Cuprins
- CAPITOLUL I 4
- EVOLUTIA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI 4
- 1.1.EVOLUTIA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI PE 4
- PLAN INTERNATIONAL 4
- I.2.EVOLUTIA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI PE 9
- PLAN INTERN 9
- CAPITOLUL AL II-LEA 11
- CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRIVIND EVOLUTIA REGLEMENTARII DREPULUI LA VIATA 11
- II.L. DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI (10 DECEMBRIE 1948) 11
- II.2. PACTUL INTERNATIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE 15
- CIVILE SI POLITICE 15
- II.3. CONVENTIA PENRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI SI A LIBERTATILOR FUNDAMENTALE (ROMA 4 MAI 1950) 17
- II.4. ALTE PACTE SI CONVENTII CARE REGLEMENTEZA DREPTUL LA VIATA 19
- CAPITOLUL AL III-LEA 22
- DISPOZITII CUPRINSE ÎN LEGISLATIA ROMÂNA PRIVIND DREPTUL LA VIATA 22
- III.1. DISPOZITII CONSTITUTIONALE ROMÂNESTI PRIVIND DREPTUL LA VIATA 22
- III.2. DISPOZITII REFERITOARE LA DREPTUL LA VIATA CUPRINSE ÎN DREPTUL PENAL ROMÂN 27
- CAPITOLUL AL IV-LEA 34
- JURISPRUDENTA CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI 34
- IV.1. CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI 34
- IV.2. DREPTUL LA VIATA AL MILITARILOR 36
- IV.3. REVANSA TATILOR FARA VOIE 41
- EVANS C. MAREA BRITANIE 41
- IV.4. ORAK C. TURCIA 42
- IV.5. MASTROMATTEO C. ITALIA 44
- IV.6. PRETTY C. REGATUL UNIT 47
- IV.7. GÜLEÇ C. TURCIA 49
- IV 8. KEENAN C. REGATUL UNIT 50
- CAPITOLUL AL V-LEA 54
- CONCEPTUL DE DREPT LA VIATA. CONTINUT SI DELIMITARI 54
- V.1. CONTINUTUL DREPTULUI LA VIATA 54
- V.2. FRONTIERELE DREPTULUI LA VIATA 57
- CAPITOLUL AL VI-LEA 61
- ASPECTE NOI PRIVIND PEDEAPSA CU MOARTEA, EUTANASIA SI AVORTUL 61
- VI.1. PEDEAPSA CU MOARTEA 61
- VI.2. EUTANASIA 66
- VI.3. AVORTUL 72
- (DIN PERSPECTIVA BISERICII SI A CODULUI PENAL) 72
- CAPITOLUL AL VII-LEA 80
- DREPTURI CONSTITUTIONALE DE NATURA SA COMPLETEZE PROTECTIA DREPTULUI LA VIATA 80
- VII.1. DREPTUL LA OCROTIREA SANATATII 80
- VII.2. DREPTUL LA UN NIVEL DE TRAI DECENT 82
- VII.3. DREPTUL LA UN MEDIU SANATOS 83
- CAPITOLUL AL VIII-LEA 85
- PROPUNERI DE LEGE FERENDA PRIVIND DREPTUL LA VIATA 85
Extras din licență
CAPITOLUL l
EVOLUTIA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI
1.1.EVOLUTIA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI PE
PLAN INTERNATIONAL
Problema cercetarii drepturilor omului a cunoscut o evolutie în domeniul stiintelor sociale: filosofice, stiinte politice, teologie, incluse în doctrina dreptului natural. Ideea drepturilor omului a constituit o preocupare a înteleptilor înca din epoca antica, printre acestia fiind Socrate, Aristotel, Platon, Cicero si altii.
O contributie foarte importanta a progresului conceptiei general-universale de reguli referitoare la fiinta umana a adus-o Platon, care a stabilit o distinctie clara între idei si cultura sau traditie, a libertatilor si drepturilor omului. În lucrarea „Politica” Aristotel afirma „numai prin lege devine cineva sclav ori liber, prin natura omenirii nu se deosebeste cu nimic ”. Cu toate acestea, a fost nevoie de ceva timp, înainte sa se ajunga la recunoasterea faptului ca demnitatea omului este în acelasi timp si sursa si fundament.
Ideile si conceptiile exprimate în operele unor filosofi si juristi de prestigiu si-au facut loc în numeroase documente cu caracter constitutional care au pus în evidenta o conceptie pe deplin elaborata si structurata cu privire la drepturile si libertatile omului. Convingerea ca individul, ca fiinta umana dispune de drepturi iminente, intrinseci acestei calitati, desi are origini îndepartate, mai ales în conceptia crestina asupra omului, în filosofia politica si juridica s-au impus mult mai târziu, atunci când conditiile social-politice, impunatoare la un moment dat au cerut-o.
Institutia drepturilor omului poate fi abordata pe trei planuri:
- al filosofiei politico-juridice, a carei evolutie a dus la afirmarea individului ca persoana umana, îndreptatita sa beneficieze sau sa fie investita cu drepturi propii opozabile, în primul rând statutului caruia îi apartine;
- pe plan juridic, în acest scop ideile privind drepturile omului fiind transpuse în instrumente juridice generatoare de drepturi si obligatii, mai întâi pe plan national si apoi international;
- pe cel al cooperarii dintre state, la nivel international, care intervine mult mai târziu pentru drepturile câstigate prin intermediul unor instrumente juridice specifice sau chiar identificarea unor drepturi .
Elaborarea conceptului de drepturi ale omului a constituit, în fond, o operatiune de sinteza, constând din generalizarea unor idei consacrate, în diferite tari, în documente juridice cu un bogat continut moral si politic, redactate de juristi de mare prestigiu care au rezistat timpului, lasând în urma lor valoroase opere de studiu.
În aceste conditii, conceptul în sine ce dezvolta drepturile omului a reprezentat o generalizare si o abstractizare a tot ce a avut mai de seama gândirea umana, creând într-o noua acceptiune principiile filosofice umaniste, reluând elemente din gândirea religioasa si din nazuintele generale de libertate care se facusera cunoscute cu atâta vigoare în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Protectia Juridica a Dreptului la Viata.doc