Procedura divorțului în legislația română

Licență
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 24379
Mărime: 109.14KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

Introducere .3

Capitolul I. Desfacerea căsătoriei prin divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă şi prin procedura notarială

1.1. Consideraţii generale .4

1.2. Cazuri de desfacerea căsătoriei prin divorţ .7

1.3.1. Constatarea desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor de către ofiţerul de stare civilă .7

1.3.1.1. Consideraţii generale .7

1.3.1.2. Înregistrarea cererii de divorţ pe cale administrativă .7

1.3.1.3. Procedura divorţului pe cale administrativă şi eliberarea certificatelor de divorţ .9

1.3.1.4. Procedura respingerii cererii de divorţ pe cale administrativă .11

1.3.1.5. Înscrierea menţiunilor de divorţ şi actualizarea R.N.E.P. .11

1.3.2. Divorţul prin acordul soţilor prin procedură notarială.13

Capitolul II. Divorţul pe cale judecătorească

2.1. Divorţul remediu .19

2.1.1. Divorţul prin acordul soţilor pe cale judiciară .19

2.1.2. Divorţul la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei .23

2.2. Divorţul din culpă .23

2.2.1. Instanţa de judecată competentă să soluţioneze divorţul .24

2.2.2. Cererea de divorţ .24

2.2.3. Înregistrarea cererii de divorţ .30

2.2.4. Întâmpinarea .31

2.2.5. Cererea reconvenţională .32

2.2.6. Modificarea cererii de chemare în judecată .33

2.2.7. Măsuri vremelnice .33

2.2.8. Prezenţa personală a părţilor .33

2.2.9. Citarea pârâtului .34

2.2.10. Judecata divorţului .34

2.2.11. Renunţarea la judecată .39

2.2.12. Împăcarea soţilor .39

2.2.13. Decesul unuia dintre soţi .39

2.2.14. Pronunţarea divorţului .39

2.2.15. Căi de atac. Publicitatea hotărârii .40

2.3. Divorţul pentru separarea în fapt îndelungată .41

Studiul de caz .43

Concluzii .47

Bibliografie .55

Extras din document

Introducere

Desfacerea căsătoriei produce consecinţe asupra întregului complex de relaţii de natură personală şi de natură patrimonială generate prin încheierea căsătoriei, atât între soţi, cât şi între aceştia, pe de o parte, şi copiii lor, pe de altă parte.

Pe lângă aceste raporturi intrafamiliale, vor suferi anumite modificări şi relaţiile cu terţii, în primul rând raporturile patrimoniale.

Ca trăsătură comună, toate efectele divorţului se vor produce numai pentru viitor, spre deosebire de cele ale desfiinţării căsătoriei care, în principiu, operează atât pentru trecut, cât şi pentru viitor.

Divorţul produce efecte numai pentru viitor, nu şi pentru trecut. În privinţa acestor efecte, ele se structurează astfel:

- raporturile personale dintre soţi;

- raporturile patrimoniale dintre soţi;

- raporturile dintre părinţi şi copii.

Potrivit art.382 din Codul civil, căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă.

Prin excepţie, dacă acţiunea de divorţ este continuată de moştenitorii soţului reclamant, căsătoria se socoteşte desfăcută la data decesului.

Acţiunea este continuată de către moştenitori în situaţia când divorţul se pronunţă de către instanţa de judecată în condiţiile art.373 lit.b din Codul civil, adică atunci când, sunt motive temeinice care atestă că raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

În această situaţie instanţa va pronunţa divorţul dacă stabileşte culpa uneia dintre soţi în destrămarea căsătoriei.

Capitolul I. Desfacerea căsătoriei prin divorţ divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă şi prin procedura notarială

1.1. Consideraţii generale

Căsătoria este încheiată, în principiu, pe viaţă, însă datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă şi aceasta se desface prin divorţ.

