin care cetăţenii au acces la funcţiile publice, pornind de la dreptul persoanei la administrare, prevăzut de art.39 din Constituţia Republicii Moldova.

Drept garanţie constituţională a realizării a acestui important principiu este înserarea lui în textul art.109 din Constituţia ţării, precum şi concretizarea lui de către Codul Electoral şi Legea privid Administraţia Publică Locală.

Portivit art.1 al Legii privind administraţia publică locală nr.436 din 28.12.2006, administraţia publică locală este totalitatea autorităţilor publice locale constituite în condiţiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale.

Autorităţile administraţiei publice locale sînt investite cu competenţă deplină şi integră. Ea nu poate fi pusă în cauză sau limitată de o altă autoritate ierarhic superioară, decît în condiţiile legii.

Actualitatea temei investigate este determinat de necesitatea perfecţionării practicii administrative şi a instrumentelor juridice în general, în contextul preluării celor mai eficiente direcţii de reglementare a administraţiei locale din specificul aplicării ei în ţările dezvoltate.

Organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice locale implică, pe de o parte rezolvarea treburilor publice şi asigurarea intereselor şi nevoilor specifice ale colectivităţilor locale, iar pe de altă parte, transpunerea în viaţă a principiilor statului de drept şi ale democraţiei pe plan local.

În stat alături de interesele generale există şi interese locale acestea aflate într-o interdependenţă reciprocă, fapt ce face ca în sfera de competenţă a dreptului constituţional să regăsim toate regulile care fixează organele centrale ale statului şi modul lor de funcţionare, precum şi organele de autonomie locală.

Importanţa temei este concepută şi de cadrul legal existent şi a bunelor practici în domeniul administraţiei publice, care permit administraţiei publice locale să înţeleagă mai bine sarcinile şi funcţiile ce le revin, contribuind la dezvoltarea unor capacităţi extrem de necesare.

Actualitatea temei statutului juridic al primarului este subliniat şi de însăşi rolul extrem de important al alesului local într-o unitate administrativ-teritorială.

Scopul şi obiectivele cercetării este de a se familiariza cu statutul juridic al primarului. Pentru realizarea scopului enunţat au fost conturate următoarele obiective:

• de a studia unele concepte teoretice privind administraţia publică locală și statutul juridic al primarului;

• de a descrie cadrul legal de reglementare al administrației publice locale și statutul juridic al primarului;

• de a analizeza competența primarul;

• de a studia formele răspunderii juridice a primarului;

Suportul metodologic şi tehnico - ştiinţific al cercetării. Pentru a putea investiga problemele teoretice abordate în teză au fost studiate şi analizate acte normative, atât adoptate în Republica Moldova, cât şi în alte ţări. Astfel, au fost studiate şi făcute trimiteri la Carta Europeană a Autonomiei Locale, Constituţia Republicii Moldova, Legea privind Administraţia publică locală, Legea privind Statutul alesului local, Codul electoral, etc.

Pentru o înţelegere şi o cunoaştere ştiinţifică mai profundă a problematicii cercetate au fost analizate viziunile doctrinarilor reglementate în literatura de specialitate precum şi autorii nominalizaţi în bibliografie, publicaţii ştiinţifice şi totodată au fost folosite resursele web.

Volumul lucrării este structurat în introducere, două capitole, încheiere şi bibliografie.