Principiul separației puterilor în stat

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 26245
Mărime: 97.98KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Specializare: drept constituțional

Cuprins

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA STATALĂ A PUTERII 3

1.1 Conceptul de stat 3

1.2 Elementele constitutive ale statului 4

1.3 Forma statului 6

1.4 Rolul și funcțiile statului 7

CAPITOLUL II. TEORIA CLASICĂ A SEPARAȚIEI PUTERILOR ÎN STAT 9

2.1 Originea teoriei separației puterilor 9

2.2 Separația puterilor în stat în viziunea filosofică 18

2.2.1 Consacrarea principiului separației celor trei puteri în opera lui Montesquieu 18

2.2.2 Separația puterilor în concepția lui Immanuel Kant 20

2.2.3 Suveranitatea poporului și separarea puterilor în concepția lui Jean - Jacques Rousseau 22

2.3 Evoluția teoriei separațiilor puterilor 24

CAPITOLUL III. SEPARAȚIA, ECHILIBRUL ȘI COLABORAREA PUTERILOR ÎN STAT 25

3.1 Consacrarea instituțională a principiului separației celor trei puteri 25

3.2 Separația puterilor în stat în constituțiile României 27

3.3 Funcționarea separației, echilibrului și colaborării puterilor în diferite regimuri politice 38

CAPITOLUL IV. PRINCIPIUL SEPARAȚIEI PUTERILOR IN STAT ÎN TRATATUL DE LA LISABONA 45

4.1 Sistemul politic al Uniunii Europene în urma Tratatului de la Lisabona 47

4.2 Substanța ”caracterului statal” al Uniunii Europene după Tratatul de la Lisabona și deciziile Curților Constituționale în materie 50

CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ ȘI CONCLUZII 53

5.1 Problematica cercetării 53

5.2 Obiectivele și ipotezele cercetării 54

5.3 Analiza și interpretarea cercetării 54

5.4 Concluziile cercetării 56

Concluzii 57

Bibliografie 59

Extras din document

INTRODUCERE

Citind constituțiile multor state europene și nu numai, am putea fi tentați să punem sub semnul îndoielii însăși existența puterilor statului, constatând absența termenului din textul propriu zis.

Cu toate acestea, în statele democratice contemporane, distincția dintre puteri în stat și influența atât a puterii executive, cât și a jurisdicției instanțelor judecătorești asupra deciziilor ce se iau la nivelul puterii politice este o realitate.

Este ușor de constatat că filosofi și politologii analizează puterea, constituționaliștii analizează sistemul organelor puterii legislative, puterii executive sau judecătorești (parlamentul, șeful statului, șeful guvernului, guvernul, instanțele judecătorești de la diferite trepte de jurisdicție), specialiștii în administrație examinează actele și faptele juridice ale legislativului, ale executivului, precum și materia controlului instanțelor de judecată asupra legalității acțiunii administrației, istoricii studiază succesiunea regimurilor politice, administrative sau juridice, dar abordarea interdisciplinară a puterii legislative, a puterii executive sau a puterii judecătorești este neglijată în mare măsură.

A evalua puterea legislativă, puterea executivă sau cea judecătorească în integralitatea lor semnifică și să oferi instrumentele care permit să se fixeze cu precizie termenii și în același timp să descifrezi geneza și evoluția acestor puteri .

Astfel cum vom observa pe parcursul prezentei lucrării, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească constituie fiecare în parte astfel de noțiuni, fiind rezultatul tentativelor de teoritizare schițate în că din Antichitate în procesul de analiză a exercitării puterii.

Pe parcursul lucrării vom observa că a studia structura guvernamentală existentă într-un anumit stat și într-o anumită etapă de dezvoltare a acestuia, înseamnă a studia structura organismelor care exercită una sau alta din formele puterii, principiile, normele și metodele aflate la baza desemnării, organizării și funcționării acestora, adică prerogativele, atribuțiile, competența ce le sunt conferite, precum și conexiunile existente între ele.

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA STATALĂ A PUTERII

1.1 Conceptul de stat

Din punct de vedere de vedere semantic, noțiunea de stat s-a format din verbul latin ”statuo”, care seminifică „a pune, a așeza, a întemeia”. Sintagma ”status civitas” exprima în Imperiul Roman „modul de guvernare a Cetății” . Romanii au acordat cuvântului ”status” o semnificație politică adăugându-i determinativul res publica, adică lucru public. Res publica determina și ideea de conducere a vieții publice sau a statului. Așadar, prin asociere ”status rei pulicae” semnifica pentru magistrații și poporul roman, „statuarea lucrurilor civile” , sau altfel spus situația conducerii vieții publice.

