Problemele teoretico-practice ale realizării dreptului într-un stat de drept

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia.

Modificările ce se înfăptuiesc astăzi în Republica Moldova şi pe care le simţim, fiind de ordin social, economic, politic, influenţează nu doar sistemul de drept, ci şi întreaga viaţă socială, realitatea. Aceste modificări sînt operate, în principiu, întru atingerea unui scop suprem – edificarea statului de drept, deziderat ce constituie la moment, pentru Republica Moldova, o finalitate inerentă întru înstaurarea unei autentice şi reale democraţii.

Este evident că instituirea statului de drept nu poate fi o sarcină de ordin imediat, iar rezolvarea ei poate fi atinsă doar pe parcursul mai multor ani, poate chiar şi decenii, prin eforturi solide comune ale întregii societăţi. Celebra formulă a lui L.I.Iavici „...dreptul este nimic, dacă dispoziţiile lui nu-şi găsesc realizarea în activitatea oamenilor şi a organizaţiilor lor, în relaţiile sociale”, precum şi a Anitei Naschitz „...dreptul este un complex de reguli de conduită, avînd menirea ca, pe calea unor dispoziţii generale referitoare la raporturile generale tipice, să reglementeze, într-un anumit scop, conduita previzibilă a oamenilor, cel puţin cît priveşte cadrul ei (căci regula nu ar avea sens)”, nu ar putea fi ocolite de cel care ar încercă să statueze şi să definească, în dimensiune juridică, rolul conduitei umane în realizarea dreptului.

Subiectul pe care îl punem în discuţie, în prezenta lucrare, necesită o analiză ştiintifică temeinica sub aspect teoretic şi practic. Nu putem nega faptul că subiectul deja cunoaşte diverse moduri de abordare: din perspectiva istorică, filosofică, psihologică, sociologică etc. Fiecare dintre elementele cuprinse în subiect – conceptul realizarea dreptului, formele de realizare a dreptului, aplicarea dreptului, interpretarea şi lacunele în drept, statul de drept – sînt tratate în literatura de specialitate prin multiple prisme. Pornind de la faptul că realitatea pune astăzi în faţa teoreticienilor şi practicienilor întrebări care solicită un alt mod de tratare decît cel tradiţional, considerăm că este necesara aplicarea unor noi modele metodologice de cercetare care ne-ar permite să găsim, fie şi fragmentar, răspunsul la ele. În cazul în care vorbim despre realizarea dreptului, cercetarea trebuie axată pe un complex de aspecte, dintre care vom evidenţia unele (procesele, procedeele şi formele realizării, aplicarea dreptului) de o importanţă majoră şi de o actualitate incontestabilă. În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că cercetarea lor va fi realizată nu izolat, ci ţinîndu-se cont de legătura organică ce există între acestea.

Cu titlu de consecinţă, alegerea temei de cercetare a fost dictată de oportunitatea şi importanţa realizării dreptului în actul de edificare a statului de drept.

În aceasta ordine de idei, abordarea unei teorii generale în realizarea dreptului, ca element inseparabil de celelalte instituţii şi categorii ale teoriei generale a dreptului, pare a fi de o deosebită actualitate, în special astăzi, cînd se aduc multe critici sistemului de drept actual, traducerii în viaţă a acestuia, uneori nemeritat, alteori justificat.

Formarea statului de drept presupune respectul faţă de lege, drept, respectarea strictă a normelor juridice. În acest context, problemele teoretice ale realizării dreptului au capătat o importanţă practică deosebită. Necesitatea analizei activităţii de realizare a dreptului se impune în diferite aspecte, deoarece „drumul” de la emiterea legii pîna la întruchiparea prevederilor ei în comportamentul faptic al oamenilor este destul de anevoios, depinde de multipli factori.