Divorţul are urmări foarte grave asupra foştilor soţi dar mai cu seamă în privinţa copiilor.

Divorţul exista şi la romani şi voinţa unilaterală a unuia din soţi ajungea pentru a dizolva căsătoria (repudium) sau prin voinţa ambilor soţi.

Biserica creştină a propovăduit indisolubilitatea căsătoriei, care făcea parte din sfintele taine.

Codul Calimach şi Codul Caragea instituia în cele două principate române reguli privind divorţul .

În Franţa după laicizarea căsătoriei s-a restabilit divorţul în anul 1762.

Codul civil român de la 1864, a prevăzut desfacerea căsătoriei prin divorţ enumerând în art.211 cauzele care pot fi invocate în procesul de divorţ.

Desfacerea căsătoriei avea un caracter excepţional. Potrivit art. 37, alin. 2 din Codul familiei dispunea că, se poate desface căsătoria „în cazuri excepţionale” prin divorţ. Noua reglementare care a modificat Codul familiei nu mai făcea precizarea menţionată, se dispunea doar „Căsătoria se poate desface prin divorţ” .

Art. 38 din Codul Familiei a fost redactat diferit faţă de cel anterior, lucru din care se putea deduce faptul că desfacerea căsătoriei nu mai intervine în cazuri excepţionale.

Condiţiile în care se putea desface căsătoria prin divorţ erau stabilite într-un mod care nu mai au în vedere caracterul excepţional al divorţului.

Divorţul nu se putea pronunţa decât atunci când, ”datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt atât de grav şi iremediabil vătămate, încât continuarea căsătoriei este vădit imposibilă pentru cel care cere desfacerea căsătoriei”.

După modificarea Codului familiei, se dispunea că, desfacerea căsătoriei se poate hotărî atunci când „datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă”.

Se pot menţiona mai multe concepte privind justificarea divorţului:

a) Divorţul remediu. Potrivit acestei concepţii, pronunţarea divorţului nu este condiţionată de culpa vreunuia dintre soţi, ci de imposibilitatea continuării căsătoriei, cel puţin pentru unul dintre soţi. În acest caz, divorţul este considerat un remediu, o soluţie pentru o situaţie care nu mai poate dăinui. Astfel, Codul de procedură civilă reglementează divorţul remediu atunci când divorţul se realizează prin acordul soţilor şi divorţul din motive de sănătate, de exemplu, dacă unul dintre soţi este bolnav şi s-a creat o situaţie care nu mai poate continua, divorţul urmează a se pronunţa.

Potrivit art.373 lit.a din Codul civil, divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ, Iar la lit.d divorţul poate avea loc la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

Legat de aceasta, legislaţiile din ţările nord-europene (Suedia, Norvegia, Danemarca) şi, într-o anumită măsură, şi cea din Marea Britanie admit desfacerea căsătoriei pe unicul motiv al rupturii, al prăbuşirii iremediabile a uniunii conjugale.

b) Divorţul sancţiune. În această concepţie, divorţul se pronunţă ca o sancţiune pentru fapta culpabilă a unuia dintre soţi. Divorţul nu se poate pronunţa împotriva soţului inocent. Fiind o sancţiune pentru o faptă culpabilă, divorţul se poate pronunţa, dacă a fost cerut, chiar atunci când continuarea căsătoriei nu a devenit imposibilă, datorită faptei săvârşite. Statele care practică acest tip de sancţiune alcătuiesc o listă de motive ce pot fi invocate în faţa instanţelor judecătoreşti. Astfel, Codul de procedură civilă reglementează în art.933 divorţul din culpa soţilor, aceea culpă în destrămarea căsătoriei, prevăzută şi în art.373 lit. b din Codul civil, atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

În unele ţări, motivele de divorţ sunt foarte clar formulate şi sunt restrictive, încât judecătorul nu are libertatea de interpretare. Trebuie arătat că reglementarea divorţului de tip sancţiune are o serie de consecinţe negative. Astfel, hotărârea partenerilor de a divorţa poate să nu se întemeieze pe greşeala unuia dintre ei. Aceasta face ca, în unele situaţii în care soţul vrea să obţină divorţul, unul dintre soţi să comită în mod deliberat faptele incriminate de lege pentru a da celuilalt partener posibilitatea să le invoce în faţa instanţei. Se poate afirma că acest tip de divorţ deteriorează şi mai mult relaţiile dintre parteneri şi pot crea probleme mult mai grave decât cele pe care încearcă să le rezolve.

