Principiul Libertății Mărilor

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 102 în total
Cuvinte : 51378
Mărime: 194.91KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicolae Stan

Cuprins

CAPITOLUL I

INTRODUCERE CU PRIVIRE LA DREPTUL MĂRII 6

CAPITOLUL II

SCURT ISTORIC ÎN LEGĂTURĂ CU EVOLUŢIA NORMELOR DE DREPT INTERNAŢIONAL MARITIM. 7

2.1. CONCEPŢII CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC AL OCEANULUI PLANETAR 7

2.2. ORIENTĂRI ŞI DOCTRINE REFERITOARE LA LIBERTĂŢILE ÎN MAREA LIBERĂ 8

CAPITOLUL III

RAPORTUL JURIDIC DE DREPT MARITIM INTERNAŢIONAL 10

CAPITOLUL IV

MAREA TERITORIALĂ. REGIM JURIDIC 13

4.1. DEFINIŢII ŞI TENDINŢE CU PRIVIRE LA DIMENSIONAREA MĂRII TERITORIALE 13

4.2. EVOLUŢIA OPINIILOR CU PRIVIRE LA STABILIREA LIMITELOR MĂRII TERITORIALE 15

4.3. PROBLEMA ÎNTINDERII MĂRII TERITORIALE LA CONFERINŢA DE CODIFICARE DE LA HAGA – 1930. 16

4.4. COMISIA DE DREPT INTERNAŢIONAL A ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. CU PRIVIRE LA LĂŢIMEA MĂRII TERITORIALE 17

4.5. CONVENŢII INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA DREPTUL MĂRII 17

4.5.1. GENEVA - 1958 17

4.5.2. MONTEGO-BAY, JAMAICA-1982 18

4.6. ZONA CONTIGUĂ 19

4.7. REGIMUL JURIDIC AL APELOR MARITIME INTERIOARE, AL MĂRII TERITORIALE ŞI ZONEI CONTIGUE 22

CAPITOLUL V

MAREA LIBERĂ. REGIM JURIDIC 25

5.1. CONFERINŢA DE LA MONTEGO-BAY DESPRE REGIMUL JURIDIC AL MĂRII LIBERE 25

5.2.LIBERTĂŢILE ŞI OBLIGAŢIILE STATELOR SUVERANE ÎN MAREA LIBERĂ 26

5.2.1. LIBERTATEA DE NAVIGAŢ 26

5.2.2. LIBERTATEA DE SURVOL 28

5.2.3. LIBERTATEA DE A INSTALA CABLURI ŞI CONDUCTE SUBMARINE 30

5.2.4. LIBERTATEA DE CERCETARE 30

5.2.5. LIBERTATEA EXPLOATĂRII RESURSELOR NATURALE 31

5.2.6. LIBERTATEA PURTĂRII RĂZBOIULUI NAVAL 33

5.2.7. OBLIGAŢIA PĂSTRĂRII ECHILIBRULUI MARIN 34

5.2.8. OBLIGAŢIA STATELOR DE A LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI, PIRATERIEI, SCLAVIEI ŞI A TRAFICULUI DE DROGURI ŞI ALTE SUBSTANŢE PSIHOTROPE 35

CAPITOLUL VI

EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE EXTINDERE A ARIEI MARINE DE COMPETENŢĂ NAŢIONALĂ 40

6.1. VARIANTE ALE EXTINDERII ACCEPTATE ÎN PRACTICA INTERNAŢIONALĂ 40

6.2 ANALIZA STUDIULUI ACTUAL AL EXTINDERII ARIEI DE CONTROL NAŢIONAL 46

CAPITOLUL VII

RĂSPUNDEREA ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 53

7.1 RĂSPUNDEREA STATELOR 54

7.1.1. RĂSPUNDEREA MATERIALĂ. TEORII ŞI FORME 54

7.1.2. RĂSPUNDEREA PENALĂ 56

a) Categorii de infracţiuni 57

b) Modalitati prin care se stabileşte răspunderea penală 59

7.2. RĂSPUNDEREA PERSOANELOR FIZICE ŞI JURIDICE. 60

CAPITOLUL VIII

POZIŢIA ROMÂNIEI ÎN PROBLEMELE PRIVIND DREPTUL MĂRII 66

8.1. INTERESELE ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL MARITIM, INCLUSIV ÎN MAREA LIBERĂ 66

8.2. POZIŢIA ROMÂNIEI ÎN PROBLEMELE PRIVIND LIBERTATEA MĂRILOR, ŞI ÎN GENERAL, ÎN PROBLEMELE REFERITOARE LA DREPTUL MĂRII 67

8.2.1. CONVENŢII INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM 77

8.2.2. REGLEMENTĂRI NAŢIONALE ÎN LEGĂTURĂ CU NORMELE PRIVIND DREPTUL MĂRII ŞI TRANSPORTURILE MARITIME 80

CAPITOLUL IX

CONCLUZII 83

BIBLIOGRAFIE 86

Extras din document

CAPITOLUL I. - INTRODUCERE CU PRIVIRE LA DREPTUL MĂRII

Problema libertăţii mărilor este comentată în cel puţin două locuri: în primul rând, în surse de drept internaţional, unde ea este tratată la problemele privind teritoriul, şi, în al doilea rând, în alte documente şi convenţii, în capitolul privind bunurile.