La examinarea acestor aspecte, este necesar de utilizat lucrările diferiţilor savanţi, din diverse perioade de dezvoltare a teoriei generale a dreptului şi a societăţii, ceea ce reprezintă o cerinţă metodologică importantă.

Astfel, gradul de cercetare a problematicii rezultă din literatura ştiintifică de specialitate de care am făcut uz în procesul de elaborare a investigaţiei noastre şi la care ne-am referit. Printre cei mai renumiţi savanţi ale căror opinii asupra materiei vizate în lucrare au servit ca punct de plecare (multe dintre care au fost combătute) nominalizăm: Gh.Avornic, D.Baltag, B.Negru, C.Popa, N.Popa, I.Ceterchi, I.Deleanu, I.Craiovan, I.Huma, G.Vrabie, G.Bobo, G.C.Mihai, Radu I.Motica, S.Popescu, H.Hegel, S.Alekseev, V.Lazarev, Iu.Bro, I.Diureaghin, P.Nedbailo, V.Nerseseant, M.Malikov, N.Matuzov, L.Iavici, P.Elkind, M.Orzih, N.Alexandrov, Iu.Tkacenko, A.Boner, E.Vasikovski, Ia.Mihaleac, Ia.Brainin şi alţii.

Scopul şi obiectivele tezei.

O cercetare ştiinţifică începe cu identificarea şi evaluarea problemelor, nici una dintre acestea nefiind elaborată într-un vid conceptual. Dacă nu avem o orientare generală, nici nu vom şti ce trebuie să cautam. Şi dacă orientarea noastră este îngustă, vom tinde să căutam probleme minore.

Avînd în vedere actualitatea temei, complexitatea şi caracterul multilateral al investigaţiei

în cauză, prezenta lucrare are în calitate de scop cercetarea fenomenului juridic din punctul de vedere al realizării dreptului prin prisma edificării statului de drept. Finalitatea propusă în demersurile teoretice pe care le-am întreprins a vizat formarea unei concepţii unitare asupra realizării dreptului, în postura de concept foarte important al dreptului, din perimetrul reflecţiei despre locul şi rolul realizprii dreptului în sistemul dreptului pozitiv, relaţia ei cu societatea civilă, statul.

Scopul major al cercetărilor efectuate este de a ordona şi a cizela, din dubla perspectivă teoretico-practică, domeniul incert şi controversat în realizarea dreptului. Scopul trasat se dimensionează într-un şir de obiective de realizare consecventă şi consecutivă:

- examinarea fenomenului realizarea dreptului prin analiza apariţiei, esenţei şi a evoluţiei istorice a acestuia;

- analiza caracteristicilor, trasăturilor definitorii şi a ideilor de bază ale realizării dreptului;

- analiza aspectelor teoretice ale noţiunii de realizare a dreptului prin determinarea scopului, formelor, metodelor, mecanismelor şi funcţiilor în edificarea statului de drept;

- cercetarea aspectelor teoretice ale noţiunii de aplicare a dreptului, a esenţei şi conţinutului acestei categorii ca o formă speciala de realizare a dreptului;

- clarificarea conceptului şi formularea unei proprii definiţii a termenului „realizarea dreptului”;

- cercetarea, în plan conceptual, a noţiunii „realizarea dreptului”, cercetarea, în plan topologic a realizării dreptului;

- cercetarea, în plan dinamic, a realizării dreptului (manifestarea realizării dreptului prin prisma mecanismului său specific);

- cercetarea realizării dreptului din perspectiva determinismului socio-normativ;

- elucidarea problemelor ce ţin de rolul realizării dreptului în mecanismul de asigurare a legalităţii şi a ordinii de drept;

- examinarea căilor principale de sporire a realizării dreptului într-un stat de drept şi, în dependenţă de aceasta, stabilirea factorilor care influenţează, direct sau indirect, asupra educaţiei şi instruirii juridice, culturii juridice, conştiintei juridice, şi care determina eficacitatea funcţionării societăţii civile etc.;