Trăsăturile moderne care definesc în prezent statul nu erau reunite în totalitate nici în cadrul Imperiului Roman, nici în cel al puzderiei de polisuri grecești, ca de altfel nici în cadrul altor state existente în aceea vreme. Statul antic se caracteriza înainte de toate prin confuzia între monarhul ereditar și prerogativele sale de conducere pe care le deține ca bunuri personale, prin centralizarea excesivă a puterii și prin metodele despotice de guvernare.

Noțiunea modernă de stat s-a format relativ târziu - sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. În întreg Evul Mediu lipsa unui concept care să definească cu rigoare științifică conținutul și esența statului, diferit de termenul larg folosit încă din secolul al XIII-lea de ”regere” - a guverna -, a axat preocupările doctrinarilor, începând cu Sf. Augustin și Thoma d'Aquino pe explicarea fundamentelor teoretice și ale explicațiilor practic - politice ale termenului de guvernare - regimen - dominație, rațiune de stat, conducere (gubernatio) fie din perspectiva evanghelizării, fie din ceea a afirmării puterii laice.

Statul, puterea statală se ridică deasupra conflictelor confesionale, fără să afecteze legătura dintre politic și teologic, ce se va menține până la finele secolului al XVII-lea. Deși, este un concept, întrucât există și funcționează în cadrul raporturilor de putere, „statul are și o importantă componentă culturală și ideologică, fiind definit, înțeles și utilizat conform unor modele culturale specifice unei anumite epoci, unei anumite națiuni. Este cunoscut și acceptat tipul european al conceptului de stat ce se bazează pe trei elemente constitutive: populație, teritoriu și putere suverană” .

Fiind un fenomen social foarte complex și având o existență milenară, extinsă la scară planetară, statul a căpătat de-a lungul timăului o diversitate de definiții. Astfel, Esmein definea statul ca fiind „personificarea juridică a unei națiuni, precum și ca subiect și suport al autorității publice” . M.Hauriou definea, la rândul lui statul ca fiind „personificarea juridică a unei națiuni înfăptuită ca urmare a centralizării politice, economice și juridice a unei națiuni înfăptuită ca urmare a centralizării politice, economice și juridice a elementelor națiuni înfăptuită ca urmare a centralizării politice, economice și juridice a elementelor națiunii și realizată în vederea creării regimului civil” .

În esența sa, statul reprezintă forma prin care o colectivitate își realizează unitatea naționalp și politică, întemeiată pe principii de solidaritate socială, pe comunitatea de interese economice, sociale, politice, naționale, pe tradiții culturale, religioase și de altă natură, precum și pe reguli stricte de conducere și de menținere a ordinii juridice în limitele unui spațiu determinat, care sunt impuse de nerespectare prin constrângere și folosirea legitimă a forței publice. În aceasta constă și specificitatea statului, care îl diferențiază de alte forme de organizare politică, cum ar fi de exemplu societățile tribale.

Bibliografie

a. Literatură de specialitate

1. Ada Hurbean, Drept privat roman. Editura ProUniversitaria, București, 2018

2. Andreea Verteș - Olteanu, 12 Teme de Drept constituțional, Editura CH.Beck, București, 2019

3. Barbu Berceanu, Principiul separației puterilor în opera lui Montesquieu, S.D.R nr. 1/1990

4. Bianca Selejan - Gutan, Drept constituțional și instituții politice, Editura Hamangiu, București, 2015

5. Claudia Gilia, Manual de drept constituțional și instituții politice. Sistemul constituțional românesc, Editura, Hamangiu, București, 2010

6. Cristian Ionescu, Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente, 1741 - 1991, Editura Lumina Lex, București, 1998

7. Cristian Ionescu, Drept constituțional comparat, Editura C.H.Beck, București, 2008

8. Cristian Ionescu, Principalele forme de interferență a instituțiilor de guvernare în statul de drept, S.D.R., nr. 2/1995

9. Cristian Ionescu, Sisteme constituționale contemporane, Editura Șansa, București,1994

10. Cristian Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, Ediția 3, Editura C.H.Beck, București, 2019

11. D.J. Bodenhamer, (coord), The Bill of Rights in Modern America; After 200 years, Indiana University Press, Bloomington,1993

12. Dan Claudiu Dănișor, Drept constituțional și instituții politice, vol I., Teoria generală, Editura C.H.Beck, București, 2007

13. David Miller (coord), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000

14. Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice, Editura C.H.Beck, București,2013

15. Elena Simina Tănăsescu, Ioan Muraru (colectiv), Constituția României. Comentariu pe articole. Ediția 2, Editura C.H.Beck, București, 2019

16. Fabian Gyula, Drept instituțional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, București, 2018

17. Fabian Gyula, Drept internațional public, Editura Hamangiu, București, 2019

18. Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene. Ediția a - V-a, revăzută și adăugită după Tratatul de la Lisabona (2007/2009), Editura Universul Juridic, București, 2011

19. Gabriel Liviu-Ispas, Daniela Panc, Drept instituțional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, București, 2018