În cursul de Drept internaţional public din 1913, profesorul Valerian Urşianu arăta că “Apa, şi prin urmare râurile, mările şi oceanele, care odinioară constituiau un element de groază şi de izolare între popoare, dar care astăzi le apropie şi le pune în relaţie, apa este un agent care contribuie la bunul trai al societăţilor şi la dezvoltarea activităţii omeneşti, dar nici cum un product al acestei activităţi “ #1#.

“Libertatea” este definită în dicţionare ca fiind “posibilitatea de acţiune conştientă a oamenilor, în condiţiile cunoaşterii din ce în ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii şi a societăţii şi ca stare a unei persoane, care nu este supusă altei persoane “.

În ceea ce priveşte “marea” se precizează că aceasta este “o porţiune din oceanul planetar, înconjurată mai mult sau mai puţin de uscat, care comunică, de obicei, cu oceanul prin regiuni înguste sau peste praguri submarine, prezentând anumite particularităţi în regimul hidrologic faţă de apele oceanice”.#2#

Se face distincţia astfel între marea interioară, care aparţine unuia sau câtorva state şi marea liberă, care reprezintă întreaga întindere a mărilor sau a oceanelor, situate în afara apelor teritoriale. Marea liberă nu este supusă suveranităţii statelor şi, în consecinţă, toate statele se bucură în mod egal de unele drepturi, cum ar fi: dreptul de a naviga liber, dreptul de a instala cabluri şi conducte submarine, dreptul de a exploata resursele naturale şi de a efectua cercetări ştiinţifice, etc Singura condiţie cerută pentru exercitarea acestor drepturi este aceea ca prin realizarea acestora să nu se aducă atingere suveranităţii altor state.

Art. 87 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, intitulată “Libertatea mării libere” prevede că: “Marea liberă este deschisă tuturor statelor, fie ele riverane sau fără litoral. Libertatea mării se exercită în condiţiile prevăzute de dispoziţiile Convenţiei şi de celelalte reguli de drept internaţional “.

În cuprinsul ei, lucrarea de licenţă îşi propune să trateze unele probleme ce interesează şi frământă comunitatea internaţională în privinţa “principiului libertăţii mărilor “, în mod deosebit, cele în legătură cu: istoricul apariţiei normelor de drept internaţional cu referire la dreptul mării ; actualitatea principiilor stabilite în acest domeniu ; situarea principiului libertăţii mărilor în contextul principiilor dreptului internaţional; răspunderea în dreptul maritim; poziţia României faţă de aceste probleme, precum şi unele concluzii şi aprecieri asupra acestui principiu.

CAPITOLUL II - SCURT ISTORIC ÎN LEGĂTURĂ CU EVOLUŢIA NORMELOR DE DREPT INTERNAŢIONAL MARITIM

Problematica marină a preocupat omenirea încă din cele mai vechi timpuri. Pe măsură ce oamenii au înţeles semnificaţia deosebită a mărilor şi oceanelor pentru satisfacerea exigenţelor progresului, dezvoltării şi propăşirii lor economico-sociale, această problematică a căpătat dimensiuni tot mai mari.

Existenţa unor resurse nebănuite în mările şi oceanele lumii, nevoia de extindere a cercetărilor în aceste zone, posibilităţile de acoperire a unei mari părţi a cerinţelor de hrană şi de energie ale umanităţii, exigenţele tot mai mari ale extinderii comunicaţiilor pe aceste căi şi prin aceste mijloace tradiţionale, toate acestea au făcut ca interesul pentru oceanul planetar să sporească necontenit. Din cercetările întreprinse s-a concluzionat că peste 70% din suprafaţa globului este acoperită de mări şi oceane, în adâncul cărora se află suficientă hrană pentru oameni şi resurse energetice, constând în petrol, gaze naturale, mangan, cobalt etc Din apele mărilor şi oceanelor se pot extrage miliarde de tone de uraniu, iar minele submarine pot oferi anual miliarde de tone de cărbune. Energia mareelor poate înlocui anual milioane tone de cărbune în echivalent, iar pescuitul oferă numeroase şi incalculabile cantităţi de produse. Toate acestea sunt de natură să justifice accentuarea preocupării tuturor statelor pentru valorificarea acestor bogăţii prin folosirea mijloacelor şi echipamentelor tehnologice tot mai performante.

