Principiile Dreptului Procesual Penal

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Principiile Dreptului Procesual Penal.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 57 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Anatolie Leanca

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

INTRODUCERE. 3
CAPITOLUL I
NOŢIUNEA ŞI SISTEMUL PROCESULUI PENAL ŞI ALE
DREPTULUI PROCESUAL PENAL 6
§1.1. Noţiunea, obiectul şi sarcinile dreptului procesual penal. 6
I. Noţiunea de drept procesual penal 6
II. Obiectul dreptului procesual penal 6
III. Sarcinile dreptului procesual penal 7
§1.2. Faptele şi raporturile juridice procesual penale 7
I. Noţiunea şi clasificarea faptelor juridice procesual penale 7
II. Noţiunea, elementele şi trăsăturile raporturilor juridice procesual penale 9
§1.3. Aplicarea legii procesual penale în spaţiu şi timp 11
I. Aplicarea legii procesual penale în spaţiu 12
II. Aplicarea legii procesual penale în timp 14
CAPITOLUL II
NOŢIUNEA ŞI SISTEMUL PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE
ALE PROCESULUI PENAL 19
§2.1. Noţiunea de principiu fundamental al procesului penal 19
§2.2. Sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal 20
CAPITOLUL III
CONŢINUTUL PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL 24
§3.1. Legalitatea procesului penal 24
§3.2. Prezumţia de nevinovăţie 26
§3.3. Principiul aflării adevărului 28
§3.4. Principiul oficialităţii 29
§3.5. Rolul activ al organelor judiciare penale 31
§3.6. Garantarea libertăţii persoanei 32
§3.7. Respectarea demnităţii umane 34
§3.8. Garantarea dreptului de apărare 36
§3.9. Egalitatea persoanelor în procesul penal 41
§3.10. Operativitatea în procesul penal 43
§3.11. Limba în care se desfăşoară procesul penal 44
§3.12. Dreptul la un proces echitabil 46
§3.13. Interdependenţa principiilor fundamentale ale procesului penal 47
CONCLUZII. 49
BIBLIOGRAFIE. 51
Abrevieri utilizate
C. pen. = Codul penal
C.p.p. = Codul de procedură penală
Convenţia = Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
dec. = decizia
Ed. = editura
Î.C.C.J. = Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
J.N. = Justiţia Nouă
jud. = judeţul/judeţului
nr. = numărul
pag. = pagina/paginile
pen. = penală
R.R.D. = Revista Română de Drept
s. = secţia
s.u. = Secţiile Unite
T. = Tribunalul
T.S. = Tribunalul Suprem

Extras din document

INTRODUCERE

Actualitatea temei

În vederea apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor împotriva faptelor care le-ar aduce atingere, legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni şi sancţiunile penale care se pot aplica celor care le săvârşesc. Aplicarea pedepselor şi a altor măsuri prevăzute de legea penală constituie sarcina autorităţilor pe care societatea le-a împuternicit în acest scop, iar activitatea prin care se realizează tragerea la răspundere penală a infractorilor trebuie să se desfăşoare organizat, în conformitate cu anumite reguli, care să satisfacă cerinţele a două interese majore: pe de o parte, interesul societăţii, care impune o activitate de natură a realiza descoperirea rapidă a infracţiunilor şi identificarea imediată a infractorilor, dovedirea completă şi obiectivă a vinovăţiei acestora, precum şi aplicarea unor sancţiuni penale corespunzătoare, care să constituie mijloace eficiente de combatere şi prevenire a fenomenului infracţional; pe de altă parte, interesul individual, care impune ca această activitate să fie strict reglementată de lege şi să se desfăşoare numai în conformitate cu aceasta, fiind interzise abuzurile şi nedreptăţile, ceea ce implică acordarea de mijloace juridice eficiente cetăţenilor pentru a se apăra împotriva unei învinuiri neîntemeiate sau mai grave decât cea reală, precum şi instituirea de puternice garanţii pentru deplina realizare a dreptului la apărare. Activitatea prin care se asigură aplicarea legii penale celor care au săvârşit infracţiuni poartă denumirea de proces penal, fiind obiectul de reglementare a unui ansamblu de norme juridice denumit Drept procesual penal

Pentru realizarea justiţiei nu este suficientă doar activitatea de sine stătătoare a organelor competente; în aceste acţiuni sunt atraşi sau participă persoane cu drepturi şi obligaţii procesuale ce decurg din faptul săvârşirii infracţiunii, precum şi alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate să contribuie la rezolvarea cauzei penale. Prin urmare, justiţia penală constituie o parte componentă a unei activităţi mai vaste şi complexe care este procesul penal.