20. Genoveva Vrabie, La cour constitutionnelle - garant de la suprematie de la constitution, Editura Institutul European, București, 2014

21. Gheorghe Iancu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Universul Juridic, București, 2014

22. Gheorghe Iancu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Universul Juridic, București, 2015

23. H. Nelson, J.J. Wust, The primary Sources of American Governement, G.P. Pulman′s Sons, New York,1991

24. Hagen Schulze, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, București, 2003

25. Immanuel Kant, Scrieri moral - politice, Editura Științifică, București, 1991

26. Ioan Alexandru, Democrația constituțională utopie și/sau realitate, Editura Universul Juridic, București, 2012,

27. Ioan Mircea Zarie, Structura de stat, Editura Universul Juridic, București, 2006

28. Ioan Muraru, M. Constantinescu, Rolul Curții Constituționale în asigurarea echilibrului puterilor în stat, Zilele constituționale franco-române, a IV-a ediție, București, 28 mai-2 iunie 1996, disponibil la infopolitic.ro, accesat la <10 iunie 2020>

29. Ioan Vida - - „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției și a practicii judiciare” în Pandectele române nr.3/2004

30. Ioana Nely Militaru, Dreptul Uniunii Europene. Cronologie. Izvoare. Principii. Instituții. Piața internă a Uniunii Europene. Libertățile fundamentale. Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2017

31. Ispas Gabriel Liviu, Uniunea Europeană. Evoluție. Instituții. Mecanisme., Ed. Universul Juridic, București

32. J.J.Rousseau, Contractul social, Editura Științifică, București, 1951

33. Lidia Barac, Drept constituțional, Editura Universul Juridic, București, 2018

34. Livia Theodora Simona Mihăilescu - Pene, Drept constituțional și instituții politice, ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2017

35. Luminița Dragne, Drept constituțional și instituții politice, Editura Universul Juridic, București, 2010

Preview document

Principiul separației puterilor în stat - Pagina 1
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 2
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 3
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 4
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 5
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 6
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 7
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 8
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 9
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 10
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 11
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 12
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 13
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 14
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 15
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 16
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 17
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 18
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 19
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 20
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 21
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 22
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 23
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 24
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 25
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 26
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 27
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 28
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 29
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 30
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 31
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 32
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 33
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 34
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 35
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 36
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 37
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 38
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 39
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 40
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 41
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 42
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 43
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 44
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 45
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 46
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 47
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 48
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 49
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 50
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 51
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 52
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 53
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 54
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 55
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 56
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 57
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 58
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 59
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 60
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 61
Principiul separației puterilor în stat - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Principiul separatiei puterilor in stat.doc

Alții au mai descărcat și

Statul, formă complexă de organizare politică și socială

INTRODUCERE Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si...

Principiul Separației Puterilor în Stat

Consideratii introductive La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta...

Teoria generală a dreptului

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror...

Sisteme Politice Comparate

I. Cuvânt înainte În contextul în care există mai multe categorii de regimuri politice respectiv: prezidenţialism, parlamentarism,...

Formele statului

INTRODUCERE În literatura juridică noţiunea de “forma de stat” a fost elaborată de mai mulţi autori care au relevat această noţiune în mai multe...

Trăsături ale Sistemului Constitutional Monarhic Britanic

PREFATĂ Orice sistem de guvernare, indiferent care i-ar fi bazele ideologice si politice ori formele de exercitare, se consolidează pe parcursul...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept Administrativ

Puterea politica si puterea de stat.Separatia puterilor in stat si puterea executive Puterea-un sistem al relatiilor de autoritate pe care o...

Te-ar putea interesa și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Separația puterilor în condițiile statului de drept

INTRODUCERE Statul, cuvantul care desemneaza societatea organizata din punct de vedere politic, este un termen relativ modern, care a aparut mult...

Analiza principiilor constituționale privind organizarea și funcționarea autorităților judecătorești în Republica Moldova

INTRODUCERE Actualitatea temei. Jurisdicţia reprezintă una dintre funcţiile statale – aceea de a aplica dreptul în cazul unui litigiu sau în...

Principiul Separației Puterilor în Stat

Consideratii introductive La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta...

Distribuția Puterii în Statul de Drept

Introducere În epoca modernă, garanţia unei guvernări democratice constă în consacrarea în legea fundamentală a statului a principiilor şi...

Principiile Dreptului

Capitolul 1 Principiile dreptului 1.1 Abordare conceptuala Principiile dreptului sunt acele idei generale, postulate calauzitoare sau precepte...

Dreptul și Statul

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE STAT SECŢIUNEA I Apariţia statului 1. Organizarea prestatală a societăţii Statul a apărut pe o...

Funcționalitatea principiului separației puterilor în stat în România

I. Conceptia lui Montesquieu Ideea unor multiple “puteri” in stat, a unor tipuri distincte de activitati si a necesitatii corelarii raporturilor...

Ai nevoie de altceva?