Bibliografie

Nadia Cerasela Aniţei – Regimurile matrimoniale potrivit noului Cod civil. Ed.Hamangiu. 2012.

Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu - Dreptul familiei. Ediţia 4, Editura All Beck, 2005.

Alex. Bacaci, Viorica Claudia Dumitrache, Cristina Codruţa Hageanu – Dreptul Familiei, Ed.CH Beck, 2012.

Ghe. Beleiu, M. Nicolae, P. Truşcă – Drept civil român. Ed. Universul Juridic, 2001.

D. Balaur – Protecţia drepturilor copilului ca principii ale asistenţei sociale. Bucureşti, 2003.

Teodor Bodoaşcă, Aurelia Drăghici, Ioan Puie – Dreptul familiei. Conform noului Cod civil. Ed.Universul Juridic. 2012.

Ionescu Bogdan - Exercitarea autorităţii părinteşti după divorţ, Ed. Universul Juridic, 2012.

G. Boroi – Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ed.All Beck, 2002.

Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu - Instituţii de drept civil, Editura Hamangiu, Bucureşti 2012.

A. Filipescu – Filiaţia firească şi filiaţia din adopţie. Ed. All Beck 2002.

A.Filipescu, I.Filipescu - Tratat de dreptul familiei. Ed. All Beck, 2001.

I.P. Filipescu, A.I Filipescu - Tratat de dreptul familiei. Ediţia a VII a, Ed. All Beck,, Bucureşti, 2002.

N.Grădinaru – Dreptul familiei. Ed.Independenţa Economică, Piteşti, 2006.

N.Grădinaru – Tratat de Dreptul familiei. Ed.AIUS, Craiova, 2007.

N.Grădinaru – Dreptul familiei. Ed.Independenţa Economică, Piteşti, 2010.

N.Grădinaru – Drept civil. Partea generală. Persoanele. Editura AIUS. Craiova. 2011.

C. Hamangiu – Tratat de Drept Civil Român, Ed. ALL BECK, 2002.

D. Lupulescu – Actele de stare civilă. Bucureşti 1980.

Sache Neculaescu; Livia Mocanu; Ghorghe Gheorghiu; Ilioara Genoiu; Adrian Ţuţuianu - Instituţii de drept civil, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2012.

A.Nicolae, M.Nicolae – Codul familiei. Ed.Lumina Lex, 2001.

A. Pricopi – Dreptul familiei. Ed.Lumina Lex, 2004.

Ion Dorel Romoşan – Dreptul familiei. Ed. Universul Juridic. 2012.

Tăbârcă Mihaela - Drept procesual civil. Editura Universul Juridic, Bucureşti 2008.

Tăbârcă Mihaela – Drept procesual civil. Volumul I. Editura Universul Juridic. 2013.

Legislaţie

Cod civil – Legea nr.287/2009 republicată în M.Of.nr.505/15.07.2011.

Legea nr.119/1996 republicată în M.Of.nr.339/18.05.2012.

HG nr.64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă publicată în M.Of.nr.151/02.03.2011.

Codul de procedură civilă. Legea nr.134/2010 republicată în M.Of.nr.545/03.08.2012.