În desfăşurarea procesului penal există principii procesuale, care sunt norme de drept procesual penal şi se adresează celor ce participă la procesul penal, orientând comportarea acestora.

Fiecare regulă de bază a procesului penal prevede explicit un principiu fundamental, adică o anumită orientare precisă, impusă de concepţia şi principiile de politică procesual penală, motiv pentru care acestea sunt considerate principii fundamentale.

Potrivit Codului de procedură penală al României, scopul procesului penal este „constatarea la timp şi in mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovatei sale şi nici o persoana nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor”. O formulare asemănătoare o regăsim în Codul de procedură penală al Republicii Moldova, şi anume: „Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvârşite, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.

Organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cursul procesului sînt obligate să activeze în aşa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrângere.”

Codul de procedură penală cuprinde regulile de bază ale procesului penal, reguli în care sunt înscrise principiile fundamentale (acestea au o sferă de cuprindere mai mare, având în vedere faptul că din ele rezultă alte principii cum ar fi cele derivate, generale, comune).

Datorită evoluţiei societăţii, sistemul principiilor fundamentale cunoaşte o permanentă schimbare şi înnoire.

Scopul şi obiectivele tezei

Având în vedere rolul de bază al principiilor fundamentale, acestea formează un sistem în cadrul căruia interacţiunea şi convergenţa lor sunt date de obiectul comun - procesul penal, cât şi de scopul acestuia. Chiar dacă aceste principii au un caracter absolut, care nu îngăduie vreo excepţie sau încălcare, totuşi, în anumite situaţii, codul de procedură penală prevede anumite reglementări care determină o anumită relativitate (exemplu: apariţia unui act care înlătură incidenţa regulilor de bază: amnistia, prescripţia, împăcarea părţilor etc.). Teza îşi propune o analiză succintă a dreptului procesual penal şi a procesului penal, precum şi analiza separată a fiecărui principiu, arătând atât elementele componente ale acestora, cât şi conexiunile care există între principii.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific

În abordarea temei propuse am ţinut cont de faptul că în elaborarea sistemului principiilor fundamentale s-a ţinut seama, în primul rând, de acele principii care au o arie de cuprindere mai mare în raport cu cele cu o arie de întindere mai restrânsă, cât şi de faptul că între principiile fundamentale conexiunile sunt atât de strânse, încât de cele mai multe ori acestea îşi determină reciproc conţinutul şi întinderea.

Pentru realizarea lucrării am consultat atât lucrări din literatura de specialitate română cât şi din Republica Moldova şi din alte state europene, precum şi repertorii şi culegeri de practică judiciară.

Structura tezei

Lucrarea este structurată în 3 capitole, astfel:

Primul capitol cuprinde o analiză generală privind noţiunea şi sistemul procesului penal şi ale dreptului procesual penal: procesul penal ca mijloc de realizare a justiţiei penale; noţiunea, obiectul şi sarcinile dreptului procesual penal; faptele şi raporturile juridice procesual penale; ştiinţa dreptului procesual penal; izvoarele juridice ale dreptului procesual penal român; interpretarea normelor juridice procesual penale; aplicarea legii procesual penale în spaţiu şi timp.

Capitolul al doilea tratează noţiunea şi sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal.

Capitolul al treilea face o analiză a conţinutului principiilor fundamentale ale procesului penal precum şi a conexiunilor existente între diferitele principii.

Lucrarea se încheie cu prezentarea concluziilor şi a bibliografiei studiate în vederea realizării tezei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Principiile Dreptului Procesual Penal.doc

Alte informatii

FACULTATEA DE DREPT