2.1. CONCEPŢII CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC AL OCEANULUI PLANETAR

Legat de posibilităţile imense oferite de apele planetare, dr. F.N. SPIESS, şeful Laboratorului de fizică maritimă al Institutului American de Oceanografie, arată că “În cursul următorilor 50 de ani, omul se va mişca pe mare şi în mare, ocupând-o şi exploatând-o exact ca pe o parte integrantă a planetei în vederea extragerii minereurilor, pentru procurarea alimentelor, ca rampă de deşeuri, pentru operaţii de transport şi - pe măsură ce populaţia globului se va înmulţi - ca spaţiu de locuit “.#1#

ARVID PARDO, unul din promotorii tezei privind “patrimoniul comun al umanităţii”, în anii 1967-1974, la O.N.U., arată că omul, devenit dominator al pământului, “se întoarce acum spre adâncurile oceanului pentru a folosi bogăţiile sale pentru viaţa şi pentru prosperitatea, în viitor, a tuturor popoarelor “. #2#

Raportul “A New Regime for the Oceans”, elaborat de un colectiv de autori, coordonat de Comisia Trilaterală, sub îndrumarea prof. ZBIGNIEW BREZEZINSKY, relevă aspecte deosebit de complexe şi importante ale configuraţiei oceanului planetar. Autorii acestui raport ajung la ideea necesităţii elaborării unui nou regim al oceanelor, care să ia în considerare schimbările survenite şi să dea posibilitatea valorificării echilibrate a resurselor naturale.

Preview document

Principiul Libertății Mărilor - Pagina 1
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 2
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 3
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 4
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 5
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 6
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 7
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 8
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 9
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 10
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 11
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 12
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 13
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 14
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 15
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 16
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 17
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 18
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 19
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 20
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 21
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 22
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 23
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 24
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 25
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 26
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 27
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 28
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 29
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 30
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 31
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 32
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 33
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 34
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 35
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 36
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 37
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 38
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 39
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 40
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 41
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 42
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 43
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 44
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 45
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 46
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 47
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 48
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 49
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 50
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 51
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 52
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 53
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 54
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 55
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 56
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 57
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 58
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 59
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 60
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 61
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 62
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 63
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 64
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 65
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 66
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 67
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 68
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 69
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 70
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 71
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 72
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 73
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 74
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 75
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 76
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 77
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 78
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 79
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 80
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 81
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 82
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 83
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 84
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 85
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 86
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 87
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 88
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 89
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 90
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 91
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 92
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 93
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 94
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 95
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 96
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 97
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 98
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 99
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 100
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 101
Principiul Libertății Mărilor - Pagina 102

Conținut arhivă zip

  • PRINCIPIUL LIBERTATII MARILOR Cap I-VI.doc
  • PRINCIPIUL LIBERTATII MARILOR Cap VII-IX.doc

Alții au mai descărcat și

Zone Supuse Jurisdictiei Nationale in Dreptul Marii

INTRODUCERE Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcătuit din suprafeţe terestre, acvatice, marine, subsoluri şi spaţiul aerian aflat...

Fraudarea Legii în Dreptul Internațional

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa temei: Regulile de drept internaţional privat indică legea aplicabilă folosindu-se de anumite criterii cum...

Protectia Juridica a Apei

INTRODUCERE Istoria poporului român este legată indisolubil de aşezarea lui aici, la întretăierea marilor drumuri ale Europei. Produs al sintezei...

Contributia Romaniei la Formarea si Fundamentarea Dreptului Marii

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.INTRODUCERE 1.1.Definiţia dreptului marii Dreptul internaţional al mării face parte din dreptul internaţional...

Zone Maritime - Supuse Juridic Statelor

CAPITOLUL I TERITORIUL DE STAT. NOŢIUNE, NATURĂ JURIDICĂ, DELIMITARE, COMPONENŢĂ. 1.1. Noţiune. Suveranitate teritorială. Teritoriul prezintă...

Analiza Instrumentelor Juridice Privind Protectia Regionala a Mediului Marin - Cazul Marii Negre

Art. 148 din Legea nr.17/1990 interzice poluarea apelor maritime interioare, a mării teritoriale, a zonei contigue a României și a atmosferei de...

Regimul Juridic al Mării Teritoriale

CAPITOLUL I DREPTUL MĂRII – PREOCUPĂRI ALE COMUNITĂŢII INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA MARE 1.1. Importanţa economică şi strategică a mărilor şi...

Considerații privind Implementarea Convenției Națiunilor Unite privind Dreptul Mării

INTRODUCERE INTRODUCTION Dreptul mării – parte integrantă a dreptului internaţional public Pământul este acoperit în cea mai mare parte de apă,...

Ai nevoie de altceva?