Preview document

Procedura divorțului în legislația română - Pagina 1
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 2
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 3
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 4
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 5
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 6
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 7
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 8
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 9
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 10
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 11
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 12
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 13
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 14
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 15
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 16
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 17
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 18
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 19
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 20
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 21
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 22
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 23
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 24
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 25
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 26
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 27
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 28
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 29
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 30
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 31
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 32
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 33
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 34
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 35
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 36
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 37
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 38
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 39
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 40
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 41
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 42
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 43
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 44
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 45
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 46
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 47
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 48
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 49
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 50
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 51
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 52
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 53
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 54
Procedura divorțului în legislația română - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Procedura divortului in legislatia romana.doc

Alții au mai descărcat și

Desfacerea Căsătoriei

INTRODUCERE Căsătoria uneşte pe bărbat şi pe femeie în cea mai firească comunitate socială, care le contopeşte într-o asemenea măsură...

Încetarea contractului individual de muncă

Introducere Instituţiile dreptului muncii, mai mult, poate, decât oricare dintre instituţiile juridice, au cunoscut şi cunosc o profundă...

Desființarea și Încetarea Căsătoriei

Introducere Opinia curentă afirmă că familia este cea mai fidelă păstrătoare a tradiţiilor, a valorilor naţionale. Contrar acestor opinii, familia...

Desfacerea căsătoriei prin divorț - motive de divorț

Capitolul 1 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Divorţul la popoarele antice Încă din cele mai vechi timpuri, instituţia juridică a divorţului a...

Desfacerea Căsătoriei pe Cale Notarială

INTRODUCERE Conform Noului Cod civil, care preia dispoziţiile constituţionale şi cele ale Codului Familiei, familia are la bază căsătoria liber...

Încheierea căsătoriei în legislația română

Introducere Codul civil în alin. (2) al art. 259 consacră faptul că „Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o...

Dreptul familiei și starea civilă - desfacerea căsătoriei prin divorț

Desfacerea căsătoriei prin divorț 1. Noțiuni introductive cu privire la desfacerea căsătoriei prin divorț Astfel, divorțul constituie o...

Formele și Motivele de Divorț

CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE §1. Noțiunea de “desfacere a căsătoriei”. Apariția și evoluția reglementărilor în materie Desfacerea...

Te-ar putea interesa și

Divorțul și Cauzalitatea Acestuia

INTRODUCERE Starea actuală a societăţii îl determină pe fiecare membru al ei să reflecteze adânc asupra schimbărilor ce se produc atât în...

Desfacerea Căsătoriei

INTRODUCERE Căsătoria uneşte pe bărbat şi pe femeie în cea mai firească comunitate socială, care le contopeşte într-o asemenea măsură...

Partajarea Bunurilor Comune

LISTA DE ABREVIERI alin. - alineat art.  articolul Cap. - Capitol C. civ.  Codul civil C.D.  Culegere de decizii C. fam.  Codul familiei...

Efectele divorțului asupra copiilor minori din cadrul familiei

INTRODUCERE Legiuitorul permite oricărei persoane căsătorite să solicite desfacerea căsătoriei, atunci când datorită unor motive temeinice...

Desfacerea Căsătoriei

Capitolul I Caracterizarea generală a relaţilor de familie Secţiunea I. Familia-fenomen social 1. Noţiunea sociologică şi cea juridică a...

Efectele Desfacerii Căsătoriei prin Divorț

1.1. CĂSĂTORIA ÎN RAPORT CU FAMILIA În statul nostru căsătoria constituie izvorul legăturilor care se stabilesc între membrii unei familii...

Introducere în Materia Căsătoriei și a Divorțului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN MATERIA CĂSĂTORIEI ŞI A DIVORŢULUI De la apariţia vieţii şi până în Evul Mediu, societatea umană de pe teritoriul...

Actul Căsătoriei în Legislația Română Actuală

Motto : Căsnicia este o artă : trebuie să o creezi din nou în fiecare zi. ( Rabindranath Tagore ) Căsătoria este fără îndoială, starea de...

Ai nevoie de altceva?